Connect with us

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a votat pentru consolidarea EMA: Atribuțiile sale în combaterea lipsei de medicamente vor fi extinse permanent, conform Strategiei farmaceutice pentru Europa

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Sănătăte (ENVI) din Parlamentul European a votat în reuniunea de ieri a Comisiei pentru consolidarea Agenției Europene a Medicamentelor (EMA).

„EMA va juca un rol în definirea listelor de medicamente și dispozitive medicale esențiale în situații de criză și va monitoriza și controla întregul lanț de aprovizionare cu medicamente și dispozitive medicale din UE. Iar atribuțiile EMA în combaterea lipsei de medicamente și dispozitive medicale nu se vor limita doar pe durata situațiilor de criză, ci vor fi extinse permanent, conform Strategiei farmaceutice a UE pentru următorii ani”, a transmis deputatul european în urma votului.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu îi îndeamnă pe ”fermierii români să aplice eco-schemele” din cadrul PAC: Nerespectarea acestora ar duce la pierderea a circa 475 de milioane de euro pe an

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru  pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, semnalează că neaplicarea eco-schemelor de către fermieri ar duce la pierderea a aproximativ 475 de milioane de euro pe an în România și la scăderea subvenției pe hectar de la 195 de euro la 120 de euro.

În această situație, Motreanu îi îndeamnă pe fermierii români ”să aplice eco-schemele și ca statul să stabilească sume stimulative pentru aceste intervenții. Evităm astfel pierderea unor sume mari din fondurile destinate României pentru plățile directe.”

Parte a noii Politici Agricole Comune (PAC), schemele ecologice sau eco-schemele reprezintă un nou instrument conceput pentru a recompensa fermierii care aleg să facă un pas înainte în ceea ce privește grija față de mediu și acțiunile în domeniul climei. Eco-schemele vor contribui în mod semnificativ la tranziția ecologică și la obiectivele Pactului Verde.

Noua PAC alocă 25% anual din pilonul 1 (plăți directe) pentru finanțarea eco-schemelor. Ele sunt obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri, cărora le pot genera venituri mai mari. Statele membre trebuie să promoveze eco-schemele, să le facă foarte atractive și ușor de implementat.

”Pentru a evita pierderea fondurilor, se aplică un sistem de compensare între piloni – procentele care nu se realizează din pilonul 1 pentru mediu și climă pot fi compensate din pilonul 2 (politica de dezvoltare rurală). Totodată, pentru a evita pierderea de fonduri se stabilește un prag de 20% pentru perioada 2023-2024 (2 ani perioadă de <<învățare>>), procentele nerealizate între 20% si 25% putând fi compensate în anii următori. Eco-schemele trebuie să fie mai ambițioase decât legislația națională (să nu facă deja parte din lege)”, a subliniat Dan Motreanu.

Așadar, pentru a primi sprijin prin eco-scheme, practicile agricole trebuie:

  • să acopere activitățile legate de climă, mediu, bunăstarea animalelor și rezistența antimicrobiană;
  • să fie definite pe baza necesităților și priorităților identificate la nivel național/regional în planurile strategice ale statelor membre pentru PAC;
  • să depășească prin nivelul lor de ambiție cerințele și obligațiile stabilite prin condiționalitate;
  • să contribuie la atingerea obiectivelor Pactului Verde.

Comisia Europeană a publicat la începutul anului o listă cu potențiale practici agricole pe care schemele ecologice le-ar putea sprijini în viitoarea politică agricolă comună (PAC). Aceasta include: 

  • practicile de agroecologie, cum ar fi rotația culturilor cu culturi leguminoase și sistemele de creştere a animalelor de mică intensitate;
  • agricultura bazată pe carbon, de exemplu, agricultura de conservare sau menținerea pajiștilor permanente unde plantele perene fixează o proporție mare de carbon în sol;
  • agricultura de precizie, de exemplu, agricultura circulară;
  • aditivi pentru hrana animalelor (floarea soarelui, rapiță) care reduc emisiile din fermentația enterică;
  • practicile de creștere a animalelor care țin seama de bunăstarea animalelor și care reduc nevoia de substanțe antimicrobiene.

După mai bine de doi ani și jumătate de negocieri, dezbateri și eforturi continue, a fost acordat votul final de către Parlamentul European pentru adoptarea noii Politici Agricole Comune. Noua Politică Agricolă Comună își propune să promoveze un sector agricol durabil și competitiv, care să asigure fermierilor un nivel de trai decent și ofere hrană sănătoasă și durabilă.

Planurile strategice aferente PAC, care vor fi elaborate de fiecare stat membru în funcție de particularitățile și nevoile naționale, vor pune în practică o condiționalitate consolidată, eco-scheme, servicii de consiliere agricolă, precum și măsuri și investiții de agromediu și climatice. Aceste măsuri facilitează atingerea obiectivelor Pactului Verde, în special a celor care decurg din Strategia „De la fermă la consumator” și din Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, precum și a obiectivelor climatice și de mediu specifice ale PAC.

Comisia Europeană va evalua dacă aceste planuri sunt conforme cu aceste angajamente, iar statele membre vor trebui să se asigure că cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală și cel puțin 25% din plățile directe vor fi dedicate măsurilor de protecție a mediului și a climei.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu a votat în favoarea rezoluției Parlamentului European privind un card european de securitate socială pentru lucrătorii transfrontalieri

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu a votat joi Rezoluția Parlamentului European referitoare la introducerea unui card european de securitate socială.

“Lucrătorii mobili și transfrontalieri au jucat un rol-cheie în timpul pandemiei de COVID-19, în special în agricultură și industria alimentară, servicii sociale și de sănătate, construcții și transporturi. Astfel, dorim să garantăm lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri condiții de muncă decente și condiții sociale egale la muncă egală în orice stat UE si-ar desfășura activitatea”, a afirmat Motreanu, într-o declarație publicată pe pagina sa de Facebook.

Cardul european de securitate socială îi va ajuta pe lucrători să își urmărească sumele cu care au contribuit la asigurările sociale și să își ceară mai ușor drepturile de pensie, facilitând portabilitatea acestora, dar va contribui și la: impunerea mai riguroasă a respectării normelor UE privind mobilitatea forței de muncă; o mai bună coordonare a securității sociale pe piața muncii pentru a asigura condiții de concurență loială în UE; verificarea în timp real a statutului de asigurare și a contribuțiilor lucrătorilor mobili de către inspectoratele de muncă și organismele de asigurări sociale naționale; prevenirea abuzurilor și a fraudei sociale, contribuind astfel la combaterea muncii nedeclarate și a nerespectării mecanismelor de stabilire a salariilor existente în țara gazdă și a obligațiilor legate de contribuțiile la asigurările sociale.

17 milioane de cetățeni ai UE locuiesc și lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine (3,9 % din totalul forței de muncă europene în 2018). Peste 2,3 milioane de lucrători detașați își desfășoară activitatea în altă țară din Uniune.

Se estimează că în UE sunt angajați anual între 800 000 și 1 milion de lucrători sezonieri, în special în sectorul agroalimentar. 1,5 milioane de lucrători transfrontalieri traversează frontiera zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână pentru a merge la serviciu într-un alt stat membru.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Pentru a accesa finanțarea din politica agricolă comună, statele UE trebuie să trimită Planurile naționale strategice la Bruxelles. România dispune de 22 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Dan Motreanu, prezintă principalele elemente ale noii politici agricole comune, document emblematic aprobat marți de legislativul european, versiunea reformată a PAC fiind mai ecologică, mai echitabilă și mai flexibilă. Astfel, Motreanu, membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, subliniază că România și celelalte state membre trebuie să trimită Comisiei Europene, spre verificare și aprobare, Planurile naționale strategice până la data 31 decembrie.

Eroparlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) arată că noua Politică Agricolă Comună, constituită din trei regulamente, a fost adoptată de Parlamentul European sub forma a trei regulamente.

– Regulamentul planurilor strategice ale PAC:  452 voturi + / 178- / 57 abțineri

– Regulamentul orizontal (finanțare, gestionare și monitorizare): 485 voturi + / 142- / 61 abțineri

– Regulamentul de modificare a organizării comune a pieței: 487 voturi + / 130- / 71 abțineri

Printre principalele noutăți ale PAC se enumăr

  • tranziția statelor membre către programe agricole ecologice va fi stimulată financiar cu 25%  din bugetul lor alocat sprijinului pentru venit. Acestea vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice
  • de asemenea, cel puțin 35 % din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor
  • poziția fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente va fi consolidată prin extinderea posibilităților acestora de a-și uni forțele in acțiuni colective
  • tinerii fermieri  vor beneficia de un sprijin minim obligatoriu pentru venit, investiții sau ajutor la înființare de 3 % din bugetele statelor membre alocate sprijinului pentru venit în cadrul PAC
  • 10% din sprijinul pentru venit va fi redirecționat în beneficiul fermelor mai mici, ceea ce va permite neplafonarea plaților directe din pilonul I
  • lucrătorii agricoli vor beneficia de condiții mai bune de muncă în baza „condiționalității sociale” care-i obligă pe angajatori să respecte elementele legislației europene din domeniul social și al muncii pentru a primi fonduri în cadrul PAC;

Pentru a accesa finanțarea din cadrul PAC, care se ridică la 387 miliarde de euro în următorii șapte ani, țările UE trebuie, până la 31 decembrie, să întocmească și să trimită Comisiei Europene, spre verificare și aprobare, Planurile naționale strategice. Aceste planuri vor combina o gamă largă de intervenții specifice care să răspundă nevoilor particulare ale statelor membre și care să ofere rezultate concrete în raport cu obiectivele la nivelul UE, contribuind în același timp la obiectivele “Pactului Verde”.

Astfel, țările UE realizează o evaluare amănunțită a nevoilor lor pe baza unei analize a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor (SWOT) din teritoriul lor și din sectorul agroalimentar. Este necesar însă, ca planul național sa îndeplinească trei obiective transversale stabilite la nivel UE:

– să încurajeze un sector agricol inteligent, competitiv, rezistent și diversificat care să asigure securitatea alimentară pentru populație pe termen lung;

– să sprijine și să consolideze protecția mediului, inclusiv biodiversitatea, și acțiunea climatică și să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă;

– să consolideze din punct de vedere și economic și social zonele rurale;

Comisia va avea la dispoziție șase luni pentru a evalua și a aproba planurile, care vor intra ulterior în vigoare la începutul anului 2023.

În perioada 2021-2027, România are alocată o sumă totală de aproximativ 22 de miliarde de euro (prețuri curente) pentru agricultură și dezvoltare rurală distribuite astfel:

– 14 miliarde euro prin Fondul European de Garantare Agricolă (pilonul I, plăți directe);

– 7 miliarde pentru dezvoltare rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (pilonul II, dezvoltare rurală);

– 692 de milioane de euro din pachetul de redresare post-Covid NextGenerationEU, pentru perioada 2021-2022.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA7 hours ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu9 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

U.E.10 hours ago

Emmanuel Macron și Papa Francisc au discutat despre ”perspectivele apropiatei președinții franceze” a Consiliului Uniunii Europene

NATO10 hours ago

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Corina Crețu11 hours ago

Corina Crețu: Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare pentru a gestiona fondurile UE destinate spitalelor regionale. Trebuie analizat dacă mai e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar

ROMÂNIA13 hours ago

România a semnat acordul cu Comisia Europeană pentru a primi împrumutul de 15 miliarde de euro din PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu îi îndeamnă pe ”fermierii români să aplice eco-schemele” din cadrul PAC: Nerespectarea acestora ar duce la pierderea a circa 475 de milioane de euro pe an

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, discuție telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova. Cei doi au convenit asupra necesității unei întâlniri în perioada imediat următoare

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ2 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ3 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending