Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker se retrage, Ursula von der Leyen mai așteaptă: Președintele Comisiei Europene prezintă în plenul Parlamentului European bilanțul celor cinci ani de mandat

Published

on

Parlamentul European se reunește, de luni până joi, la Strasbourg într-o sesiune plenară în care eurodeputații ar fi trebuit să supună votului viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votul de validare fiind amânat pentru luna noiembrie din cauza respingerii de către comisiile co-legislativului european a candidaților propuși de Franța, România și Ungaria. În schimb, sesiunea plenară de la Strasbourg le va oferi prilejul președinților în funcție ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk de a se adresa, pentru ultima dată, hemiciclului democrației europene.

Sesiunea plenară care debutează luni seară continuă marți cu dezbaterea, alături de Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, a concluziilor Consiliului European din 17-18 octombrie, unde liderii UE au aprobat recentul acord privind Brexit, au condamnat intervenția militară a Turciei în nord-estul Siriei și au dezbătut cu Ursula von der Leyen prioritățile pentru următorii cinci ani, însă au amânat decizii importante precum începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania sau cruciale precum tratativele privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Momentul zilei va fi dezbaterea cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind rezultatele executivului european în ultimii cinci ani. Juncker, care va mai sta o lună în plus în funcție din cauza amânării votului pentru Comisia von der Leyen, a participat săptămâna trecută la ultimul său Consiliu European, fiind omagiat de liderii europeni ca un ”veteran al istoriei europene” după ce a participat la aproape 600 de reuniuni UE în întreaga carieră politică, inclusiv 147 de Consilii Europene.

Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”, a spus Juncker, în conferința de presă de la finalul ultimului său summit european, cu vocea încărcată de emoție.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care actuala Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

Jean-Claude Juncker este, până în prezent, primul și singurul președinte al Comisiei Europene ales în baza procedurii Spitzenkandidat, sistem care nu a mai fost aplicat de liderii europeni care au numit-o drept succesoare a lui Juncker pe Ursula von der Leyen, care a promis o ”Comisie geopolitică”.

Ales cu 422 de voturi pentru de Parlamentul European, spre deosebire de cele doar 383 obținute de Ursula von der Leyen, Jean-Claude Juncker a susținut, în cei cinci ani de mandat, patru discursuri privind Starea Uniunii Europene (#SOTEU).

Dacă în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii (în 2015), o frază a lui Juncker a rămas celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa (confruntată cu criză de securitate la est, cu amenințări teroriste și sub presiunea migrației) – Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune – în 2016, șeful Comisiei a insistat asupra beneficiilor pe care integrarea europeană le-a adus în ultimele șase decenii, invocând pacea și prosperitatea și pledând pentru o Europă mai bună care apără și protejează.

În discursul privind Starea Uniunii din 2017, România a fost țara cea mai invocată în alocuțiunea lui Juncker, președintele Comisiei Europene culminând cu propunerea organizării, la Sibiu, a unui summit dedicat viitorului Europei după Brexit. Summitul liderilor europeni a avut loc anul acesta, la 9 mai, fiind prima astfel de reuniune europeană organizată chiar de Ziua Europei.

”În sfârșit, vântul s-a întors în velele noastre”, a spus Juncker, în 2017, pentru ca la ultimul său discurs, cel din 2018, să afirme că ”este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini”.

În ce-l privește pe Donald Tusk, retragerea sa de pe scena europeană va fi mai degrabă una în lateral, întrucât șeful actual al Consiliului European a fost nominalizat pentru a prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE și care deține cel mai mare grup politic în Parlamentul European.

De asemenea, în sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la bugetul UE pe anul viitor, cu accent pe schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor, Erasmus, migrație și politicile externe.

Deputații subliniază, în proiectul de rezoluție, că bugetul Uniunii Europene pe anul 2020 ar trebui să deschidă calea pentru bugetul UE pe termen lung 2021-2027 și să ofere un punct de plecare solid pentru lansarea noii generații de programe și politici UE.

Este de așteptat ca la viitoarea sesiune plenară, cea din perioada 25-28 noiembrie 2019, să fie supusă votului echipa Ursulei von der Leyen pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui candidat pentru funcția de comisar european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru că nu a propus un candidat pentru postul de comisar european.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de notificare oficială Regatului Unit pentru încălcarea obligațiilor din Tratatul UE, prin faptul că nu a desemnat un candidat pentru postul de comisar UE.

Potrivit comunicatului oficial, autoritățile britanice au un ultimatum. 22 noiembrie este ultima zi în care britanicii mai au șansa să propună un candidat pentru funcția de comisar european în noul executiv condus de Ursrula von der Leyen.

Comisia Europeană reamintește că un stat membru nu poate invoca dispoziții care există în sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg odată cu aprtenența la blocul comunitar.

În conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de preaviz cel târziu vineri 22 noiembrie 2019. După examinarea acestor observații sau dacă nicio observație nu este prezentată până la data menționată, Comisia Europeană poate, dacă este cazul, să emită un aviz motivat, se mai arată în comunicat.

De asemnea, Guvernul britanic i-a transmis în scris preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen, că nu va desemna un comisar european  înainte de alegerile din 12 decembrie din Regatul Unit.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de două ori Marii Britanii să numească o persoană în contextul în care termenul pentru Brexit a fost amânat pentru a treia oară, pentru data de 31 ianuarie 2020. 

„Am scris către UE pentru a confirma că ghidul preelectoral stipulează că Marea Britanie nu ar trebui să facă în mod normal nominalizări pentru numiri internaționale în această perioadă”, a declarat joi un oficial britanic, în contextul în care alegătorii sunt așteptați la urne pe 12 decembrie.

Comisia Europeană, formată din președintele ales, Ursula von der Leyen, și înalți oficiali din alte 26 de state membre, intenționează să-și preia mandatul începând cu 1 decembrie.

Potrivit informațiilor relatate de sursa citată, Von der Leyen a fost sfătuită să meargă mai departe cu Comisia formată din 27 de membri deoarece nu ar încălca regulamentele europene.  

Fostul ministru german al apărării trebuia să-și preia rolul de președinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie, însă preluarea mandatului a fost încărcată de controverse privind numirile în Comisie, după ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European au emis avize nefavorabile privind candidații francez, român și maghiar pentru funcția de comisar european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dorește în continuare ca viitoare Comisie Europeană să își înceapă activitatea la 1 decembrie, deși Regatul Unit, încă stat membru UE, a anunțat că va propune un comisar după această dată

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în continuare ca activitatea noului Executiv european să înceapă la 1 decembrie, în pofida faptului că Guvernul de la Londra a anunțat că nu va desemna un comisar european din partea Regatului Unit înaintea alegerilor anticipate, programate pentru 12 decembrie, primele după 1923, anunță DPA, citat de Agerpres.

Dincolo de acest obstacol pe care trebuie să-l soluționeze pentru ca viitoarea Comisie Europeană să își poată prelua atribuțiile la data amintită mai sus, Ursula von der Leyen se confruntă cu o nouă problemă apărută în urma deciziei europarlamentarilor Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, care au precizat că Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, trebuie să răspundă unor întrebări suplimentare, după ce acesta nu i-a convins pe membrii Comisiei AFET. În plus, Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Obiectivul preşedintei-alese Von der Leyen rămâne să aibă Colegiul (Comisarilor) învestit pe 1 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Jens Flosdorff. ”În prezent examinăm cu atenţie următorii paşi, având în vedere poziţia Regatului Unit. Vom anunţa orice asemenea pas de îndată ce ne vom încheia analiza”, a completat acesta, menţionând că Ursula von der Leyen se află în contact pe acest subiect cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European.

Miercuri seara, ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, a trimis o scrisoare viitorului președinte al Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, din partea Guvernului de la Londra , în care este precizat că Regatul Unit nu va înainte o nominalizare pentru postul de comisar european înainte de alegerile legislative din 12 decembrie, potrivit Politico Europe.

În document mai este stipulat că Marea Britanie ”nu dorește să oprească UE în procedurile de formare cât mai rapidă a unei noi comisii şi este dispus să coopereze”.

În vreme ce, în teorie, Comisia poate funcționa fără un comisar european britanic, cum, de altfel, a făcut-o și în trecut, eșecul Londrei de a nominaliza un comisar european a dus la apariția unei matrici de alegeri dificile.

Amânarea startului noii Comisii va arunca afacerile Uniunii Europene în vâltoarea Brexit-ului, scenariu ferm dezagreat de șefii de stat sau de guvern ai UE-27.

De cealaltă parte, începerea activității fără un comisar european britanic e la fel de problematică, având în vedere că 60 de milioane de cetățeni, încă europeni până la 31 ianuarie 2020, nu au un reprezentant în Colegiul Comisarilor.

Pe de altă parte, așa cum a punctat și președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în plenul reunit al Parlamentului European, când a susținut la 22 octombrie ultimul său discurs privind Starea Uniunii, ”în tratat este stipulat că Comisia este răspunzătoare de interesul general al Uniunii”.

Așadar, comisarii sunt responsabili de interesele celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, nu doar de cele ale cetățenilor statului care l-a nominalizat pentru postul european.

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea de ordin financiar.

Chiar dacă Londra va nominaliza la timp o persoană care va face parte din echipa von der Leyen pentru scurtă vreme, pornind de la premisa că Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie 2020, acest lucru ar implica costuri suplimentare pentru un comisar care va întreprinde puține acțiuni sau deloc în această calitate.

Să nu uităm că Jean-Claude Juncker și-a arătat în luna iunie dorința de a lăsa vacante, până la 1 noiembrie, posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și care și-au preluat mandatul din Parlamentul European, justificând costurile suplimentare pe care le implică instalarea unui nou comisar.

”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Potrivit unor surse europene, Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic conform căruia lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Agonie pentru Ursula von der Leyen: Comisarul european propus de Ungaria nu a primit aprobarea Parlamentului European. Olivér Várhelyi va trebui să răspundă unor întrebări suplimentare

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro, precizând că procedura presupune faptul că vor urma întrebări scrise suplimentare din partea eurodeputaților la care comisarul propus din partea Ungariei va trebui să răspundă. De asemenea, Olivér Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Potrivit surselor menționate, doar 30 de eurodeputați au votat în favoarea candidaturii lui Várhelyi, fiind necesare minim 48 de voturi pentru.

În favoarea comisarului maghiar au votat grupurile PPE, ECR și ID, iar împotriva grupurile S&D, Verzii, GUE/NGL, în timp ce grupul Renew Europe a cerut clarificări suplimentare, arată sursele citate.

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending