Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: 54% dintre români au încredere în UE, peste media europeană. Șapte din zece români susțin sancțiunile împotriva Rusiei și reducerea dependenței de energia rusească

Published

on

© Administrația Prezidențială

Încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană este în creștere, pe fondul unui sprijin puternic pentru răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia și pentru politicile energetice, iar în România 54 % dintre cetățeni tind să aibă încredere în UE, în creștere cu 5 puncte procentuale și peste media europeană de 49%. De asemenea, 67% dintre români sunt optimiști cu privire la viitorul UE, iar 69% dintre cetățenii români sprijină sancțiunile împotriva Rusiei, un procentaj ridicat, dar sub media europeană aflată la 78%. În același timp, șapte din zece români sunt de acord că UE ar trebui să investească în energia din surse regenerabile să își reducă dependența de sursele de energie rusești și că stocarea gazelor în țările UE ar trebui să fie efectuată rapid pentru a permite aprovizionarea neîntreruptă cu gaze în timpul iernii.

Acestea sunt datele cuprinse în sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2022, care arată o încredere sporită a cetățenilor în UE și un sprijin puternic continuu pentru răspunsul UE la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, informează Comisia Europeană.

O majoritate covârșitoare a cetățenilor UE sprijină investițiile în energia din surse regenerabile și acțiunile de reducere a dependenței UE de sursele de energie rusești. Nivelul de aprobare a monedei euro a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată.

Cu toate acestea, europenii sunt din ce în ce mai preocupați de situația economică din UE și din propria țară.

Percepția generală asupra UE: 54% dintre români au încredere în Uniunea Europeană

Eurobarometrul, realizat în iunie-iulie 2022, arată că 67 % dintre respondenții români sunt optimiști cu privire la viitorul UE, ceea ce reprezintă o creștere cu opt puncte în comparație cu un sondaj similar realizat în ianuarie-februarie anul acesta, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (media UE: 65 %).

În România, imaginea pozitivă a UE este în prezent la un nivel de 47 % (+ 6 puncte procentuale), în timp ce 36 % dintre respondenți au opinii neutre și 14 % au opinii negative cu privire la UE. În plus, 54 % dintre români tind să aibă încredere în UE (+ 5 puncte procentuale), peste media europeană de 49 %.

Răspunsul la invadarea Ucrainei de către Rusia: Aproape șapte din zece români susțin sancțiunile împotriva Rusiei

În conformitate cu sondajele anterioare, cetățenii europeni își confirmă sprijinul ferm pentru răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În ceea ce privește acțiunile UE, la nivel european, sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92 % media UE vs 75 % în România), urmat de primirea ucrainenilor din UE care fug din calea războiului (90 % media UE vs 75 % în România).

69 % dintre români sprijină sancțiunile economice impuse de UE guvernului rus, întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia, sub media europeană de 78 %.

61 % dintre români sunt în favoarea finanțării furnizării și livrării de echipamente militare către Ucraina (media UE: 68 %), iar majoritatea absolută a respondenților români (61 %) e mulțumită de răspunsul UE (media UE: 57 %).

Energia și securitatea energetică

71 % dintre respondenții români sunt de acord că UE ar trebui să investească în energia din surse regenerabile (media UE: 87 %), să își reducă dependența de sursele de energie rusești (70 % vs 86 % media UE) și că stocarea gazelor în țările UE ar trebui să fie efectuată rapid pentru a permite aprovizionarea neîntreruptă cu gaze în timpul iernii (70 % vs 86 % media UE).

În plus, 71 % dintre români consideră că creșterea eficienței energetice ne va face mai puțin dependenți de producătorii de energie din afara UE (media europeană: 85 %), în timp ce 68 % sunt în favoarea achiziționării în comun a energiei de către statele membre ale UE din alte țări pentru a obține un preț mai bun (media UE: 83 %). De asemenea, 65 % dintre respondenții români afirmă că au luat recent măsuri pentru a-și reduce consumul de energie sau că intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat (media UE: 78 %).

Cum arată situația la nivel european?

Economia și moneda euro

Percepția pozitivă a situației economiei europene a scăzut cu 5 puncte procentuale de la începutul anului 2022 și este în prezent la 40 %. Majoritatea respondenților (51 %, + 6 puncte procentuale) consideră că situația economiei europene este în prezent dificilă. În plus, percepția pozitivă a situației economiei naționale a scăzut, de asemenea, cu 5 puncte procentuale, la 34 %, 64 % considerând că situația economiei lor naționale este dificilă (+ 5 pp). Majoritatea respondenților se așteaptă ca situația economiei naționale să se înrăutățească în următoarele 12 luni (53 %, + 22 puncte procentuale).

În același timp, sprijinul pentru moneda euro este în creștere, acesta atingând cel mai înalt nivel înregistrat vreodată: opt din 10 respondenți din zona euro (+ 3 puncte procentuale) și 72 % din UE (+ 3 puncte procentuale) sunt în favoarea unei uniuni economice și monetare europene cu o monedă unică, euro.

Mai mult de jumătate dintre europeni (56 %) consideră că cel mai mare pachet de stimulente economice al UE – NextGenerationEU – poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale.

Principalele preocupări ale europenilor la nivelul UE și la nivel național

Principalele preocupări ale europenilor reflectă percepția pesimistă asupra economiei.

Atât la nivel național, cât și la nivelul UE, inflația și aprovizionarea cu energie au înregistrat creșteri bruște și se situează pe primul loc și, respectiv, pe locul al doilea. Atunci când au fost întrebați despre cele mai importante probleme cu care se confruntă UE în prezent, peste o treime dintre respondenți menționează „creșterea prețurilor/inflației/costului vieții” (34 %, + 10 puncte procentuale din februarie și acum pe primul loc) și „aprovizionarea cu energie” (28 %, + 12 puncte procentuale și acum pe locul al doilea față de cel de-al șaptelea loc anterior), împreună cu „situația internațională” (de asemenea, 28 %).

Creșterea prețurilor/inflației/costului vieții este, de asemenea, una dintre principalele preocupări la nivel național pentru mai mult de jumătate din respondenți (54 %, + 13 puncte procentuale), urmată de „aprovizionarea cu energie” (22 %, + 11 puncte procentuale) și de „situația economică” (20 %, + 1 punct procentual). Acest lucru nu este surprinzător, deoarece mai mult de șase din zece respondenți (62 %) afirmă că războiul din Ucraina a avut consecințe grave asupra finanțelor lor personale.

Pandemia de COVID-19

Cetățenii rămân pozitivi în ceea ce privește răspunsul național și al UE la pandemia de coronavirus. Mai mult de jumătate dintre respondenți sunt mulțumiți de măsurile luate de guvernul lor și de UE pentru a combate pandemia de coronavirus (ambele cu 56 %). Satisfacția cu privire la răspuns, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, a crescut, de asemenea, în 23 de state membre. Încrederea în UE pentru a lua deciziile corecte în viitor ca răspuns la pandemia de coronavirus a crescut, de asemenea, și este în prezent de peste șase din zece (63 %, + 3 puncte procentuale).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: 78% din tinerii din România intenționează să voteze la alegerile europene din iunie, 57% din ei participând în ultimul an la acțiuni de schimbare a societății

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

64% dintre tinerii europeni intenționează să voteze în cadrul alegerilor europarlamentare care vor avea loc în perioada 6-9 iunie, relevă cel mai recent Eurobarometru privind tineretul și democrația, publicat de Comisia Europeană, care arată că tinerii din România (78%) sunt cei mai dornici să-și exercite dreptul de a vota în cadrul acestui scrutin european.

Conform datelor publicate în contextul în care anul 2022 a fost Anul European a Tineretului, 13% dintre persoanele chestionate au spus că nu vor vota la aceste alegeri, deși au vârsta eligibilă.

Citiți și: Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni

Restul respondenților se încadrează în următoarele categorii: alegători neeligibili (8%), nu sunt siguri de eligibilitatea sau de intenția lor de a vota (9%), preferă să nu răspundă (5%).

În 24 de state membre, majoritatea respondenților indică faptul că intenționează să voteze la viitoarele alegeri europene – cu cele mai mari procente înregistrate în România (78%) și Portugalia (77%).

© Eurobarometru

Ponderea persoanelor care ar putea vota este mai mică în Malta (47%), Letonia (46%) și Luxemburg (41%). În Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Malta și Țările de Jos, mai mult de unul din cinci respondenți a răspuns că nu va vota, deși este eligibil (între 21% și 31%).

Participarea la acțiuni de schimbare a societății

Aproximativ unul din doi (49%) dintre tinerii europeni intervievați declară că au întreprins acțiuni pentru a schimba societatea, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori unui politician, în ultimul an.

În nouă state membre, cel puțin 50% dintre tineri răspund că au întreprins o acțiune în ultimul an pentru a schimba societatea. Ponderea cea mai mare este observată în România (57%), în timp ce cea mai mică se înregistrează în Cipru (31%), Luxemburg (33%) și Suedia (34%).

© Eurobarometru

Atunci când tinerii din întreaga UE sunt întrebați cât de familiarizați sunt cu modalitățile de implicare în UE, 46% dintre ei declară că sunt la curent cu alegerile europene. Aproximativ un sfert (24%) sunt familiarizați cu canalele de socializare și site-urile web ale UE – de exemplu, Portalul european pentru tineret.

Tinerii consideră că prezența la vot la alegerile locale, naționale sau europene este cea mai eficientă acțiune pentru a-și face auzită vocea de către factorii de decizie – 38% dintre respondenții europeni și 41% dintre tinerii români au ales această opțiune.

© Eurobarometru

Pe locul al doilea se situează implicarea în social media prin exprimarea opiniilor lor, utilizarea hashtag-urilor sau schimbarea pozei de profil etc., acțiune selectată de 32% dintre respondenți.

În contextul în care fenomenul dezinformării a devenit din ce în ce mai intens și pe fondul riscului ca alegerile europene să nu fie ferite de aceste practici, tinerii au fost întrebați dacă educația i-a înzestrat cu abilitățile digitale necesare pentru a-și da seama când sunt ținta dezinformării.

© Eurobarometru

73% dintre tinerii europeni și 80% dintre cei din România au încredere în competențele lor pentru a identifica dezinformarea.

Cetățenii din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene sunt chemați în perioada 6-9 iunie să-și exercite dreptul de vot și să decidă cum va arăta viitorul european.

Pentru a reliefa importanța alegerilor europene, videoclipul de promovare a acestui scrutin, lansat recent de Parlamentul European, se desfășoară sub sloganul ”Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”.

Citiți și: VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

Procesul electoral pentru alegerile europene: reguli comune la nivelul UE și dispoziții naționale

În videoclipul de patru minute se succed mărturii ale unor persoane vârstnice din diferite țări membre, printre care și România, martore la evenimentele care au scris filele de istorie europeană.

La finalul videoclipului, tinerii fac schimb de locuri cu persoanele mai în vârstă, arătând cedarea responsabilității de a proteja democrația de la o generație la alta.

Sondajul Flash Eurobarometru 545 “Tineretul și democrația” a fost realizat în perioada 3 aprilie – 12 aprilie 2024, vizând un eșantion reprezentativ de 26 189 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din cele 27 de state membre. Sondajul a fost realizat prin intermediul interviurilor web asistate de calculator (CAWI).

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Românii apreciază că libertatea de circulație și calitatea vieții generațiilor viitoare reprezintă cele mai importante rezultate pozitive ale Uniunii Europene

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

Majoritatea românilor sprijină libera circulație a cetățenilor europeni și au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, ei declarând majoritar că au încredere în construcția europeană și consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniune, informează un Eurobarometru difuzat joi de Reprezentanța Comisiei Europene.

Aproape jumătate dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniunea Europeană. Procentul este mai mare decât media europeană, care este de 33%.

Românii sunt optimiști și în ceea ce privește situația economiei europene (57%), doar 31% dintre ei apreciind că aceasta este proastă, în scădere față de vara anului acesta (34%) și începutul acestui an (36%).

Românii sunt ceva mai optimiști decât ceilalți cetățeni din Uniune, 44% dintre aceștia din urmă declarând că situația economiei europene este una proastă, față de cei 45% care o consideră bună. Față de vara acestui an, se remarcă o creștere a procentului celor care cred că terorismul este o problemă importantă pentru Uniunea Europeană, de la 9% la 16%, cel mai probabil pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.

Pentru români, Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, libertatea de a călători, studia și lucra oriunde pe teritoriul acesteia (46 vs 50% media UE27). Aceștia menționează libertatea de circulație ca fiind și cel mai important rezultat pozitiv al Uniunii (48 vs 52% media UE27). În al doilea rând înseamnă pace (27% vs 30% media UE27) și calitatea vieții generațiilor viitoare (26% vs 20% media UE27).

Astfel, o mare parte dintre români (57%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună, cu 33% dintre ei care apreciază că aceasta nu se va schimba în următoarele 12 luni, iar 31% considerând că aceasta chiar se va îmbunătăți. La nivel UE27, percepțiile sunt puțin mai sumbre, europenii fiind împărțiți în mod cvasi-egal între cei care cred că situației economiei europene este bună (45%) și cei care o consideră proastă (44%). În plus, numărul europenilor care cred că situația economiei UE se va îmbunătăți (19%) este mult sub cel al europenilor care nu cred că se va schimba (44%) sau chiar se va înrăutăți (28%).

Printre principalele provocări cu care se confruntă românii, la nivel personal sau național, sunt creșterea prețurilor, inflația și costul de trai (44%, ambele), sănătatea (21 și, respectiv, 18%) și situația financiară personală (19%) sau cea economică a țării (25%). Preocupările europenilor sunt similare la nivel personal, imigrația urcând în top până pe locul doi în ce privește provocările cu care se confruntă propriile țări.

Au urcat în top și preocupările privind situația internațională, ca provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în ansamblul ei (25% RO și 24% UE27), în contextul războiului din Ucraina și al crizei din Orientul Mijlociu. În acest context, majoritatea românilor susțin măsurile și sprijinul acordat de UE Ucrainei (56% vs 72% UE27) și consideră că, prin condamnarea invaziei ruse, Uniunea apără valorile europene (65% vs. 75% UE27). Susținerea Ucrainei este exprimată și prin faptul că jumătate dintre români susțin acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene (53% vs. 61% UE27).

Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TV, internetul, rețelele sociale sau radioul, precum și discuțiile cu cei apropiați. Majoritatea românilor apreciază că rețelele sociale sunt o modalitate modernă de a fi la curent cu temele politice (67%) și, în același timp, că informațiile pe aceste teme de pe rețelele sociale nu sunt de încredere (55%). Majoritatea europenilor (67 și, respectiv, 60%) sunt de aceeași părere, pe ambele subiecte.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Eurobarometru: 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

72 % dintre cetățenii UE și 69% dintre români consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 70 % dintre europeni și 60% dintre români consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, relevă datele unui sondaj Parlemeter 2023 publicat marți, care arată sprijinul continuu al cetățenilor pentru UE și un interes mai mare pentru viitoarele alegeri europene. De altfel, mai mult de jumătate dintre cetățenii UE (57 %) și 60% dintre români sunt deja interesați de viitoarele alegeri europene, care vor avea loc perioada 6-9 iunie 2024. În același registru, 75% dintre români au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Potrivit unui comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro, peste șapte din zece cetățeni europeni cred că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. 69% dintre cetățenii români intervievați consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii României. Principalele motive invocate de respondenții din România referitor la aceste beneficii sunt noi oportunități de lucru aduse de UE (42%), îmbunătățirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuția UE al menținerea păcii (25%) și cooperarea cu alte state europene (25%).

Pentru participanții din întreaga UE la acest sondaj motivele principale sunt contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității (34 %) și îmbunătățirea cooperării dintre țările Uniunii (34 %).

De asemenea, imaginea UE la nivelul cetățenilor europeni a rămas stabilă din martie 2023: 45 % dintre cetățenii UE au o imagine pozitivă a uniunii, 38 % au o imagine neutră și 16 % au o imagine negativă. 49% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 35% au o imagine neutră și 14% au o imagine negativă.

70 % dintre cetățenii UE (60% dintre cetățenii români) consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetățenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (36 %) și sănătatea publică (34 %) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate. Următoarele teme importante pentru cetățenii UE sunt acțiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (29 %). Migrația și azilul (18 %), în prezent pe poziția a noua, este tema care a crescut cu șapte puncte procentuale față de toamna anului trecut. În opinia cetățenilor români participanți la sondaj, prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (34%).

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comentând rezultatele sondajului, a declarat că “de-a lungul ultimilor cinci ani, am ascultat”, iar “Parlamentul European a livrat rezultate”.

“Luptăm împotriva sărăciei, a excluziunii sociale și a schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă și pentru a apăra valorile UE, cum ar fi democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare”, a spus ea.

După cum se reflectă și în prioritățile politice, dificultățile socioeconomice afectează încă mulți europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătățit ușor în cursul ultimelor șase luni. 73 % dintre respondenți (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în primăvara anului 2023) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37 %) întâmpină dificultăți în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetățeni români care întâmpină dificultăți la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.

Cu alegerile europene din 2024 la orizont, majoritatea europenilor (53 %), inclusiv a cetățenilor români (59%) doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre. Majoritatea europenilor (57 %) sunt interesați de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparație cu primăvara anului 2023 (+ 1 pp), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2024.

68 % dintre europenii participanți la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână – cu nouă puncte mai mult decât în toamna anului 2018. Dintre cetățenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a mai declarat că “acest Eurobarometru arată că Europa contează”.

“În acest context geopolitic și socioeconomic dificil, cetățenii au încredere că Uniunea Europeană găsește soluții. Marea majoritate a europenilor consideră că acțiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. Democrația nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm și să o păstrăm, prin votul nostru. Fiecare vot la viitoarele alegeri europene contează”, a spus ea.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2023 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (fosta Kantar Public) între 25 septembrie și 19 octombrie 2023 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.523 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA60 mins ago

Financial Times: R. Moldova sfidează Rusia și va semna un pact de securitate cu UE, care prevede inclusiv exerciții militare și achiziții de arme

CONSILIUL UE1 hour ago

Statele UE iau în calcul un “cod etic” pentru influenceri pe rețele sociale pentru a sprijini impactul pozitiv al acestora și a combate potențialul dăunător

U.E.2 hours ago

Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare

CONSILIUL UE4 hours ago

Este important ca mobilitatea sa devină parte integrantă a oricărei rute de educație și formare, a subliniat ministra Ligia Deca în cadrul reuniunii Consiliului Educație

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Netanyahu evidențiază strânsa relație de prietenie dintre România și Israel într-o intervenție online în Parlament

CHINA5 hours ago

SUA combat practicile neloiale ale Chinei cu o majorare a tarifelor vamale pentru mai multe bunuri importate din această țară. Washington impune taxe de 100% pentru vehiculele electrice din China

ENGLISH5 hours ago

The Dean of the Harvard School of Dental Medicine is attending the 21st International Congress of Dental Esthetic in Bucharest

COMUNICATE DE PRESĂ5 hours ago

Decanul Facultății de Stomatologie a Universității Harvard participă, la București, la cea de-a 21-a ediție a Congresului Internațional de Estetică Dentară

ROMÂNIA6 hours ago

Vila Minovici și Turnul Chindiei din București, incluse în colecția paneuropeană de bunuri culturale 3D lansată de CE

CONSILIUL UE6 hours ago

Consiliul UE adoptă Pactul privind migrația și azilul, un set de norme care asigură o repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre și proceduri eficiente și uniforme în domeniu

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL6 days ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO7 days ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL3 weeks ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

Trending