Connect with us

U.E.

Înalții oficiali ai Uniunii Europene constată cu dezamăgire că Marea Britanie este aproape de a ,,înfrunta abisul”, dar speră încă să depășească ,,auto-blocada ridicolă” din Parlament pentru a evita ,,o realitate tragică pentru cetățeni”

Published

on

@Guy Verhofstadt/Twitter

Coordonatorul procesului de negociere din partea Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a apreciat că ,,un Brexit dur” a devenit ,,aproape inevitabil”, într-o postare pe Twitter după respingerea tuturor alternativelor la acordul premierului britanic de către Camera Comunelor în votul orientativ de luni seara. Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, s-a poziționat la fel ca Verhofstadt, recunoscând iminența retragerii Marii Britanii fără un acord pe 12 aprilie, dar păstrând încă o ultimă speranță că acest scenariu poate fi evitat.

The House of Commons again votes against all options. A hard #Brexit becomes nearly inevitable. On Wednesday, the U.K. has a last chance to break the deadlock or face the abyss. https://t.co/iixDhr5t6N

,,Miercuri Marea Britanie are o ultimă şansă pentru a depăşi impasul sau pentru a înfrunta abisul”, a adăugat Verhofstadt, făcând referire la faptul că parlamentul de la Londra va organiza miercuri o nouă rundă de voturi indicative.

Liderul grupului ALDE din PE spera înaintea votului de ieri din parlamentul britanic ca deputații să ia calea compromisului și ,,să oprească acest haos” , votând ,,odată da în loc de nu, cum se întâmplă de fiecare dată”, preciza el pe Twitter. Verhofstadt mai spunea că, din păcate, Brexitul nu este o ,,glumă proastă de 1 aprilie, ci o realitate tragică pentru toți cetățenii și afacerile noastre”.


 

Amintim faptul că Guy Verhofstadt sugera către postul de radio belgian VRT că UE ar putea fi de acord cu o uniune vamală cu Marea Britanie dacă opțiunea ar fi susținută de parlamentul britanic, urmând ca propunerea să fie inclusă în Declarația Politică care însoțește acordul de retragere chiar după summit-ul convocat de Președintele Consiliului European, Donald Tusk, pentru 10 aprilie. O astfel de propunere a fost înaintată de două ori de fostul ministru de finanțe și al internelor din Partidul Conservator, Kenneth Clarke, dar a fost respinsă copleșitor de formațiunea acestuia atât în voturile de săptămâna trecută, cât și în voturile orientative de ieri seara. 

Propunerea politicianului conservator prevedea angajarea guvernului în negocierea ,,unei uniuni vamale permanente și cuprinzătoare între Regatul Unit și UE”, ca parte a oricărei înțelegeri privind Brexit, dar a fost respinsă la o distanță de doar 3 voturi, cu 276 de voturi împotrivă și 273 pentru. 

În acest context, eurodeputatul german Jens Geier, vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, consideră că în parlamentul britanic este o ,,auto-blocadă ridicolă” şi că UE  ar puteat să fie de acord cu extinderea după 12 aprilie a termenului pentru Brexit doar  în cazul organizării unui al doilea referendum.

În opinia sa, restul Europei priveşte lupta de putere de la Londra cu ,,o copleşitoare plictiseală”, el însuși declarându-se ,,plictisit de moarte” de Brexit și nepăsător față de o eventuală demisie a premierului Theresa May, potrivit unei postări pe Twitter.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michael Barnier, a avut, de asemenea, o reacție după voturile indicative de luni seara. Acesta a declarat că vede trei căi de progres în privința Brexit: nicio înțelegere, o prelungire lungă a termenului de retragere sau  acceptarea acordului premierului Theresa May, informează BBC.

,,O ieșire fără acord nu a fost niciodată dorința sau scenariul preferat de noi, dar UE 27 este acum pregătită”, a spus Barnier. ,,Pe zi ce trece devine tot mai probabil.”

Theresa May se pregătește marți pentru cinci ore de discuții în cabinet după ce deputații au votat alte patru soluții alternative la acordul de retragere al primului ministru, dar niciuna nu a obținut majoritatea. O uniune vamală cu UE a fost respinsă cu trei voturi, în timp ce o moțiune pentru un alt referendum a primit cele mai multe voturi pentru, dar tot nu a reușit să fie adoptată.

Marea Britanie urmează să părăsească UE pe 12 aprilie, dar este încă posibil să solicite o prelungire a termenului de retragere dacă guvernul reușește să obțină aprobarea parlamentului pentru acordul negociat cu UE. În acest caz, ar urma să părăsească blocul comunitar la 22 mai, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai. În acest context, Secretarul de Stat pentru Brexit, Stephen Barclay, le-a transmis parlamentarilor că, dacă vor să obțină o întârziere din partea UE, guvernul trebuie să poată prezenta o ,,propunere credibilă” cu privire la ceea ce ar face pentru dezamorsarea situației, relatează sursa citată mai sus. 

De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker avertiza duminică că ,,UE nu mai are răbdare cu Marea Britanie în ceea ce privește Brexitul”. Într-un interviu acordat televiziunii de stat italiene,  Juncker a spus că ar dori ca deputații din Marea Britanie să poată ajunge la ,,un acord privind calea de urmat în următoarele ore sau în următoarele zile”, relata Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt adjunct al acestuia, într-o postare pe Twitter. 

,,Am avut multă răbdare cu prietenii noștri britanici, dar răbdarea se apropie de sfârșit”, a declarat el pentru RAI. Președintele Comisiei a adăugat: ,,Până acum știm la ce spune nu parlamentul britanic, dar nu știm la ce ar putea să spună da”. Juncker a mai remarcat că ,,dacă am compara Sfinxul cu Marea Britanie, Sfinxul ar arăta ca o carte deschisă”.

În orice caz, afirmațiile lui Michel Barnier sunt un ecou al Comisiei Europene, care a informat încă de săptămâna trecută că UE și țările sale membre sunt ,,complet pregătite pentru o ieșire fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending