Connect with us

INTERNAȚIONAL

La 15 ani de la aderarea la NATO, ministrul de Externe al României s-a întâlnit la Washington cu șeful diplomației americane: SUA pun accentul pe ”importanța combaterii corupției” în România, fenomen ce promovează ”influența malignă” a Rusiei

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo l-a primit luni la Departamentul de Stat pe ministrul român Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, o reuniune prilejuită de momentul simbolic al aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO, precum și a 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. De remarcat că șeful diplomației române se află în SUA din data de 25 martie, perioadă în care a participat la vizita premierului Viorica Dăncilă la Washington, unde aceasta a susținut mutarea ambasadei României la Ierusalim, iar prezența lui Meleșcanu în Statele Unite a continuat cu o rundă de promovare, la New York, a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Întrunirea Pompeo-Meleșcanu de la Washington, ce precedă reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO din capitala SUA în 3-4 aprilie, a fost marcată de discuții privind eforturile pozitive ale României în accepțiune militară, însă și de importanța unor eforturi de aceeași talie în privința combaterii corupției, a transmis un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat la finalul întâlnirii celor doi oficiali.

De asemenea, aceasta este prima întrevedere bilaterală între un ministru român al Afacerilor Externe și un secretar de Stat al SUA la sediul Departamentului de Stat după aproape opt ani. În septembrie 2011, ministrul Teodor Baconschi a fost primit la Washington de secretarul de Stat Hillary Clinton, ocazie cu care cei doi oficiali au semnat Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Totodată, cu ocazia vizitei a fost adoptată între președinții Barack Obama și Traian Băsescu Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. De atunci, întrevederile bilaterale între miniștrii români de Externe și secretari de Stat ai SUA au avut loc în marja reuniunilor ministeriale ale NATO, cu excepția întâlnirii dintre Rex Tillerson și Teodor Meleșcanu, în noiembrie 2017, în timpul unei escale tehnice a fostului secretar de Stat la București.

SUA laudă eforturile României în cadrul NATO, dar pun accentul pe ”importanța combaterii corupției” în disputa cu ”influența malignă” a Rusiei

Potrivit Departamentului de Stat, discuțiile dintre Mike Pompeo și Teodor Meleșcanu au vizat cooperarea strânsă dintre SUA și România în domeniul securității.

”România este un aliat robust care își respectă angajamentele față de burden sharing (n.r. – 2% din PIB pentru Apărare, înzestrare și contribuții la operațiuni) și față de provocările pe care NATO le înfruntă pe flancul estic”, i-a transmis Pompeo lui Meleșcanu.

Cei doi oficiali au discutat în mod special despre agresiunea Rusiei în Marea Neagră și rolul României în contribuția la securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. 

Conform Departamentului de Stat, Pomep și Meleșcanu au abordat și ”importanța eforturilor României de a combate corupția, fenomen ce subminează instituțiile democratice și promovează influența malignă a adversarilor”.

Trebuie remarcat faptul că Statele Unite insistă în mod constant în rândul aliaților est-europeni asupra legăturii dintre corupția endemică și oportunitatea ce decurge din aceasta pentru actori precum Rusia și China de a-și promova ceea ce Washington-ul numește o ”influență malignă”.

MAE: Teodor Meleșcanu a promovat candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU și la OCDE

Potrivit MAE, șeful diplomației române a punctat realizările Președinției române a Consiliului UE şi agenda pentru a doua parte a mandatului, inclusiv aspecte referitoare la Parteneriatul Estic, Asia Centrală şi Balcanii de Vest. De asemenea, a subliniat abordarea României de relevare a substanței pozitive a cooperării dintre UE şi SUA.

De altfel, sub președinția română a Consiliului UE a fost închis dosarul de negociere privind viitoarea directivă a gazelor naturale, un cadru de reglementare care contracarează statutul monopolizator al Rusiei în furnizarea necesarului de energie Europei, un domeniu în care administrația Trump critică îndeosebi Germania, principalul beneficiar al construcției Nord Stream 2.

Întrunirea Pompeo-Meleșcanu de la Washington face parte din prezența diplomatică la nivel înalt a României în această perioadă în SUA. Ministrul român de Externe se află în SUA din data de 25 martie, perioadă în care a participat la vizita premierului Viorica Dăncilă la Washington, unde aceasta a susținut mutarea ambasadei României la Ierusalim, iar prezența lui Meleșcanu în Statele Unite a continuat cu o rundă de promovare, la New York, a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

© US Department of State

Conform diplomației române, Teodor Meleșcanu ”a adus în discuţie candidatura României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, arătând că este un obiectiv major al politicii externe române. A prezentat candidatura României la un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU şi a evidenţiat experienţa tradiţională a ţării noastre în sistemul ONU”.  

În acest context, ministrul Afacerilor Externe a avut deja la New York o serie de întrevederi importante în vederea promovării candidaturii României la Consiliul de Securitate al ONU, între care cu secretarul general Antonio Guterres și cu reprezentanții mai multor grupuri regionale de state.

Situația ambasadei României în Israel nu a fost discutată, potrivit comunicatelor oficiale

Potrivit MAE, între întrevederea cu Mike Pompeo la Washington și reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, Teodor Meleșcanu se întoarce la Washington, context în care se va întâlni cu reprezentanții grupurilor statelor arabe, o reuniune care este preconizată a fi dificilă prin prisma evoluțiilor recente după declarația premierului Viorica Dăncilă de a muta ambasada României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.

În comunicatele emise de Departamentul de Stat și de Ministerul Afacerilor Externe nu figurează nicio mențiune cu privire la această chestiune, deși vicepreședintele SUA Mike Pence i-a transmis premierului Viorica Dăncilă, în scurta lor întrevedere la Washington, că salută decizia anunțată de șefa guvernului român cu privire la ambasada țării în Israel.

Anunțul de atunci al lui Dăncilă a provocat consternare în rândul lumii arabe și a generat anularea vizitei Regelui Iordaniei Abdullah al II-lea la București, o vizită ce deschidea turneul diplomatic al suveranului iordanian și care cuprindea inclusiv un summit al Ligii Statelor Arabe.

Citiți și O reuniune cât un capitol de istorie: La Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”

În cele din urmă, întrevederea Pompeo – Meleșcanu va fi urmată de o reuniune cât un capitol de istorie. La 3-4 aprilie, la Washington, România și celelalte 28 state NATO se vor întâlni pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”.

Miniștrii de Externe din cele 29 țări membre ale NATO vor lua parte miercuri, la Washington, la o sesiune comună a Congresului SUA dedicată aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general din istoria septuagenară a Alianței ce va susține în discurs de la tribuna Congresului american.

Reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord, va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Donald Trump și Klaus Iohannis se întâlnesc în această seară la Casa Albă. Care este agenda discuțiilor dintre cei doi lideri

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump în Biroul Oval.

Potrivit agendei oficiale, Klaus Iohannis va sosi la Casa Albă la ora 14:00 (21:00, ora României), unde va fi întâmpinat de preşedintele SUA, Donald Trump, şi va semna în Cartea de Onoare.

După acest moment vor avea loc, în Biroul Oval, de la ora 14:10 (21:10, ora României) convorbirile tete-a-tete ale celor doi preşedinţi, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor delegaţiilor oficiale.

Pe agenda oficială nu figurează, pentru moment, nicio conferință de presă a celor doi lideri.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus căeste o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019)

Continue Reading

NEWS

Actorul american Richard Gere îi dă replică lui Matteo Salvini: Eu îl numesc un ”Trump bebeluș”. Utilizează aceeași ignoranță radicală

Published

on

© Captură video/ Youtube

Actorul american Richard Gere l-a caracterizat pe vicepremierul și ministrul italian de Interne Matteo Salvini drept un ”Trump bebeluș” după ce acesta din urmă s-a opus debarcării navei cu migranți Open Arms în porturile italiene și i-a cerut lui Gere să-i găzduiască “în vilele sale” pe cei 160 de migranţi aflaţi la bordul respectivei ambarcațiuni.

Într-o replică pentru politicianul italian, Richard Gere a spus președintele american Donald Trump și Matteo Salvini au ”aceeași mentalitate”, notează Politico Europe.

De fapt, îl numesc pe Salvini un ”Trump bebeluș”. El utilizează aceeași ignoranță radicală, el exploatează frica și ura”, a afirmat Richard Gere pentru cotidianul italian Corriere della Sera.

În urmă cu zece zile, ministrul de interne italian Matteo Salvini i-a cerut actorului american Richard Gere să-i găzduiască “în vilele sale” pe cei 160 de migranţi aflaţi la bordul unei nave care aparţine organizaţiei neguvernamentale spaniole Open Arms şi care aşteptau ca o ţară europeană să le permită accesul într-un port sigur.

Actorul american vizitase anterior ambarcaţiunea, aflată în ape internaţionale, în largul insulei Lampedusa (sudul Italiei), pentru a aduce provizii şi a-şi arăta sprijinul pentru aceşti oameni. Richard Gere a criticat legea antiimigraţie a ministrului italian de interne, Matteo Salvini, care impune amenzi ONG care salvează vieţi în largul mării şi a cerut să fie primiţi migranţii ajunşi în Europa şi care au strâns “atâtea povestiri de suferinţă”.

Între timp, Salvini a autorizat debarcarea a 27 de minori de pe nava ONG-ului spaniol, iar șase țări europene, printre care și România, și-au manifestat disponibilitatea de a prelua o parte dintre migranții africani salvați din apele Mediteranei.

Continue Reading

RUSIA

Emmanuel Macron a acceptat invitația lui Vladimir Putin. Liderul francez va merge la Moscova, la 9 mai 2020, pentru a marca 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste

Published

on

© Kremlin

Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat luni că va efectua o vizită la Moscova în luna mai a anului 2020 pentru a asista la celebrarea a 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste.

În cadrul unei întrevederi cu omologul rus Vladimir Putin, desfășurată într-un cadru cordial la reședința de vară a șefului statului francez, Macron a făcut cunoscut acest lucru după ce, într-o convorbire telefonică din luna iulie, a acceptat invitația președintelui Rusiei de a participa la parada anuală de la Moscova care sărbătorește victoria aliată împotriva Germaniei hitleriste.

Franța este, din punct de vedere istoric, unul dintre partenerii noștri cheie în Euroap și în lume. Împreună cu Franța, am fost victorioși în lupta împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial și sunt recunoscător președintelui (n.r. – Emmanuel Macron) pentru că a acceptat invitația de a marca acest lucru anul viitor la 9 mai”, a spus, în context, Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Rusia acordă cea mai mare importanţă acestor ceremonii, care au fost boicotate de occidentali după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova.

În fiecare an, la 9 mai, Rusia marchează, printr-o amplă și fastuoasă paradă militară, Ziua Victoriei Aliaților prin capitularea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, zi în care europenii celebrează Ziua Europei, consacrată astfel în urma Declarației Schuman de la 9 mai 1950.

De altfel, cu ocazia festivităților din 2020, președintele rus l-a invitat la Moscova și pe președintele american Donald Trump.

Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Pe de altă parte, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, celebrează Ziua Victoriei în ziua de 8 mai, întrucât la 7 mai 1945 a fost semnat primul act de capitulare necondiţionată a Germaniei, la Reims.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending