România se află în topul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește implementarea fondurilor de coeziune, potrivit datelor oficiale publicate marți de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook în care subliniază progresele obținute în ultimele luni.

Potrivit lui Pîslaru, „România se află pe locul 3 la nivel european în ceea ce privește implementarea fondurilor de coeziune, cu apeluri de proiecte lansate în proporție de aproximativ 85%”.

Ministrul arată că, deși atenția publică s-a concentrat în perioada recentă pe PNRR, fondurile din Politica de Coeziune rămân esențiale pentru dezvoltarea României.

„Încă de la preluarea mandatului, am considerat esențial să accelerăm în paralel și absorbția fondurilor din Politica de Coeziune”, a spus Pîslaru.

El reamintește și diferența majoră de volum între cele două instrumente financiare.

„În PNRR avem granturi de aproximativ 13,5 miliarde euro; în Politica de Coeziune avem 31 de miliarde euro”, a mai subliniat el.

Pîslaru susține că rezultatele anunțate de Comisia Europeană validează direcția din ultimele cinci luni.

„Datele de astăzi confirmă că, în cele cinci luni de la preluarea mandatului, nu vorbim doar despre mai multă transparență în modul în care sunt gestionați banii europeni, ci și despre performanță în atragerea și punerea lor la lucru pentru oameni și comunități”, a mai afirmat ministrul.

Tot marți, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat un nou instrument de monitorizare publică.

„Începând de astăzi, pe site-ul oficial al ministerului este disponibil tabloul de bord al proiectelor de coeziune, în format deschis: fiecare proiect, fiecare euro cheltuit, fiecare etapă de implementare pot fi urmărite public”, a mai anunțat el.

În mesajul său, ministrul recunoaște că mai există procese care trebuie îmbunătățite, dar insistă că progresele trebuie de asemenea notate.

„Sigur că mai sunt încă lucruri de rezolvat… Însă e important să recunoaștem și atunci când lucrurile merg bine în favoarea României. Așa ar trebui să arate normalitatea atunci când vorbim despre bani europeni: rezultate concrete pentru România și transparență totală pentru cetățeni”, a conchis Pîslaru.

Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, anunță finalizarea cu succes a unui proiect derulat, cu fonduri europene din PNRR, pentru reducerea infecțiilor nosocomiale în cadrul Spitalului Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”.

„Încă un proiect de peste 15 milioane de lei finalizat cu succes prin PNRR. (…) Acest proiect finalizat la „Carol Davila” arată încă o dată că investițiile bine făcute și echipele pregătite duc la creșterea încrederii în sistem. Iar încrederea ne face bine. Continuăm pe aceeași direcție: reguli clare, infrastructură modernă și grijă reală pentru fiecare pacient. Siguranța nu se explică. Se garantează”, a subliniat ministrul în urma vizitei oficiale. 

Potrivit acestuia, modernizările la „Carol Davila” confirmă o abordare matură, responsabilă și orientată către calitatea actului medical: „Prin PNRR s-a investit exact acolo unde contează cel mai mult pentru pacienți (laborator de microbiologie modernizat; zone dedicate prevenirii infecțiilor; bloc operator modernizat și dotat corect, ATI adus la standarde actuale; centrul de hemodializă reabilitat și dotat complet).”

„Echipamentele noi și infrastructura modernă înseamnă diagnostic mai rapid, riscuri reduse, traseu medical mai clar și un sistem care își respectă pacienții. Mulțumesc managerului, domnului Prof. dr. Victor Stâmbu și întregii echipe medicale. Tehnologia are valoare doar atunci când este folosită corect, iar aici se vede responsabilitate reală. Îl felicit și îi mulțumesc prietenului meu, domnul Dr. Dragoș Garofil pentru implicarea permanentǎ în derularea acestor investiții”, a mai adăugat acesta. 

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că România a primit „un semnal foarte important” din partea Comisiei Europene, care a decis să nu propună suspendarea fondurilor europene pentru România, confirmând măsurile fiscale și bugetare adoptate în ultimele luni de Guvern au început să producă efecte.

Bolojan subliniază că acest mesaj reprezintă o validare a direcției urmate de Guvern.

„Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis astăzi că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situația din România s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene. (…) Comisia confirmă că acțiunile noastre au fost eficiente”, afirmă premierul, precizând că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată, evitând astfel sancțiuni care ar fi afectat finanțarea europeană.

Totodată, deficitul bugetar arată o tendință de scădere, care, potrivit evaluărilor europene, se va menține în anii următori.

Șeful Executivului notează că ritmul de creștere a cheltuielilor publice este „ținut sub control” și se menține aproape de plafonul recomandat de Comisie, în timp ce investițiile din fonduri europene vor continua.

Premierul îi adresează mulțumiri comisarului Valdis Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul acordat României în această perioadă, apreciind că evaluarea de la Bruxelles reprezintă „o veste bună” și o confirmare că deciziile luate în ultimele luni au fost corecte, chiar dacă dificile.

„Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, afirmă Bolojan.

În același timp, premierul subliniază că mesajul Comisiei Europene este unul ferm și că eforturile de consolidare fiscală trebuie continuate. El arată că Guvernul are în vedere aplicarea integrală a măsurilor planificate, îmbunătățirea colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și plasarea disciplinei bugetare „pe primul loc”.

„Vom continua să lucrăm cu seriozitate, cu responsabilitate și cu respect față de banii publici”, transmite Ilie Bolojan, în încheierea mesajului său.

Comisia Europeană a decis marți ca procedura de deficit excesiv în care se află România și alte opt state membre ale Uniunii Europene să fie suspendată în așa fel încât să nu fie întreprinse “noi acțiuni procedurale”, respectiv sancțiuni, pentru nerespectarea regulilor bugetare.

Comisia Europeană a adoptat, la Strasbourg, pachetul de toamnă al Semestrului European 2026, stabilind prioritățile de politică economică și în domeniul ocupării forței de muncă pentru stimularea competitivității. Pentru România, adoptarea recomandărilor din acest pachet era considerată crucială, în timp ce guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat reducerea deficitului bugetar record, țara noastră fiind statul membru al UE cu cel mai mare dezechilibru bugetar la acest capitol.

“Pentru cele nouă state membre aflate în procedură de deficit excesiv — Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia — procedura este pusă în așteptare“, a transmis executivul european.

Concret, a explicat Comisia Europeană, această suspendare “înseamnă că, în acest stadiu, nu sunt întreprinse noi acțiuni procedurale“.

“Procedura rămâne deschisă (adică deficitul nu a fost adus durabil sub 3% din PIB), iar statele membre rămân obligate să respecte recomandarea Consiliului. Comisia va reevalua situația în primăvara viitoare, când vor fi disponibile datele finale pentru 2025“, a lămurit suplimentar Comisia.

Recomandarea executivului european vine după ce luna trecută comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan și a avertizat că deficitul bugetar al României a ajuns în 2024 la un nivel nesustenabil de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. El a cerut măsuri pentru atingerea țintei de 8,4% la final de an, prag despre care Bolojan a afirmat că România este angajată să-l îndeplinească, pentru ca ținta de deficit să se apropie de 6% în 2026. Cu ocazia respectivă, comisarul european a precizat că executivul european va stabili până la sfârșitul lui noiembrie dacă România poate îndeplini cerințele europene privind procedura de deficit excesiv.