Connect with us

INTERNAȚIONAL

La 15 ani de la aderarea la NATO, ministrul de Externe al României s-a întâlnit la Washington cu șeful diplomației americane: SUA pun accentul pe ”importanța combaterii corupției” în România, fenomen ce promovează ”influența malignă” a Rusiei

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo l-a primit luni la Departamentul de Stat pe ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, o reuniune prilejuită de momentul simbolic al aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO, precum și a 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. De remarcat că șeful diplomației române se află în SUA din data de 25 martie, perioadă în care a participat la vizita premierului Viorica Dăncilă la Washington, unde aceasta a susținut mutarea ambasadei României la Ierusalim, iar prezența lui Meleșcanu în Statele Unite a continuat cu o rundă de promovare, la New York, a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Întrunirea Pompeo-Meleșcanu de la Washington, ce precedă reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO din capitala SUA în 3-4 aprilie, a fost marcată de discuții privind eforturile pozitive ale României în accepțiune militară, însă și de importanța unor eforturi de aceeași talie în privința combaterii corupției, a transmis un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat la finalul întâlnirii celor doi oficiali.

De asemenea, aceasta este prima întrevedere bilaterală între un ministru român al Afacerilor Externe și un secretar de Stat al SUA la sediul Departamentului de Stat după aproape opt ani. În septembrie 2011, ministrul Teodor Baconschi a fost primit la Washington de secretarul de Stat Hillary Clinton, ocazie cu care cei doi oficiali au semnat Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Totodată, cu ocazia vizitei a fost adoptată între președinții Barack Obama și Traian Băsescu Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. De atunci, întrevederile bilaterale între miniștrii români de Externe și secretari de Stat ai SUA au avut loc în marja reuniunilor ministeriale ale NATO, cu excepția întâlnirii dintre Rex Tillerson și Teodor Meleșcanu, în noiembrie 2017, în timpul unei escale tehnice a fostului secretar de Stat la București.

SUA laudă eforturile României în cadrul NATO, dar pun accentul pe ”importanța combaterii corupției” în disputa cu ”influența malignă” a Rusiei

Potrivit Departamentului de Stat, discuțiile dintre Mike Pompeo și Teodor Meleșcanu au vizat cooperarea strânsă dintre SUA și România în domeniul securității.

”România este un aliat robust care își respectă angajamentele față de burden sharing (n.r. – 2% din PIB pentru Apărare, înzestrare și contribuții la operațiuni) și față de provocările pe care NATO le înfruntă pe flancul estic”, i-a transmis Pompeo lui Meleșcanu.

Cei doi oficiali au discutat în mod special despre agresiunea Rusiei în Marea Neagră și rolul României în contribuția la securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. 

Conform Departamentului de Stat, Pomep și Meleșcanu au abordat și ”importanța eforturilor României de a combate corupția, fenomen ce subminează instituțiile democratice și promovează influența malignă a adversarilor”.

Trebuie remarcat faptul că Statele Unite insistă în mod constant în rândul aliaților est-europeni asupra legăturii dintre corupția endemică și oportunitatea ce decurge din aceasta pentru actori precum Rusia și China de a-și promova ceea ce Washington-ul numește o ”influență malignă”.

MAE: Teodor Meleșcanu a promovat candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU și la OCDE

Potrivit MAE, șeful diplomației române a punctat realizările Președinției române a Consiliului UE şi agenda pentru a doua parte a mandatului, inclusiv aspecte referitoare la Parteneriatul Estic, Asia Centrală şi Balcanii de Vest. De asemenea, a subliniat abordarea României de relevare a substanței pozitive a cooperării dintre UE şi SUA.

De altfel, sub președinția română a Consiliului UE a fost închis dosarul de negociere privind viitoarea directivă a gazelor naturale, un cadru de reglementare care contracarează statutul monopolizator al Rusiei în furnizarea necesarului de energie Europei, un domeniu în care administrația Trump critică îndeosebi Germania, principalul beneficiar al construcției Nord Stream 2.

Întrunirea Pompeo-Meleșcanu de la Washington face parte din prezența diplomatică la nivel înalt a României în această perioadă în SUA. Ministrul român de Externe se află în SUA din data de 25 martie, perioadă în care a participat la vizita premierului Viorica Dăncilă la Washington, unde aceasta a susținut mutarea ambasadei României la Ierusalim, iar prezența lui Meleșcanu în Statele Unite a continuat cu o rundă de promovare, la New York, a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

© US Department of State

Conform diplomației române, Teodor Meleșcanu ”a adus în discuţie candidatura României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, arătând că este un obiectiv major al politicii externe române. A prezentat candidatura României la un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU şi a evidenţiat experienţa tradiţională a ţării noastre în sistemul ONU”.  

În acest context, ministrul Afacerilor Externe a avut deja la New York o serie de întrevederi importante în vederea promovării candidaturii României la Consiliul de Securitate al ONU, între care cu secretarul general Antonio Guterres și cu reprezentanții mai multor grupuri regionale de state.

Situația ambasadei României în Israel nu a fost discutată, potrivit comunicatelor oficiale

Potrivit MAE, între întrevederea cu Mike Pompeo la Washington și reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, Teodor Meleșcanu se întoarce la Washington, context în care se va întâlni cu reprezentanții grupurilor statelor arabe, o reuniune care este preconizată a fi dificilă prin prisma evoluțiilor recente după declarația premierului Viorica Dăncilă de a muta ambasada României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.

În comunicatele emise de Departamentul de Stat și de Ministerul Afacerilor Externe nu figurează nicio mențiune cu privire la această chestiune, deși vicepreședintele SUA Mike Pence i-a transmis premierului Viorica Dăncilă, în scurta lor întrevedere la Washington, că salută decizia anunțată de șefa guvernului român cu privire la ambasada țării în Israel.

Anunțul de atunci al lui Dăncilă a provocat consternare în rândul lumii arabe și a generat anularea vizitei Regelui Iordaniei Abdullah al II-lea la București, o vizită ce deschidea turneul diplomatic al suveranului iordanian și care cuprindea inclusiv un summit al Ligii Statelor Arabe.

Citiți și O reuniune cât un capitol de istorie: La Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”

În cele din urmă, întrevederea Pompeo – Meleșcanu va fi urmată de o reuniune cât un capitol de istorie. La 3-4 aprilie, la Washington, România și celelalte 28 state NATO se vor întâlni pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”.

Miniștrii de Externe din cele 29 țări membre ale NATO vor lua parte miercuri, la Washington, la o sesiune comună a Congresului SUA dedicată aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general din istoria septuagenară a Alianței ce va susține în discurs de la tribuna Congresului american.

Reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord, va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

RUSIA

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, și șeful diplomației ruse, Sergey Lavrov, au convenit să mențină un contact strâns în contextul apropierii reuniunii în format Normandia de la Paris

Published

on

© EEAS/Twitter

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și ministrul rus de externe, Sergey Lavrov au decis să mențină un contact strâns după întâlnirea avută în marja Consiliului ministerial al OSCE de la Bratislava, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate / vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, s-a întâlnit astăzi cu ministrul de externe al Federației Ruse, Sergey Lavrov, în marja celui de-al 26-lea Consiliu ministerial al OSCE de la Bratislava .

Aceștia au discutat situația din estul Ucrainei înainte de reuniunea în format Normandia de la Paris, la 9 decembrie. Înaltul Reprezentant a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este crucială.

De asemenea, în intervenția avută astăzi la reuniunea de la Bratislava, Înaltul Reprezentant a declarat că UE privește cu speranță spre reuniunea de la Paris, care ar trebui să fie bazată pe un dialog orientat spre obținerea de rezultate, însă a precizat că ,,esența conflictului nu s-a schimbat și anume, violarea de către Rusia a normelor de drept internațional și a principiilor OSCE prin anexarea Crimeei și Sevastopolului și perpetuarea agresiunii în estul Ucrainei”, potrivit unui mesaj pe Twitter.

Printre alte aspecte, au discutat și situațiile din Siria și, respectiv, din Venezuela.

Citiți și Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei și Franței sunt așteptați să se întâlnească la 9 decembrie la Paris, în format Normandia, pentru a consolida planul de acțiune stabilit de Grupul de contacte trilaterale de diplomați din Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, reunit în octombrie la Minsk. 

Planul prevede organizarea de alegeri în estul Ucrainei și acordarea unui statut special temporar regiunilor separatiste, care necesită modificări legislative. În acest sens, acordarea statutului special temporar în timpul alegerilor locale în regiunile din estul Ucrainei este principalul subiect de pe agenda de discuții pentru viitoarea reuniune în format Normandia. 

În cadrul reuniunii din 9 decembrie, de la Paris, vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va marca, totodată, primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de externe Bogdan Aurescu către omologul său din RM: Sprijinul României nu va continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile noului Guvern socialist

Published

on

© Colaj caleaeuropeana.ro

Sprijinul României, inclusiv financiar, nu va continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile noului Guvern socialist, i-a transmis ministrul de externe Bogdan Aurescu, omologului său din Republica Moldova, Aureliu Ciocoi, în marja reuniunii Consiliului Ministerial al OSCE de joi, se precizează într-un comunicat.

Cu această ocazie, șeful diplomației române a atras atenția, cu fermitate, asupra problemelor generate de schimbarea de guvernare de la Chișinău, determinată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, într-un moment esențial pentru reforma justiției în Republica Moldova, schimbare contrară intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi.

Ministrul român a menționat progresele importante realizate de Republica Moldova în cele cinci luni de mandat ale Guvernului Maia Sandu, în implementarea reformelor necesare apropierii de UE, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social.

În condițiile schimbării de Guvern de la Chișinău, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova va trebui reevaluat și condiționat strict, fiind necesară ajustarea sa corespunzătoare în funcție de angajamentul real demonstrat de noul Guvern socialist în continuarea reformelor asumate mai ales privind justiția și administrația, respectiv prin Acordul de Asociere încheiat cu UE, respectiv acordul cu FMI, cu respectarea principiilor democratice și ale statutului de drept.

Citiți și 

Klaus Iohannis critică înlăturarea guvernului Maia Sandu la Chișinău: ”Sprijinul României va fi strict condiționat de avansarea parcursului european al Republicii Moldova”

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

În acest context, ministrul român al afacerilor externe a arătat că sprijinul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile concrete ale noului Guvern, în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european.

Astfel, sprijinul României va continua să urmărească, cu prioritate, interesele cetățenilor Republicii Moldova, se va concentra la nivel local și va viza, pe de altă parte, continuarea realizării proiectelor bilaterale strategice de interconectare.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat importanța pe care România o acordă reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea viitorului său european, plecând de la premisa că acest conflict interesează direct, din punct de vedere securitar, România, ca stat UE și NATO.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending