Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Incertitudinea domină înaintea Consiliului European: Donald Tusk se declară ”optimist cu prudență” că liderii europeni vor decide joi cine va conduce instituțiile UE în următorii cinci ani

Published

on

© EU Council

Corespondență de la Bruxelles

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a lăsat miercuri o ușă întredeschisă pentru o încheiere cu succes, deși puțin probabilă, a tratativelor dintre liderii statelor membre cu privire la numirile în pozițiile de conducere ale instituțiilor Uniunii Europene, în contextul în care subiectul, unul delicat și provocator de tensiuni, se află pe agenda summitului de joi și de vineri de la Bruxelles.

În tradiționala scrisoare adresată liderilor europeni, Tusk a manifestat un ”optimism prudent”, precizând că speră la adoptarea unei decizii joi.

La summitul informal din 28 mai, la două zile după alegerile europene, șefii de stat sau de guvern i-au încredințat lui Donald Tusk mandatul de a purta discuții politico-instituționale în numele lor cu Parlamentul European și cu marile familii politice europene un ”pachet de nume” pentru toate funcțiile disponibile și care să aibă în vedere un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică. Pozițiile avute în vedere sunt cele patru președinții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – plus funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Separat, șase dintre prim-miniștrii europeni, câte doi de la fiecare familie politică majoră (PPE, PES și ALDE) au îndeplinit rolurile de coordonatori pentru a facilita o înțelegere între lideri, în condițiile în care Tratatul de la Lisabona prevede că ”ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene”.

În scrisoarea sa, președintele Consiliului European a precizat că în ultimele trei săptămâni a avut consultări regulate cu liderii europeni, cât și cu Parlamentul European și liderii de grupuri politice.

Aceste consultări au arătat că există viziuni diferite, interese diferite, dar și o voință comună pentru a finaliza acest proces până la prima sesiune a Parlamentului European. În acest scop, voi continua să vă consult până când începe summitul. Eu rămân optimist cu prudență, pentru că cei cu care am vorbit și-au exprimat hotărârea de a decide rapid. Sper că o putem face joi”, a spus Donald Tusk, întărind deopotrivă ideea că reuniunea de joi s-ar putea încheia cu un acord asupra unor nume, cât și cu ideea că un nou summit special ar putea fi convocat pentru data de 30 iunie, o informație ce a circulat frecvent în ultimele zile în instituțiile europene.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis merge joi și vineri la Consiliul European, o reuniune crucială dedicată aprobării Agendei Strategice și numirilor în fruntea instituțiilor UE

Situația este una specială în contextul în care, pentru prima dată, PPE (179 de mandate) și S&D (152 de mandate) nu mai pot forma o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376 de membri), având nevoie de o coaliție cu minim trei forțe politice, care să cuprinde fie grupul Renew Europe (108 mandate), condus începând de astăzi de Dacian Cioloș, fie grupul Verzilor (74 de mandate). În cazul în care cele patru forțe din Parlamentul European ar ajunge la o înțelegere, ar forma o largă majoritate de peste 500 de eurodeputați.

În același peisaj, apar și vocile președintele Franței și a liberalilor europeni, care resping o legătură automată între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată pentru funcția de președinte al Comisiei Europene (procesul Spitzenkandidaten). Mai mult, Emmanuel Macron nu-l agreează pe Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene și pe care liderii populari îl susțin în continuare, căruia îi atribuie lipsa de experiență într-o funcție guvernamentală de top.

Amintim faptul că primul Consiliu European după alegerile europene, soldate cu cea mai mare prezență la urne după 20 de ani și cu rezultate care inaugurează un nou echilibru de forțe între minim trei grupuri politice, s-a încheiat pe 28 mai cu sentimentul că lipsa unui consens între șefii de stat sau de guvern va plasa Uniunea Europeană într-o coliziune instituțională între Consiliul European și Parlamentul European.

Principalele elemente din declarația de atunci a lui Donald Tusk Tusk – respingerea unui ”automatism”, compararea procedurii Spitzenkandidat susținută de Parlamentul European cu o ”invenție politică” sau asigurarea că a fi candidat cap de listă nu reprezintă o ”descalificare” – vin să completeze informațiile apărute în timpul summitului, și anume dificultatea ridicată în atingerea unui consens între lideri. Într-o notă distinctă și pozitivă, șeful Consiliului European a subliniat că ”aspirația autentică” va fi realizarea unui proces de numire a liderilor instituționali într-un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Consiliul European își va exercita rolul în alegerea președintelui Comisiei, adică – în conformitate cu tratatele – nu poate exista un automatism. În același timp, nimeni nu poate fi exclus: a fi un candidat principal (n.r. – Spitzenkandidat) nu este o descalificare,ci, dimpotrivă, poate crește șansele. Tratatul este clar: Consiliul European trebuie să propună, iar Parlamentul European trebuie să aleagă. Prin urmare, viitorul președinte al Comisiei trebuie să aibă sprijinul majorității calificate în cadrul Consiliului European și al majorității membrilor Parlamentului European”, a spus atunci Tusk.

Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Ziua Internațională a Tineretului. Donald Tusk: Mai mult ca niciodată, tinerii au încredere în Uniunea Europeană

Published

on

©️ Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European Donald Tusk a transmis luni, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, un mesaj în care salută încrederea tinerilor în Uniunea Europeană și implicarea acestora.

2019 a adus mai multe vești bune pentru viitorul UE! Șomajul în rândul tinerilor este la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2000, mai mulți tineri ca niciodată au încredere în UE și au votat la ultimele alegeri europene”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, o contribuție însemnată la acest procent fiind determinată de prezența tinerilor la urne. În 2014, doar 28% dintre tineri au participat la vot, în timp ce la alegerile din 23-26 mai, peste 42% s-au prezentat la urne.

În ce privește șomajul în rândul tinerilor, acesta era la un nivel de 15,3% în anul 2018. Prin comparație, în anul 2000, șomajul în rândul tinerilor era de 18%.

De asemenea, pe plan european, 52% dintre tineri au încredere în UE, față de 40% în 2013.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei internaţionale a tineretului, promovată drept o sărbătoare anuală a tinerilor, femei şi bărbaţi, ca parteneri esenţiali în schimbare şi ca oportunitate de a creşte gradul de conştientizare cu privire la provocările şi problemele cu care se confruntă tinerii din întreaga lume.

În prezent există în lume 1,8 miliarde de tineri cu vârste între 10 şi 24 de ani. Potrivit ONU, este cea mai mare populaţie de tineri din toate timpurile.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk îl felicită pe Boris Johnson pentru numirea sa în funcția de prim-ministru al Marii Britanii, după ce în urmă cu câteva luni se întreba dacă există ”un loc special în iad pentru cei care au promovat Brexit”

Published

on

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a felicitat miercuri pe noul premier britanic Boris Johnson şi s-a declarat nerăbdător să discute “în detaliu” despre cooperarea lor, în condițiile în care noul șef al Executivului de la Londra a promis că Marea Britanie va ieși ”din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, fără doar și poate”.

Abia aştept să ne întâlnim pentru a discuta, în detaliu, despre cooperarea noastră“, a scris Donald Tusk, în scrisoarea tradițională pe care o transmite noilor membri ai Consiliului European.

Dragă domnule Johnson, dragă Boris, din partea Consiliului European, aș dori să te felicit pentru numirea ta ca prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”,  și-a început Tusk mesajul.

Boris Johnson a fost felicitat și de Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, însă cu o zi înainte de învestitura sa în funcția de prim-ministru. În egală măsură, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că așteaptă cu nerăbdare să aibă o bună relație de lucru cu Boris Johnson.

Consiliul European este instituția care stabileşte orientările și principiile de negociere ale Uniunii privind Brexit, liderii europeni agreând deja de mai multe ori prelungirea termenului pentru Brexit, actualmente scadent la 31 octombrie.

Pe de altă parte, Donald Tusk nu ezitat în a deplânge opțiunea Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, stârnind inclusiv o polemică în relaţia cu Londra întrebându-se “ce loc special în iad” le va fi rezervat “celor care au promovat Brexit-ul fără ca măcar să redacteze un plan pentru a realiza acest lucru în deplină securitate”

Unul dintre principalii susținători ai Brexit-ului a fost chiar Boris Johnson, fost primar al Londrei și fost ministru de Externe în guvernul Theresei May.

Boris Johnson a promis, şi a repetat după anunţul victoriei sale, că va scoate ţara din UE pe 31 octombrie, data fixată acum pentru Brexit, prevăzut iniţial pentru 29 martie şi amânat în două rânduri. Şi chiar dacă vrea să ajungă la o soluţie negociată cu UE, el este gata şi să scoată ţara din Uniune fără acord şi nu va accepta o nouă amânare.

Totuşi, dacă liderii UE sunt “gata să lucreze din nou la declaraţia privind noul parteneriat” între Marea Britanie şi UE după Brexit, ei se opun unei redeschideri a negocierilor privind acordul de retragere. Acesta stabileşte condiţiile de divorţ şi prevede un dispozitiv controversat numit “plasa de siguranţă” sau backstop care îşi propune să evite o frontieră fizică între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord după Brexit.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending