Preşedinta Maia Sandu a confirmat vineri la Berlin relatările din mass-media conform cărora Republica Moldova negociază un acord de securitate cu UE, relatează EFE, conform Agerpres.

“Acest acord de securitate va fi un fel de umbrelă pentru activităţi deja existente şi sperăm că, de asemenea, pentru altele noi”, a afirmat ea la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz.

Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, a relatat Financial Times, care a precizat că, potrivit propunerii consultate, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.

Maia Sandu a reamintit că Republica Moldova beneficiază deja de o misiune civilă europeană creată anul trecut şi la care participă mai multe state membre ale UE, precum şi de diferite forme de cooperare în domeniul securităţii cu UE cum ar fi de pildă securitatea cibernetică.

Întrebat despre posibilitatea semnării unui acord de securitate bilateral cu Republica Moldova, cum a făcut Franţa, Scholz a răspuns că cooperarea în chestiuni de securitate şi armament s-a intensificat în ultima perioadă şi va continua să avanseze pe această cale.

În scurta declaraţie de presă, cancelarul german a reafirmat sprijinul Berlinului faţă de Chişinău în procesul integrării europene, precum şi solidaritatea Germaniei în faţa consecinţelor invaziei ruse în Ucraina şi a ceea ce a descris drept încercările de destabilizare din partea Moscovei.

“Avem cunoştinţă de actori ruşi care încearcă să destabilizeze (Republica) Moldova, dar (Republica) Moldova şi-a demonstrat mereu în mod admirabil capacitatea de rezistenţă”, a mai spus Scholz, care a lăudat în plus “programul ambiţios” al guvernului Maiei Sandu de a moderniza ţara şi de a “o adapta provocărilor viitorului”.

Aflată la Berlin, președinta Republicii Moldova s-a întâlnit cu președintele federal Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz, președinta legislativului Bärbel Bas și membrii comisiilor parlamentare pentru afaceri externe și afaceri europene. 

Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care vizează asigurarea respectării drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor juridice democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA).

Tratatul, care este deschis și țărilor non-europene, stabilește un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de inteligență artificială și abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând în același timp inovarea responsabilă.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept a fost adoptată la Strasbourg în cadrul reuniunii ministeriale anuale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care reunește miniștrii afacerilor externe din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Documentul adoptă o abordare bazată pe riscuri în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea, utilizarea și scoaterea din funcțiune a sistemelor de inteligență artificială, ceea ce presupune luarea în considerare cu atenție a oricăror potențiale consecințe negative ale utilizării sistemelor de inteligență artificială.

”Convenția-cadru privind inteligența artificială este un tratat global, primul de acest fel, care va garanta că inteligența artificială susține drepturile oamenilor. Este un răspuns la necesitatea unui standard juridic internațional susținut de state de pe diferite continente care împărtășesc aceleași valori pentru a valorifica beneficiile inteligenței artificiale, reducând în același timp riscurile. Prin acest nou tratat, ne propunem să asigurăm o utilizare responsabilă a inteligenței artificiale care să respecte drepturile omului, statul de drept și democrația”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic.

Convenția reprezintă rezultatul a doi ani de activitate a unui organism interguvernamental, Comitetul pentru Inteligență Artificială (CAI), care a reunit pentru elaborarea tratatului 46 de state membre ale Consiliului Europei, Uniunea Europeană și 11 state non-membre (Argentina, Australia, Canada, Costa Rica, Sfântul Scaun, Israel, Japonia, Mexic, Peru, Statele Unite ale Americii și Uruguay), precum și reprezentanți ai sectorului privat, ai societății civile și ai mediului academic, care au participat în calitate de observatori.

Tratatul se referă la utilizarea sistemelor de inteligență artificială în sectorul public – inclusiv în companiile care acționează în numele acestuia – și în sectorul privat.

Convenția oferă părților două modalități de a se conforma principiilor și obligațiilor sale atunci când reglementează sectorul privat: părțile pot opta pentru a fi obligate în mod direct de dispozițiile relevante ale convenției sau, ca alternativă, pot lua alte măsuri pentru a se conforma dispozițiilor tratatului, respectând în același timp pe deplin obligațiile lor internaționale în ceea ce privește drepturile omului, democrația și statul de drept.

Această abordare este necesară ca urmare a diferențelor dintre sistemele juridice din întreaga lume.

Convenția stabilește condiții de transparență și de supraveghere adaptate la contexte și riscuri specifice, inclusiv identificarea conținutului generat de sistemele de inteligență artificială.

Părțile vor trebui să adopte măsuri de identificare, evaluare, prevenire și atenuare a riscurilor posibile și să evalueze necesitatea unui moratoriu, a unei interdicții sau a altor măsuri adecvate privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială atunci când riscurile acestora pot fi incompatibile cu standardele privind drepturile omului.

De asemenea, acestea vor trebui să asigure răspunderea și responsabilitatea pentru efectele negative și să se asigure că sistemele de IA respectă egalitatea, inclusiv egalitatea de gen, interzicerea discriminării și dreptul la viață privată.

În plus, părțile la tratat vor trebui să asigure disponibilitatea căilor de atac pentru victimele încălcărilor drepturilor omului legate de utilizarea sistemelor de inteligență artificială și a garanțiilor procedurale, inclusiv notificarea tuturor persoanelor care interacționează cu sistemele de inteligență artificială cu privire la faptul că interacționează cu astfel de sisteme.

În ceea ce privește riscurile pentru democrație, tratatul impune părților să adopte măsuri pentru a se asigura că sistemele de IA nu sunt utilizate pentru a submina instituțiile și procesele democratice, inclusiv principiul separării puterilor, respectarea independenței judiciare și accesul la justiție.

Părțile la convenție nu vor fi obligate să aplice dispozițiile tratatului în cazul activităților legate de protecția intereselor de securitate națională, dar vor fi obligate să se asigure că aceste activități respectă dreptul internațional și instituțiile și procesele democratice.

Convenția nu se va aplica în cazul chestiunilor ce țin de apărare națională, nici în cazul activităților de cercetare și dezvoltare, cu excepția cazurilor în care testarea sistemelor de inteligență artificială poate avea potențialul de a interfera cu drepturile omului, democrația sau statul de drept.

Pentru a asigura punerea sa în aplicare efectivă, convenția stabilește un mecanism de monitorizare sub forma unei conferințe a părților.

În cele din urmă, convenția prevede ca fiecare parte să instituie un mecanism de supraveghere independent pentru a supraveghea respectarea convenției și să crească gradul de conștientizare, să stimuleze o dezbatere publică informată și să desfășoare consultări cu mai multe părți interesate cu privire la modul în care ar trebui să fie utilizată tehnologia IA.

Convenția-cadru va fi deschisă spre semnare la Vilnius (Lituania), la 5 septembrie, cu ocazia unei conferințe a miniștrilor justiției.

Uniunea Europeană a demarat o investigație asupra produselor laminate plate din fier sau oțel ori acoperite cu tablă provenite din China, pentru a verifica dacă importurile în UE sunt vândute la preț de dumping, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Demararea acestei anchete are loc după ce Asociația Europeană a Oțelului, Eurofer, a depus o plângere la executivul european, conform informațiilor apărute în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Potrivit detaliilor oferite de asociația mai sus amintită, producătorii chinezi beneficiază de preţuri distorsionate pentru materiile prime, inclusiv produsele laminate plate din fier sau din oţel.

Această nouă investigație se adaugă celorlalte lansate de Uniunea Europeană în relație cu China.

Amintim că la începutul lunii octombrie a anului trecut, executivul european a demarat oficial ancheta privind subvențiile acordate de China producătorilor de mașini electrice.

Aceasta a fost anunțată pentru prima dată de președinta instituției Ursula von der Leyen în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, desfășurat la mijlocul lunii septembrie 2023, când a atras atenția că piețele globale sunt ”inundate” de mașini electrice chinezești ieftine.

Impunerea de tarife asupra importului de vehicule electrice din China ar putea fi adoptată și de Uniunea Europeană înainte de vacanța de vară, conform sugestiilor vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Recent, Comisia Europeană a deschis o investigație privind subvențiile de care ar fi beneficiat furnizorii chinezi de turbine eoliene destinate unor parcuri eoliene din România și alte patru state membre, urmată de o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene.

În ceea ce privește investigaţia privind ofertele unor firme chinezeşti pentru un parc fotovoltaic din România, UE a anunțat că o va închide deoarece companiile respective s-au retras din licitație, potrivit Bloomberg, citat de Agerpres.

SUA au trecut deja la acțiune și au prezentat un pachet de majorări tarifare severe pentru o serie de importuri din China, inclusiv pentru vehicule electrice, semiconductori și produse medicale, gest care a putea stârni nemulțumirea Beijingului într-un an electoral în Statele Unite.