Connect with us

CONSILIUL UE

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, susține că aderarea Ucrainei este un proces care ar trebui să implice și R. Moldova și Georgia

Published

on

© European Union, 2022

Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a afirmat luni că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este un proces complex și necesită “o conversație pe termen lung” care ar trebui să implice și alte țări, precum Republica Moldova sau Georgia.

Un oficial de la Palatul Elysée a precizat luni că aderarea Ucrainei la UE ar trebui să facă parte dintr-o dezbatere mai amplă și că aceasta va necesita timp, informează Politico Europe.

“Ucraina este o țară în inima Europei, o țară al cărei destin și alegere democratică este importantă pentru noi… faptul este, de asemenea, că trebuie să fim atenți să nu facem promisiuni pe care nu le putem respecta”, a declarat oficialul în această seară reporterilor, menționând totodată că dezbaterea privind aderarea este “o conversație pe termen lung” care ar trebui să implice și alte țări, precum Moldova sau Georgia.

Precizările Palatului Elysée vin și în contextul în care președintele Emmanuel Macron a vorbit, după ce Rusia a invadat Ucraina, cu președinții Republicii Moldova și Georgiei, arătând că Franța va susține Republica Moldova și Georgia împotriva “oricăror tensiuni sau tentative de destabilizare”.

© Politico Europe live blog

Cele trei țări au semnat, în iulie 2021, o declarație comună supranumită “trio-ul de la Batumi” prin care au reafirmat ”angajamentul neclintit de a avansa procesul de integrare în UE prin reforme cuprinzătoare”.

România susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană, a afirmat marți și președintele Klaus Iohannis.

“Locul acestor parteneri ai Uniunii Europene este în cadrul familiei europene, iar România va face tot ce îi stă în putință pentru ca acest lucru să devină realitate”, a spus șeful statului.

Precizările președintelui privind o extindere a Uniunii Europene vin în contextul în care omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat luni cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană

“Astăzi am semnat o cerere de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Sunt destul de sigur că este real”, a afirmat Zelenski, care mai devreme mulțumise președintelui Iohannis pentru că susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene o procedură de urgență extraordinară pentru aderarea Ucrainei la UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a exprimat duminică în favoarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Ideea aderării Ucrainei la UE a fost evocată și de președintele Poloniei, Andrzej Duda, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat luni că va avea loc o dezbatere privind o viitoare aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Tot Michel a continuat, precizând că aderarea la UE necesită un acord unanim al celor 27 de state membre, iar actualmente există “opinii diferite şi sensibilităţi” referitor la acest subiect în rândul celor 27.

Extinderea reprezintă procesul prin care o țară aderă la Uniunea Europeană, explică Consiliul Uniunii Europene într-un material informativ.

Orice țară europeană care respectă valorile UE menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE. Valorile Uniunii sunt menționate la articolul 2 din tratat, care stipulează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.

Primul pas este îndeplinirea de către țara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.

Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiții democratice, economice și politice pentru țările care doresc să adere la UE:

  • instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților
  • o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE
  • capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare

La rândul său, UE trebuie să aibă capacitatea de a integra noi membri.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptă Actul privind infrastructura gigabit care asigură implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Actul privind infrastructura gigabit care va înlocui Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (BCRD) din 2014 și care asigură o desfășurare mai rapidă a infrastructurii rețelelor digitale în întreaga Europă.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua lege vizează simplificarea și accelerarea implementării rețelelor de mare viteză, cum ar fi fibra optică și 5G, în vederea atingerii obiectivelor și țintelor de conectivitate ale Europei stabilite în Busola Digitală pentru acest deceniu.

”Adoptarea Actului privind infrastructura gigabit reflectă angajamentul nostru de a aborda problema poverii administrative și de a stimula implementarea rețelelor de mare viteză. Acest lucru le va permite cetățenilor noștri să navigheze mai repede și să aibă o experiență digitală mai bună folosind fibra optică sau 5G”, a declarat Petra De Sutter, viceprim-ministru belgian și ministru al administrației publice, întreprinderilor publice, telecomunicațiilor și serviciilor poștale.

Noul regulament vizează reducerea costurilor inutil de ridicate ale implementării rețelelor de mare capacitate, cauzate parțial de procedurile de acordare a autorizațiilor. Acestea din urmă vor fi simplificate printr-un mecanism obligatoriu de conciliere între organismele din sectorul public și operatorii de telecomunicații.  În plus, noua legislație va oferi mai multă transparență și va asigura o planificare eficientă pentru operatorii de rețele publice de comunicații electronice.

Pentru a asigura un acces mai bun al publicului și al întreprinderilor la serviciile societății informaționale, Actul privind infrastructura gigabit se referă, de asemenea, la implementarea și accesul la infrastructura fizică din interiorul clădirilor.

În plus, noua lege permite un anumit grad de flexibilitate pentru statele membre, cum ar fi derogări pentru infrastructura națională critică.

În cele din urmă, având în vedere că actualul plafon al prețurilor cu amănuntul pentru comunicațiile intra-UE reglementate va expira la 14 mai 2024, plafoanele actuale de 0,19 EUR pe minut pentru apeluri și de 0,06 EUR pe mesaj SMS sunt prelungite până la 30 iunie 2032 pentru a asigura protecția, în special pentru consumatorii vulnerabili.

Textul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în zilele următoare și va intra în vigoare la trei zile după această publicare. Noua lege se va aplica la 18 luni de la intrarea sa în vigoare, unele dispoziții specifice urmând să se aplice ulterior.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria promite o președinție “central-europeană” a Consiliului UE și care să stopeze declinul Uniunii, prin lupta împotriva migrației și accelerarea extinderii în Balcani

Published

on

© Peter Szijjarto/ Facebook

Ungaria intenţionează să se axeze în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului UE pe probleme care sunt importante pentru Europa Centrală, precum combatarea migraţiei ilegale, extinderea UE spre Balcanii de Vest şi securitatea energetică, a declarat vineri ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ceh Jan Lipavsky, transmite MTI.

Szijjarto a remarcat că întrevederea are loc într-o perioadă extrem de dificilă, în care lumea să confruntă cu grave provocări, însă aceasta ar putea ajuta la întărirea experienţei comune a ţărilor Europei Centrale, pentru că acestea sunt cele mai afectate de consecinţele războiului din vecinătatea lor.

Unul din obiectivele principale ale viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului, va fi să stopeze declinul comunităţii, iar celălalt să exercite o adevărată preşedinţie central-europeană, ceea ce înseamnă că Ungaria se va concentra pe teme care sunt importante pentru Europa Centrală, a spus Szijjarto, potrivit Agerpres.

O atenţie specială va fi acordată succesului luptei împotriva migraţiei ilegale, accelerării extinderii UE în Balcanii de Vest şi garantării securităţii energetice, a arătat el.

Comentând cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest, Szijjarto a criticat faptul că ţări candidate din regiune aşteaptă de peste 14 ani, ceea ce, în opinia sa, subminează credibilitatea politicilor UE.

“Aceasta este o situaţie care trebuie rezolvată, de aceea preşedinţia ungară (a Consiliului UE) are o agendă clară de a ajuta ţările din Balcanii de Vest să accelereze procesul de aderare”, a spus Szijjarto.

El a vorbit şi despre securitatea energetică, afirmând că atât Ungaria, cât şi Cehia au în plan dezvoltarea energiei nucleare şi, prin urmare, vor continua să se opună discriminării negative faţă de energia nucleară din partea Bruxellesului.

Tot potrivit lui Szijjarto, cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – a jucat şi continuă să joace un rol important în strategia de politică externă a Budapestei. “Cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad contribuie la creşterea competitivităţii şi securităţii Europei Centrale şi ne aduce pe toţi mai aproape de realizarea obiectivelor noastre naţionale”, a subliniat el.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește cu un an sancțiunile împotriva persoanelor care încearcă să destabilizeze și să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva persoanelor responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și unei entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie, împiedicându-le să intre și să tranziteze teritoriile UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA26 mins ago

Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului

ENGLISH2 hours ago

Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei

U.E.12 hours ago

Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene

EDITORIALE13 hours ago

Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice

NATO15 hours ago

NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților

ENGLISH20 hours ago

Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites

NATO20 hours ago

Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?

POLITICĂ20 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Națională a Tineretului: Generaţia tânără este cea care va decide România de mâine. Investind în tineri, investim în România

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Ancheta privind subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice ”avansează”, anunță Dombrovskis, care lasă de înțeles că UE ar putea impune tarife provizorii ”înainte de vacanța de vară”

COMISIA EUROPEANA3 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO4 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL1 week ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.2 weeks ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending