Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: 54% dintre români au încredere în UE, peste media europeană. Șapte din zece români susțin sancțiunile împotriva Rusiei și reducerea dependenței de energia rusească

Published

on

© Administrația Prezidențială

Încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană este în creștere, pe fondul unui sprijin puternic pentru răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia și pentru politicile energetice, iar în România 54 % dintre cetățeni tind să aibă încredere în UE, în creștere cu 5 puncte procentuale și peste media europeană de 49%. De asemenea, 67% dintre români sunt optimiști cu privire la viitorul UE, iar 69% dintre cetățenii români sprijină sancțiunile împotriva Rusiei, un procentaj ridicat, dar sub media europeană aflată la 78%. În același timp, șapte din zece români sunt de acord că UE ar trebui să investească în energia din surse regenerabile să își reducă dependența de sursele de energie rusești și că stocarea gazelor în țările UE ar trebui să fie efectuată rapid pentru a permite aprovizionarea neîntreruptă cu gaze în timpul iernii.

Acestea sunt datele cuprinse în sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2022, care arată o încredere sporită a cetățenilor în UE și un sprijin puternic continuu pentru răspunsul UE la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, informează Comisia Europeană.

O majoritate covârșitoare a cetățenilor UE sprijină investițiile în energia din surse regenerabile și acțiunile de reducere a dependenței UE de sursele de energie rusești. Nivelul de aprobare a monedei euro a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată.

Cu toate acestea, europenii sunt din ce în ce mai preocupați de situația economică din UE și din propria țară.

Percepția generală asupra UE: 54% dintre români au încredere în Uniunea Europeană

Eurobarometrul, realizat în iunie-iulie 2022, arată că 67 % dintre respondenții români sunt optimiști cu privire la viitorul UE, ceea ce reprezintă o creștere cu opt puncte în comparație cu un sondaj similar realizat în ianuarie-februarie anul acesta, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (media UE: 65 %).

În România, imaginea pozitivă a UE este în prezent la un nivel de 47 % (+ 6 puncte procentuale), în timp ce 36 % dintre respondenți au opinii neutre și 14 % au opinii negative cu privire la UE. În plus, 54 % dintre români tind să aibă încredere în UE (+ 5 puncte procentuale), peste media europeană de 49 %.

Răspunsul la invadarea Ucrainei de către Rusia: Aproape șapte din zece români susțin sancțiunile împotriva Rusiei

În conformitate cu sondajele anterioare, cetățenii europeni își confirmă sprijinul ferm pentru răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În ceea ce privește acțiunile UE, la nivel european, sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92 % media UE vs 75 % în România), urmat de primirea ucrainenilor din UE care fug din calea războiului (90 % media UE vs 75 % în România).

69 % dintre români sprijină sancțiunile economice impuse de UE guvernului rus, întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia, sub media europeană de 78 %.

61 % dintre români sunt în favoarea finanțării furnizării și livrării de echipamente militare către Ucraina (media UE: 68 %), iar majoritatea absolută a respondenților români (61 %) e mulțumită de răspunsul UE (media UE: 57 %).

Energia și securitatea energetică

71 % dintre respondenții români sunt de acord că UE ar trebui să investească în energia din surse regenerabile (media UE: 87 %), să își reducă dependența de sursele de energie rusești (70 % vs 86 % media UE) și că stocarea gazelor în țările UE ar trebui să fie efectuată rapid pentru a permite aprovizionarea neîntreruptă cu gaze în timpul iernii (70 % vs 86 % media UE).

În plus, 71 % dintre români consideră că creșterea eficienței energetice ne va face mai puțin dependenți de producătorii de energie din afara UE (media europeană: 85 %), în timp ce 68 % sunt în favoarea achiziționării în comun a energiei de către statele membre ale UE din alte țări pentru a obține un preț mai bun (media UE: 83 %). De asemenea, 65 % dintre respondenții români afirmă că au luat recent măsuri pentru a-și reduce consumul de energie sau că intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat (media UE: 78 %).

Cum arată situația la nivel european?

Economia și moneda euro

Percepția pozitivă a situației economiei europene a scăzut cu 5 puncte procentuale de la începutul anului 2022 și este în prezent la 40 %. Majoritatea respondenților (51 %, + 6 puncte procentuale) consideră că situația economiei europene este în prezent dificilă. În plus, percepția pozitivă a situației economiei naționale a scăzut, de asemenea, cu 5 puncte procentuale, la 34 %, 64 % considerând că situația economiei lor naționale este dificilă (+ 5 pp). Majoritatea respondenților se așteaptă ca situația economiei naționale să se înrăutățească în următoarele 12 luni (53 %, + 22 puncte procentuale).

În același timp, sprijinul pentru moneda euro este în creștere, acesta atingând cel mai înalt nivel înregistrat vreodată: opt din 10 respondenți din zona euro (+ 3 puncte procentuale) și 72 % din UE (+ 3 puncte procentuale) sunt în favoarea unei uniuni economice și monetare europene cu o monedă unică, euro.

Mai mult de jumătate dintre europeni (56 %) consideră că cel mai mare pachet de stimulente economice al UE – NextGenerationEU – poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale.

Principalele preocupări ale europenilor la nivelul UE și la nivel național

Principalele preocupări ale europenilor reflectă percepția pesimistă asupra economiei.

Atât la nivel național, cât și la nivelul UE, inflația și aprovizionarea cu energie au înregistrat creșteri bruște și se situează pe primul loc și, respectiv, pe locul al doilea. Atunci când au fost întrebați despre cele mai importante probleme cu care se confruntă UE în prezent, peste o treime dintre respondenți menționează „creșterea prețurilor/inflației/costului vieții” (34 %, + 10 puncte procentuale din februarie și acum pe primul loc) și „aprovizionarea cu energie” (28 %, + 12 puncte procentuale și acum pe locul al doilea față de cel de-al șaptelea loc anterior), împreună cu „situația internațională” (de asemenea, 28 %).

Creșterea prețurilor/inflației/costului vieții este, de asemenea, una dintre principalele preocupări la nivel național pentru mai mult de jumătate din respondenți (54 %, + 13 puncte procentuale), urmată de „aprovizionarea cu energie” (22 %, + 11 puncte procentuale) și de „situația economică” (20 %, + 1 punct procentual). Acest lucru nu este surprinzător, deoarece mai mult de șase din zece respondenți (62 %) afirmă că războiul din Ucraina a avut consecințe grave asupra finanțelor lor personale.

Pandemia de COVID-19

Cetățenii rămân pozitivi în ceea ce privește răspunsul național și al UE la pandemia de coronavirus. Mai mult de jumătate dintre respondenți sunt mulțumiți de măsurile luate de guvernul lor și de UE pentru a combate pandemia de coronavirus (ambele cu 56 %). Satisfacția cu privire la răspuns, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, a crescut, de asemenea, în 23 de state membre. Încrederea în UE pentru a lua deciziile corecte în viitor ca răspuns la pandemia de coronavirus a crescut, de asemenea, și este în prezent de peste șase din zece (63 %, + 3 puncte procentuale).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: 84% dintre români consideră că nivelul actual al prețurilor la energie reprezintă o problemă serioasă

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Majoritatea europenilor – aproape nouă din zece (88%) – sunt de acord cu faptul că tranziția verde nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă, numai că doar 46% dintre cetățenii UE sunt în prezent încrezători că, până în 2050, energia, produsele și serviciile durabile vor fi accesibile pentru toată lumea, inclusiv pentru cei mai săraci, relevă cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Comisia Europeană.

Sondajul privind ”percepția echității în tranziția verde”, realizat în perioada mai-iunie 2022, arată că 77% dintre europeni consideră că au responsabilitate personală de a acționa pentru a limita schimbările climatice. La acest capitol, România se situează sub media europeană, doar 6

Jumătate dintre europeni (50%) consideră că UE face suficient de mult pentru a asigura o tranziție verde echitabilă, România fiind peste media europeană la acest capitol (57%). 50% dintre cetățenii Uniunii spun același lucru când vine vorba de autoritățile lor publice regionale, municipale sau locale, 47% au această opinie despre guvernul național și 43% despre sectorul de afaceri.

© Eurobarometru

Cât privește oportunitățile oferite de tranziția verde, aproape șase din zece respondenți (57%) sunt de acord că politicile privind schimbările climatice vor crea mai multe locuri de muncă noi decât vor distruge, iar 61% consideră că aceste locuri de muncă vor fi de bună calitate.

Prețurile la energie, preocupare majoră pentru europeni 

În ceea ce privește prețurile la energie, accesibilitatea energiei, a produselor și a serviciilor durabile reprezintă o preocupare majoră. 93% dintre respondenți consideră că nivelul actual al prețurilor la energie pentru cetățenii din țara lor reprezintă o problemă majoră. 

Toți respondenții din Grecia (100%) sunt de această părere. De asemenea, 99% dintre spanioli, portughezi și ciprioți au aceeași opinie când vine vorba de prețurile la energie, urmați îndeaproape de irlandezi  98%).

La polul opus, dar cu cifre la fel de mari, se situează Malta (76% dintre respondenți sunt preocupați de prețurile ridicate la energie), urmată de Suedia (82%) și Finlanda (83%) și România (84%). 

În 19 țări, cel puțin jumătate din cetățeni consideră că prețurile ridicate la energie reprezintă ”o problemă foarte gravă”, cu cele mai mari valori întâlnite în Grecia (89%), Cipru (83%) și Irlanda (79%).

© Eurobarometru

Procentul respondenților care susțin că nivelul actual al prețului energiei necesare pentru a întreține gospodăria reprezintă o problemă serioasă variază considerabil, de la 99% dintre cetățenii greci, 96% dintre cei din Cipru și 94% dintre cei ai Spaniei și Italiei, la 36% în Suedia, 46% în Țările de Jos și 51% în Danemarca.

Cel puțin șapte din zece persoane din Grecia (83%), Cipru (76%), Spania (71%) și Irlanda (70%) sunt îngrijorați de prețul facturilor la energie, spunând că reprezintă ”o problemă foarte gravă”. 

În cazul României, 81% dintre respondenți sunt preocupați de prețul energiei necesare pentru a întreține gospodăria. 

© Eurobarometru

Comisia a prezentat deja o serie de acțiuni pentru o tranziție verde echitabilă și va continua să plaseze cetățenii în centrul eforturilor politice.

Pactul verde european are ca scop îmbunătățirea bunăstării și a sănătății cetățenilor și a generațiilor viitoare, iar principiile sale fundamentale sunt echitatea și solidaritatea.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Românii vor ca Parlamentul European să joace un rol mai important, iar sănătatea publică să fie principala sa prioritate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, sprijinul cetățenilor pentru UE și pentru Lesilativul European, în special, a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

În opinia respondenților din România, libertatea de circulație se află pe primul loc în lista valorilor care ar trebui apărate de Parlamentul European, iar aproape o treime dintre respondenți (32% în UE, 24% în România) au ales democrația ca valoarea europeană principală care trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare și de gândire (27% în UE, 22% în România) și de protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (25% în UE, 24% în România).

De asemenea, 59% dintre respondenții români își doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important, depășind media europeană de 58%, iar pentru 41% dintre români, Legislativul European sugerează o imagine „total pozitivă”, depășind din nou media europeană de 36%.

Reamintim că Parlamentul European rămâne cea mai democratică și transparentă instituție europeană, membrii Legislativului fiind aleși direct de către cetățenii europeni. Acest lucru nefiind posibil și în cazul Comisiei Europene, unde comisarii europeni sunt desemnați în mod politic. În cazul României, comisarul trimis de țara noastră este desemnat de Guvern. 

Această percepție pozitivă a PE se reflectă, de asemenea, în ultimul Eurobarometru standard 95.1 al Comisiei Europene, care arată că cetățenii au cel mai mult încredere în Parlamentul European, dintre toate instituțiile UE.

 

Legat de prioritățile Parlamentului European, cetățenii români consideră că sănătatea publică ar trebui să fie abordată cu prioritate de deputații europeni, fiind urmată de sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă. 

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, salutând rezultatele sondajului, a declarat: „După cum subliniază pe bună dreptate cetățenii, apărarea democrației este cea mai importantă valoare europeană, mai presus de orice altceva. Nu putem considera că democrația poate exista de la sine, fără sprijin și efort; extremismul, autoritarismul și naționalismul reprezintă astăzi amenințări tot mai mari la adresa proiectului nostru european comun.”

Există un interes susținut din partea cetățenilor europeni de a afla mai multe despre activitatea UE. Potrivit prezentului sondaj, informațiile cu privire la modul concret în care sunt cheltuite fondurile UE ar fi cele mai interesante pentru 43% dintre respondenți. Cetățenii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre consecințele concrete ale legislației europene în țara lor (30%), despre activitățile concrete ale deputaților în Parlamentul European din țara lor (29%), precum și despre acțiunile întreprinse de UE pentru a depăși pandemia de COVID-19 (29%).

„Cetățenii doresc și merită mai multe informații cu privire la impactul concret al politicilor și deciziilor UE în viața lor de zi cu zi. Oamenii ar trebui să știe unde sunt cheltuiți banii”, a declarat președinta Metsola.

Majoritatea cetățenilor (62% în UE, 43% în România) consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun, doar 9% (23% în România) declarând că este un lucru rău, pentru al doilea an cel mai bun rezultat din 2007, la nivel UE. Aproape trei sferturi dintre respondenți (72% în UE, 65% în România) afirmă că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. În acest sens, majoritatea respondenților (63%) afirmă că sunt optimiști cu privire la viitorul UE.


Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2021 a fost realizat între 1 noiembrie și 2 decembrie 2021 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar, ca urmare a restricțiilor legate de COVID-19. În total, au avut loc 26.510 de interviuri (1.057 în România), rezultatele UE fiind ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nivel record, 80% dintre europeni considerând că moneda unică este benefică pentru UE

Published

on

© European Commission/ Twitter

Sprijinul pentru moneda euro a atins un nivel record, arată cel mai recent Eurobarometru.

Conform datelor, 80% dintre respondenți consideră că moneda unică europeană este benefică pentru UE, în vreme ce 70% dintre europenii chestionați consideră că moneda euro este benefică pentru propria țară.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 17.700 de respondenți din cele 19 țări membre ale zonei euro în perioada 22-29 martie 2021.

”Moneda noastră unică reprezintă un simbol al unității și o reprezentare tangibilă a integrării europene. Sunt mândră că lucrez pentru Europa și că îmi aduc contribuția la această integrare continuă”, a transmis președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Eurobarometrul relevă, de asemenea, că numărul cetățenilor europeni care sunt în favoarea regulilor de rotunjire și eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți este în creștere.

Astfel, 67% dintre europeni sunt în favoarea eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți prin rotunjirea obligatorie (în plus sau în minus) a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți. Există un sprijin majoritar pentru această măsură în toate cele 19 state membre ale zonei euro.

Consultarea publică deschisă privind aceste reguli arată că 72% dintre respondenți nu consideră că monedele mai sunt amintite sunt utile, iar 71% consideră că ar trebui introduse reguli de rotunjire la cea mai apropiată valoare de cinci eurocenți. Majoritatea respondenților consideră că regulile de rotunjire ar trebui să fie obligatorii (71%) și armonizate în zona euro (77%).

Consultarea publică a fost realizată pe un eșantion de 17.033 de respondenți timp de 15 săptămâni, în perioada 28 septembrie 2020 – 11 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.2 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ8 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN8 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga9 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA9 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA10 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan12 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN14 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN16 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending