Comisia Europeană a aprobat, miercuri, varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde în granturi și 7,84 miliarde în împrumuturi, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta a precizat că decizia marchează încheierea procesului de renegociere a planului, urmând ca vineri să aibă o întâlnire cu Céline Gauer, director general al SG REFORM și responsabil cu implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, pentru a discuta depunerea cererii de plată numărul 4.
„Se încheie o etapă esențială în procesul de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență. Comisia Europeană a aprobat astăzi, la ora 4:10, varianta pe care sperăm noi să o avem finală a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, PNRR”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a precizat că documentul va fi publicat în perioada următoare pe site-ul Comisiei Europene, iar următorul pas este o aprobare formală în Consiliul ECOFIN, în luna noiembrie.
El a subliniat că procesul de renegociere „nu a fost doar tehnic, ci o reconstrucție strategică” a planului, care fusese inițial „supracontractat și întârziat”. „Avem o versiune revizuită care este realistă, sustenabilă, orientată către rezultate și fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august 2026”, a spus ministrul.
Potrivit lui Pîslaru, noua variantă a PNRR „a eliminat investițiile cu risc major” și a permis mutarea a 26 de investiții cu progres solid din împrumuturi în granturi, în valoare de 5,7 miliarde de euro. De asemenea, autostrada A7, evaluată la 2,17 miliarde de euro, va fi finanțată integral prin granturi. Alte proiecte importante, precum programul „Valul renovării”, capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne și investițiile în energie verde, vor fi, de asemenea, finanțate prin fonduri nerambursabile.
„Scopul nostru a fost acela de a reduce presiunea pe bugetul de stat și pe deficit, să evităm penalitățile cauzate de întârzieri sau nerezolvarea reformelor, protejând investițiile care sunt cu adevărat importante și arătând oamenilor, cetățenilor români, rezultatele”, a explicat Pîslaru.
El a adăugat că România „a eliminat jaloanele redundante”, reducându-le de la 518 la 390, și că „a negociat o reformulare a jaloanelor privind reorganizarea ANAF”, pentru o administrație fiscală mai eficientă.
„Am încasat deja 10,72 miliarde de euro – aproape jumătate din alocarea totală a PNRR – și lucrăm acum la cererea de plată numărul 4”, a spus ministrul, precizând că următoarele două cereri de plată, 5 și 6, vor fi depuse în 2026, respectiv în luna mai și la finalul perioadei de implementare.
„Mesajul meu este unul foarte clar: atunci când te apleci cu profesionalism asupra lucrurilor, când înțelegi că nu ai cum să te răspândești în promisiuni de contracte care nu sunt fezabile, putem să spunem foarte clar că am transformat un plan supra-dimensionat într-un plan echilibrat, funcțional, sustenabil și care va aduce multă predictibilitate”, a declarat Dragoș Pîslaru.
El a adăugat că România „merge mai departe cu un PNRR realist, construit pe rezultate și investiții concrete”, iar fondurile europene vor contribui substanțial la stabilitatea economică.
„Din acest punct de vedere, avem aproape o certitudine că nu se pune problema de vreo criză economică în România, pentru că banii aceștia sunt imediat disponibili”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Avem dovada că prin muncă profesionistă și cooperare reală, fără minciuni, fără promisiuni deșarte între București și Bruxelles, putem transforma un instrument care era foarte mult mediatizat, dar se făcea foarte puțin pe el, într-un motor de creștere pentru întreaga Românie”, a conchis el.
