Connect with us

INTERNAȚIONAL

La 15 ani de la aderarea la NATO, ministrul de Externe al României s-a întâlnit la Washington cu șeful diplomației americane: SUA pun accentul pe ”importanța combaterii corupției” în România, fenomen ce promovează ”influența malignă” a Rusiei

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo l-a primit luni la Departamentul de Stat pe ministrul român Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, o reuniune prilejuită de momentul simbolic al aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO, precum și a 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. De remarcat că șeful diplomației române se află în SUA din data de 25 martie, perioadă în care a participat la vizita premierului Viorica Dăncilă la Washington, unde aceasta a susținut mutarea ambasadei României la Ierusalim, iar prezența lui Meleșcanu în Statele Unite a continuat cu o rundă de promovare, la New York, a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Întrunirea Pompeo-Meleșcanu de la Washington, ce precedă reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO din capitala SUA în 3-4 aprilie, a fost marcată de discuții privind eforturile pozitive ale României în accepțiune militară, însă și de importanța unor eforturi de aceeași talie în privința combaterii corupției, a transmis un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat la finalul întâlnirii celor doi oficiali.

De asemenea, aceasta este prima întrevedere bilaterală între un ministru român al Afacerilor Externe și un secretar de Stat al SUA la sediul Departamentului de Stat după aproape opt ani. În septembrie 2011, ministrul Teodor Baconschi a fost primit la Washington de secretarul de Stat Hillary Clinton, ocazie cu care cei doi oficiali au semnat Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Totodată, cu ocazia vizitei a fost adoptată între președinții Barack Obama și Traian Băsescu Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. De atunci, întrevederile bilaterale între miniștrii români de Externe și secretari de Stat ai SUA au avut loc în marja reuniunilor ministeriale ale NATO, cu excepția întâlnirii dintre Rex Tillerson și Teodor Meleșcanu, în noiembrie 2017, în timpul unei escale tehnice a fostului secretar de Stat la București.

SUA laudă eforturile României în cadrul NATO, dar pun accentul pe ”importanța combaterii corupției” în disputa cu ”influența malignă” a Rusiei

Potrivit Departamentului de Stat, discuțiile dintre Mike Pompeo și Teodor Meleșcanu au vizat cooperarea strânsă dintre SUA și România în domeniul securității.

”România este un aliat robust care își respectă angajamentele față de burden sharing (n.r. – 2% din PIB pentru Apărare, înzestrare și contribuții la operațiuni) și față de provocările pe care NATO le înfruntă pe flancul estic”, i-a transmis Pompeo lui Meleșcanu.

Cei doi oficiali au discutat în mod special despre agresiunea Rusiei în Marea Neagră și rolul României în contribuția la securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. 

Conform Departamentului de Stat, Pomep și Meleșcanu au abordat și ”importanța eforturilor României de a combate corupția, fenomen ce subminează instituțiile democratice și promovează influența malignă a adversarilor”.

Trebuie remarcat faptul că Statele Unite insistă în mod constant în rândul aliaților est-europeni asupra legăturii dintre corupția endemică și oportunitatea ce decurge din aceasta pentru actori precum Rusia și China de a-și promova ceea ce Washington-ul numește o ”influență malignă”.

MAE: Teodor Meleșcanu a promovat candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU și la OCDE

Potrivit MAE, șeful diplomației române a punctat realizările Președinției române a Consiliului UE şi agenda pentru a doua parte a mandatului, inclusiv aspecte referitoare la Parteneriatul Estic, Asia Centrală şi Balcanii de Vest. De asemenea, a subliniat abordarea României de relevare a substanței pozitive a cooperării dintre UE şi SUA.

De altfel, sub președinția română a Consiliului UE a fost închis dosarul de negociere privind viitoarea directivă a gazelor naturale, un cadru de reglementare care contracarează statutul monopolizator al Rusiei în furnizarea necesarului de energie Europei, un domeniu în care administrația Trump critică îndeosebi Germania, principalul beneficiar al construcției Nord Stream 2.

Întrunirea Pompeo-Meleșcanu de la Washington face parte din prezența diplomatică la nivel înalt a României în această perioadă în SUA. Ministrul român de Externe se află în SUA din data de 25 martie, perioadă în care a participat la vizita premierului Viorica Dăncilă la Washington, unde aceasta a susținut mutarea ambasadei României la Ierusalim, iar prezența lui Meleșcanu în Statele Unite a continuat cu o rundă de promovare, la New York, a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

© US Department of State

Conform diplomației române, Teodor Meleșcanu ”a adus în discuţie candidatura României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, arătând că este un obiectiv major al politicii externe române. A prezentat candidatura României la un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU şi a evidenţiat experienţa tradiţională a ţării noastre în sistemul ONU”.  

În acest context, ministrul Afacerilor Externe a avut deja la New York o serie de întrevederi importante în vederea promovării candidaturii României la Consiliul de Securitate al ONU, între care cu secretarul general Antonio Guterres și cu reprezentanții mai multor grupuri regionale de state.

Situația ambasadei României în Israel nu a fost discutată, potrivit comunicatelor oficiale

Potrivit MAE, între întrevederea cu Mike Pompeo la Washington și reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, Teodor Meleșcanu se întoarce la Washington, context în care se va întâlni cu reprezentanții grupurilor statelor arabe, o reuniune care este preconizată a fi dificilă prin prisma evoluțiilor recente după declarația premierului Viorica Dăncilă de a muta ambasada României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.

În comunicatele emise de Departamentul de Stat și de Ministerul Afacerilor Externe nu figurează nicio mențiune cu privire la această chestiune, deși vicepreședintele SUA Mike Pence i-a transmis premierului Viorica Dăncilă, în scurta lor întrevedere la Washington, că salută decizia anunțată de șefa guvernului român cu privire la ambasada țării în Israel.

Anunțul de atunci al lui Dăncilă a provocat consternare în rândul lumii arabe și a generat anularea vizitei Regelui Iordaniei Abdullah al II-lea la București, o vizită ce deschidea turneul diplomatic al suveranului iordanian și care cuprindea inclusiv un summit al Ligii Statelor Arabe.

Citiți și O reuniune cât un capitol de istorie: La Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”

În cele din urmă, întrevederea Pompeo – Meleșcanu va fi urmată de o reuniune cât un capitol de istorie. La 3-4 aprilie, la Washington, România și celelalte 28 state NATO se vor întâlni pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”.

Miniștrii de Externe din cele 29 țări membre ale NATO vor lua parte miercuri, la Washington, la o sesiune comună a Congresului SUA dedicată aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general din istoria septuagenară a Alianței ce va susține în discurs de la tribuna Congresului american.

Reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord, va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

UPDATE Biroul Electoral Central respinge cererile pentru prelungirea programului după ora 21.00 în secțiile de vot din străinătate

Published

on

UPDATE 19.21. Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit că nu va prelungi programul de vot, după ora 21.00 în secțiile de votare din străinătate, au declarat surse ale instituției pentru Digi24 și Europa FM, invocând că acest lucru ar implica schimbarea legislației. 

Astfel, Biroul Electoral Central a respins toate solicitările de prelungire votului după ora 21.00.

Potrivit articolului 47, alineatul (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată cu modificările ulterioare: „Votarea începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea”.


Reprezentanții Biroului Electoral Diaspora (BED) a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) aprobarea prelungirii programului secțiilor de votare din afara țării, astfel încât toți românii aflați la coadă să poată vota, informează RFI.

Dacă BEC va fi de acord cu propunerea Biroului Electoral din Diaspora, programul secţiilor de votare de peste graniţe, în special cele din Italia, ar putea fi prelungit după ora 21:00, pentru ca toţi cetăţenii aflaţi la cozi să poată vota, a transmis BED.

Până acum, din străinătate au votat un număr record de români, de peste 180.000, înregistrîndu-se cozi în Italia, Germania şi Marea Britanie. În total, peste 6 milioane de români şi-au exprimat opţiunea la alegerile parlamentare sau/şi referndum.

Potrivit informațiilor Digi.24, cozi mari sunt la: Nurnberg, Londra, Roma, Viena, Torino, Bruxelles, Paris, Marsilia, Ulm, Lutton, Dublin, Valencia, Limassol, Praga, Bristol, Munchen Berlin, Stuttgart, Oslo, Lille, Barcelona, Haga, Wurzburg, Castellon, Luxemburg, Leipzig, Stockholm, Copenhaga, Geneva și Coslada.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj pentru românii care stau la cozi interminabile în diaspora și încearcă să ajungă în cabina de vot. „Vă rog, nu vă pierdeți răbdarea, nu renunțați la votul dumneavoastră din cauza unui guvern incompetent”, a scris președintele României pe Facebook. De asemenea, Klaus Iohannis face apel la autorități pentru a lua „de urgență” măsuri astfel încât toți românii să poată vota.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Franței Emmanuel Macron a votat la alegerile europene, scrutin cât o luptă pentru sufletul Europei

Published

on

©️ Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a votat la primăria din Le Touquet, în jurul orelor prânzului, pentru alegerile europarlamentare, într-un scrutin care prevestește un duel cu partidul de extrema dreapta al lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (RN), informează Le Figaro.fr.

Peste 47 de milioane de alegători francezi sunt așteptați la urne pentru a decide cine sunt cei 79 de europarlamentari care vor reprezenta Franța în viitoarea Legislatură europeană care se reunește în noul format la 2 iulie.

Potrivit estimărilor Ministerului francez de Interne , participarea la vot se ridica la ora 12.00. (ora României) la 19.26%, comparativ cu 15.70%, în 2014, și 14.81% în 2009.


Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. alegerile europarlamentare au început la, 23 mai și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai. Vineri au votat alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Cehia, votul s-a desfăşurat în două zile, vineri şi sâmbătă. Restul de 21 de state, inclusiv Germania, Franța și România, au deschis urnele duminică, 26 mai.

În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis. Ultimele urne se vor închide în Italia, duminică, la ora 23:00.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele PNL Ludovic Orban a ”votat pentru a fi sigur că România va rămâne un stat european”: Românii au înțeles că votul este cea mai puternică armă pe care o au

Published

on

Președintele Partidului Național Liberal (PNL) a votat duminică la alegerile europarlamentare și la referendum pentru ca România să rămână un stat european, informează Digi24. 

”Am votat ca să fiu sigur că România va fi condusă de oameni cinstiți și corecți, să fiu sigur că guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care să calce în picioare independența justiției” a declarat Orban.

”Am votat ca să fiu sigur ca Guvernul nu va mai putea emite OUG în care să calce în picioare drepturile și libertățile fundamentale ale românilor. Am votat astăzi pentru a fi sigur că România va rămâne un stat european, că va fi bine reprezentată în PE de oameni de calitate, de oameni care să câștige aprecierea și respectul partnerilor europeni”, a adăugat liderul PNL.

El a spus că este convins că referendumul va fi validat pentru că ”românii au înțeles că votul este cea mai puternică armă pe care o au”.

”Adevărații deținători ai puterii publice sunt cetățenii români. Sunt convins că au înțeles că exercitarea puterii se face prin vot și că votul este cea mai puternică armă pe care o au, sunt convins că nu se vor lăsa manipulați și intimidați și își vor exercita votul și la alegeri și la referendum”, a completat liderul PNL.

Orban și-a exprimat convingerea că „referendumul va trece”.

„Majoritarea covârșitoare a românilor își doresc ca la conducerea României să fie oameni corecți și ca oamenii care au încălcat legea să fie pedepșiți și să nu-și modifice legile în favoarea lor. Sunt convins că astăzi va fi o victorie a românilor de bună credință, a românilor care își câștigă cinstit existența”, a precizat președintele PNL.

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Desfășurat la 40 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2019 are loc în aceeași perioadă în care România asigură, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va încheia la 30 iunie 2019. În România, alegerile din 26 mai coincid și cu referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis pe tema justiției și a luptei anticorupție în țara noastră. (Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România)

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending