Președintele iranian Hassan Rouhani a declarat că țara sa este pregătită să ia măsuri pentru a respecta prevederile din acordul nuclear din 2015 încheiat cu puterile mondiale de îndată ce Statele Unite ridică sancțiunile economice. De asemenea, liderul iranian a precizat că soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear este posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Într-o întâlnire cu ministrul irlandez al afacerilor externe, Simon Coveney, Rouhani a declarat: „Iranul este pregătit să ia imediat măsuri compensatorii bazate pe acordul nuclear și să își îndeplinească angajamentele de îndată ce SUA își ridică sancțiunile ilegale și își abandonează politica de amenințări și presiuni.”

Liderul iranian a criticat semnatarii europeni ai acordului nuclear pentru inacțiunea față de angajamentele lor din acord. El a spus că Iranul este singura țară care și-a menținut partea de înțelegere. Totuși, a adăugat că „cea mai bună formă de a soluţiona problemele cu partenerii europeni la diferite niveluri bilaterale, regionale şi internaţionale o reprezintă negocierile întemeiate pe respect reciproc şi pe evitarea oricărei ameninţări sau presiuni”, a apreciat Rouhani în timpul întrevederii cu Coveney, potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei iraniene.

În 2018, Donald Trump a retras unilateral Statele Unite din acordul nuclear iranian, în care Teheranul a fost de acord să-și limiteze îmbogățirea uraniului în schimbul ridicării sancțiunilor economice.

Atunci când Statele Unite au reintrodus unele sancțiuni și au adăugat altele, Iranul a abandonat treptat și public limitele stabilite prin acord privind dezvoltarea sa nucleară.

Întrevederea între cei doi oficiali a fost facilitată de poziția neutră pe care Irlanda, care a câștigat un loc în 2021-2002 printre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU în format extins, o are față de rezolvarea impasului în care se regăsește acordul nuclear.

De asemenea, întâlnirea a survenit la câteva zile după ce Germania, Franţa şi Marea Britanie au renunţat la un proiect de rezoluţie prin care denunţau Teheranul pe lângă Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) pentru decizia Iranului de a suspenda anumite inspecţii asupra programului său nuclear.

Miniștrii britanici se pregătesc să relaxeze planurile post-Brexit pentru controalele la frontieră asupra produselor alimentare și a altor importuri din Uniunea Europeană, din cauza temerilor că vor deteriora în continuare comerțul și ar putea duce la lipsuri severe în supermarketurile din Marea Britanie, informează The Guardian, preluat de Digi24. 

Exportatorii britanici au fost loviți puternic de noile reguli și reglementări de la graniță după intrarea în vigoare oficială a Brexitului de la 1 ianuarie 2021, unii ajungând chiar la concluzia că există costuri mult prea mari pentru comerțul UE-UK.

Potrivit mai multor surse din industria britanică, citate de Observer, noul ministru pentru Brexit, Lordul Frost, are în vedere să permită controale mai laxe asupra importurilor de la 1 aprilie și să reducă planurile pentru controale vamale complete, inclusiv inspecții fizice, care urmează să înceapă de la 1 iulie.

De la această dată, planurile includeau verificări fizice ale produselor și declarații vamale pentru ca acestea să poată intra în țară. Toate aceste planuri au fost date peste cap de efectele dezastruoase ale Brexit asupra comerțului britanic, iar guvernul de la Londra are în vedere să renunțe la o parte dintre ele de teama de a nu ajunge ca rafturile magazinelor să fie goale din primăvară.

Astfel, importurile de hrană din UE în Marea Britanie ar putea intra în țară fără prea multe verificări, în contextul în care ultimele două luni au arătat cât de mult a afectat Brexit comerțul britanic.

Agenția din UK care se ocupă de responsabilitate bugetară (Office for Budget Responsability) a reiterat că barierele impuse la graniță din cauza Brexit duc la o scădere de 4% a productivității pe termen lung.

De altfel, o figură importantă din industrie a precizat: „Îngrijorarea este că, dacă continuăm cu mai multe controale și trecem la controale la importuri, atunci exportatorii nu vor fi pregătiți și nici de această parte nu suntem pregătiți pentru asta. Nu există încă infrastructura instalată sau numărul de funcționari vamali necesari pentru a realiza toate acestea. Am văzut deja exporturile grav afectate. Următorul coșmar ar putea fi importurile.”

Totuși, o sursă din Downing Street a confirmat sâmbătă seara că Frost a ordonat deja „o revizuire a calendarului pentru a ne asigura că nu impunem sarcini inutile companiilor”, dar a adăugat că este de-abia  „la începutul procesului și nu s-au luat decizii”.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele american Joe Biden au convenit suspendarea, „ca simbol al unui nou început”, a tarifelor impuse de UE și SUA în contextul disputelor Airbus-Boeing, potrivit unui comunicat.

Decizia a fost luată în cadrul convorbirii telefonice de vineri, 5 martie, între președintele Executivului European și șeful de la Casa Albă. 

„Ca simbol al acestui nou început, președintele Biden și cu mine am fost de acord să suspendăm toate tarifele noastre impuse în contextul disputelor Airbus-Boeing, atât pentru produse aeriene, cât și pentru produse care nu sunt destinate aeronavelor, pentru o perioadă inițială de 4 luni. Amândoi ne-am angajat să ne concentrăm pe soluționarea litigiilor noastre legate de aeronave, pe baza activității reprezentanților noștri comerciali. Aceasta este o veste excelentă pentru întreprinderile și industriile de pe ambele maluri ale Atlanticului și un semnal foarte pozitiv pentru cooperarea noastră economică în anii următori”, a transmis von der Leyen.

Suspendarea tarifelor permite ambelor părți să se concentreze asupra rezolvării acestei dispute de lungă durată. De asemenea, oferă un impuls important exportatorilor din UE, deoarece SUA au primit autorizatția din partea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)  să ridice tarifele la 7.5 miliarde de dolari din exporturile UE către SUA . În mod similar, tarifele UE au fost impuse la aproximativ 4 miliarde de dolari din exporturile americane în UE.

În 2018, Organul de Apel  al OMC a constatat că UE și statele sale membre nu au respectat pe deplin deciziile anterioare ale organizației cu privire la subvențiile UE acordate producătorului de aeronave Airbus. De asemenea, în martie 2019, Organul de Apel a confirmat că SUA nu au luat măsurile corespunzătoare pentru a se conforma normelor OMC privind subvențiile acordate producătorului de aeronave Boeing.

În octombrie 2019, OMC a autorizat SUA să ia măsuri de represalii împotriva exporturilor europene în valoare de până la 7.5 miliarde de dolari, iar SUA au impus aceste tarife la 18 octombrie 2019. Între timp, statele membre ale UE în cauză au luat toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea deplină a legislației.

În octombrie 2020, OMC a autorizat UE să adopte contramăsuri similare cu privire la exporturile americane în valoare de 4 miliarde USD ca reacție la subvențiile ilegale acordate de SUA producătorului de aeronave Boeing. UE a solicitat un acord cu Statele Unite care ar fi permis UE să evite impunerea acestor tarife, însă SUA la acea vreme nu era pregătită să accepte o înțelegere negociată care să includă eliminarea imediată a tarifelor impuse de partea americană. Astfel, UE a decis la 9 noiembrie 2020 să impună măsuri de represalii. Ca urmare, la 31 decembrie 2020, SUA au modificat perioada de referință pentru calcularea sancțiunilor sale, crescând astfel substanțial gama de produse din UE supuse tarifelor.