Uniunea Europeană este pregătită să rupă acordurile care oferă cetățenilor georgieni dreptul de a călători liber pe continent, gest care arată o răcire considerabilă a relațiile dintre Bruxelles și ceea ce a fost odată cel mai promițător membru aspirant la UE.

Într-o reacție pentru Politico, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că ”toate opțiunile sunt pe masă” dacă partidul de guvernământ Visul Georgian își continuă traiectoria autoritară, ”inclusiv potențiala suspendare temporară a sistemului de liberalizare a vizelor”.

În conformitate cu termenii unui acord încheiat în 2017, georgienii pot vizita țările UE din zona Schengen timp de până la șase luni pe an fără viză – un acord popular care a scutit oamenii de rând de procese lungi și costisitoare de solicitare a vizelor.

”Ca parte a dialogului UE-Georgia privind liberalizarea vizelor și a planului de acțiune corespunzător, Georgiei i s-a cerut să îndeplinească criterii de referință specifice, inclusiv asigurarea protecției drepturilor fundamentale și prevenirea discriminării. O evaluare ar avea loc, desigur, în cazul unor evoluții care prezintă un risc pentru securitatea internă a spațiului Schengen, precum și în cazul unui nou declin democratic în Georgia”, a continuat purtătorul de cuvânt.

Confirmarea faptului că Bruxelles-ul ia în considerare aceste măsuri vine după ce prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a insistat că orice modificare a acordului privind vizele ar fi un ”șantaj ieftin”.

La începutul acestei săptămâni, politicienii georgieni de frunte din Visul Georgien au fost sancționați de Statele Unite după ce au adoptat o serie de legi de inspirație rusească, despre care criticii spun că vor avea un efect descurajant asupra libertăților civile.

La începutul acestui an, autoritățile au reprimat cu brutalitate protestatarii pașnici care manifestau împotriva unui proiect de lege care cataloghează ONG-urile și mass-media susținute de Occident drept agenți străini. Candidatura Georgiei la UE a fost efectiv înghețată în urma adoptării legii de parlament.

Apoi, marți, parlamentarii georgieni din Visul Georgian au votat un proiect de lege privind ”propaganda LGBT”, inspirat de Moscova, care va interzice orice mențiune publică a relațiilor homosexuale, inclusiv evenimentele Pride și care va impune chiar cenzurarea filmelor și a altor conținuturi.

Cea mai proeminentă femeie transgender din țară, Kesaria Abramidze, în vârstă de 37 de ani, a fost ucisă în ziua următoare, iar presupusul ei atacator a fost de atunci reținut.

Georgienii se vor prezenta la urne pe 26 octombrie, iar sondajele arată că partidul de guvernământ Visul Georgian are șanse să obțină cea mai mare parte din voturi. Dacă va reuși să obțină o super-majoritate, a promis că își va ”pedepsi” adversarii prin interzicerea practic a tuturor celorlalte partide parlamentare.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, joi, la Wroclaw, Polonia, un ajutor de 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune al Uniunii Europene pentru statele membre din Europa Centrală, între care România, afectate de inundaţii.

Von der Leyen a efectuat joi o vizită în localitatea poloneză Wroclaw, afectată de inundații, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul polonez Donald Tusk, dar și cu liderii altor trei țări afectate de inundațiile puternice, respectiv premierul ceh Petr Fiala, premierul slovac Robert Fico și cancelarul austriac Karl Nehammer.

Ea a precizat că Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene poate acoperi parte din daunele cauzate de creșterea puternică a debitului apei, dar a anunțat și posibilitatea flexibilizării regulilor din cadrul politicii de coeziune.

“Putem utiliza flexibilitatea normelor existente privind politica de coeziune pentru a mobiliza până la 10 miliarde de euro și putem ajuta comunitățile din Polonia, Cehia, Slovacia, Austria și România să își revină”, a spus ea, întărindu-și mesajul: “Europa vă este alături”.

The EU Solidarity Fund can cover parts of the damage.

We can also use the flexibility of the existing cohesion policy rules to mobilise up to €10 billion.

And help communities in 🇵🇱🇨🇿🇸🇰🇦🇹🇷🇴 recover.

Europe stands by your side. pic.twitter.com/hE88RU8qBY

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 19, 2024

Ciclonul Boris a afectat întreaga Europă Centrală şi de Est, provocând pagube şi inundaţii în mai multe țări membre ale Uniunii Europene.

Într-o rezoluție privind inundațiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, aprobată joi, deputații europeni și-a exprimat nemulțumirea față de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecție civilă al UE.

Aceștia au solicitat o finanțare suficientă și modernizată pentru a spori gradul de pregătire și a îmbunătăți consolidarea capacităților, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE.

De asemenea, eurodeputații doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie “proporțional cu numărul tot mai mare și cu gravitatea dezastrelor naturale din Europa” și îndeamnă Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru țările afectate și solicită punerea la dispoziție a unui alt sprijin tehnic și financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune.

Pe termen lung, rezoluția solicită creșterea investițiilor UE în reziliența regională și locală și solicită ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze și mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, efectuează cea de-a opta vizită la Kiev. Aceasta reiterează sprijinul neobosit al Uniunii Europene pentru Ucraina, în timp ce agresorul rus continuă să lovească infrastructura energetică a ucrainenilor.

„A 8-a mea vizită la Kiev are loc în timp ce sezonul de încălzire începe în curând, iar Rusia continuă să lovească infrastructura energetică. Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase. Am venit aici pentru a discuta despre sprijinul Europei. De la pregătirea pentru iarnă la apărare, la aderare și la progresele privind împrumuturile G7”, a transmis președinta Ursula von der Leyen la sosirea în capitala Ucrainei.

My 8th visit to Kyiv comes as the
heating season starts soon, and Russia keeps targeting energy infrastructure.

We will help Ukraine in its brave efforts.

I come here to discuss Europe’s support.

From winter preparedness to defence, to accession and progress on the G7 loans. pic.twitter.com/kxxWFA7eA0

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 20, 2024

Ieri, 19 septembrie, Ursula von der Leyen, a anunțat un nou ajutor umanitar suplimentar pentru securitatea energetică a Ucrainei care se pregătește pentru o iarnă grea, în valoare de aproape 160 de milioane de euro.

„Astăzi pot anunța că vom pune la dispoziție o sumă suplimentară de aproape 160 de milioane de euro pentru această iarnă. Aceasta include 60 de milioane de euro în ajutor umanitar – pentru adăposturi și încălzitoare, de exemplu. precum și aproximativ 100 de milioane de euro pentru lucrări de reparații și energie regenerabilă”, a declarat von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă cu Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie.

Ea a amintit că peste o lună de zile se vor fi împlinit 1000 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina.

„1000 de zile de cruzime absolută din partea Kremlinului. Încă de la început au vizat infrastructura energetică a Ucrainei pentru a încerca să arunce țara în întuneric. Jumătate din întreaga infrastructură energetică a țării a fost distrusă. Ca prieteni și parteneri ai Ucrainei, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a menține lumina aprinsă. Și cum iarna se apropie, trebuie să le ținem de cald oamenilor curajoși din Ucraina, menținând totodată economia în funcțiune. Obiectivul este de a răspunde nevoilor imediate ale populației, în timp ce facem sistemul energetic al Ucrainei mai rezistent pe termen lung. În total, Ucraina are nevoie de 17 GW de capacitate energetică pentru această iarnă. Așadar, astăzi, doresc să propun acțiuni în trei domenii: reparare, conectare și stabilizare. Aceste trei obiective necesită un sprijin financiar semnificativ”, a semnalat președinta Comisiei Europene.