Aderarea României la Spaţiul Schengen, “ar transmite un puternic mesaj de solidaritate şi unitate din partea Uniunii şi ar contribui substanţial la consolidarea securităţii europene”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, luni, la întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care s-a pronunțat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la Schengen, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea adoptării unei decizii pozitive în acest sens, cât mai curând posibil, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele României a adresat mulţumiri Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru eforturile depuse în avansarea agendei europene pe parcursul semestrului doi din 2023, “într-un context extrem de complex, marcat de numeroase provocări şi crize cu consecinţe semnificative la nivel european şi global”.

Citiți și “Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

El a accentuat, în cadrul întâlnirii, importanţa menţinerii unităţii Uniunii Europene în toate acţiunile sale şi a protejării valorilor şi principiilor europene, cu atât mai importante într-un context marcat de continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi de criza din Orientul Mijlociu şi alte provocări, precum cele economice, climatice sau migratorii.

În perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial din partea Uniunii pentru Ucraina, care trebuie să rămână prioritară în acţiunile UE. În acest sens, s-a pronunţat pentru necesitatea adoptării unui pachet de măsuri şi decizii cuprinzător pentru Ucraina la Consiliul European.

Preşedintele a susţinut necesitatea continuării sprijinului european, al NATO, dar şi la nivel bilateral pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei acestui stat, puternic afectat de efectele războiului din Ucraina şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

Referindu-se la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, proces aflat în desfăşurare, preşedintele României a pledat pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană, şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună. 

Implementarea tehnologiilor AI deschide noi orizonturi, oferind soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor, a subliniat Adrian-Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare în Informatică.

Acesta a participat astăzi la evenimentul intitulat ”Improving Citizen and Customer Experience through AI Innovation” și organizat la București de Serviciul Comercial din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România și Iron Mountain.

Directorul general al ICI București a mai spus că ”interacțiunea cetățeanului cu instituțiile publice și a clienților cu diverse organizații este esențială pentru construirea unei societăți moderne și eficiente”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea ambasadoarei SUA la București, Kathleen Kavalec. 

Evenimentul vine într-un context în care președinția spaniolă a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, după discuții maraton de trei zile.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de AI în Europa.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, luni, că liniile principale ale proiectului bugetului pe 2024 asigură continuarea investiţiilor pentru modernizarea României, precizând că vor fi creşteri importante ale alocărilor către ministere, iar sursa de finanţare a acestora ar reprezenta-o, potrivit ministrului de finanţe, creşterea veniturilor cu aproximativ 2% şi măsurile de reducere a evaziunii fiscale.

“În şedinţa conducerii PNL am discutat tema principală legată de bugetul pe anul 2023 şi proiectul bugetului pentru anul 2024. A fost prezent ministrul de finanţe, domnul Marcel Boloş, care a dat toate detaliile legate de măsurile luate, astfel încât să închidem anul bugetar 2023 în conformitate cu asumările luate de deficit bugetar de 5,5% şi, desigur, proiecţia de buget pentru anul 2024”, a declarat Ciucă, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.

El a precizat, într-o postare pe Facebook, că pentru Partidul Național Liberal, liniile roșii sunt foarte clare: bugetul pentru anul următor va asigura investițiile necesare pentru modernizarea României, dar și sprijinul necesar pentru cetățeni – majorări de pensii și salarii. “Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României“, a spus Nicolae Ciucă.

“În acest sens, doresc să menţionez că liniile principale de buget asigură continuarea investiţiilor pentru modernizarea României şi în felul acesta este asigurat un procent de 7,3% din Produsul Intern Brut pentru tot ceea ce înseamnă investiţii. Este pentru prima dată în istorie când bugetul alocat pentru Educație a crescut de la 35 miliarde lei la 57 miliarde lei, o creștere de 61%, bani necesari pentru creșterile salariale promise, dar și pentru punerea în aplicare a Legilor Educației. La Ministerul Dezvoltării, ne-am asigurat că vom avea fondurile necesare pentru programele de dezvoltare locală, derulate prin Anghel Saligny sau CNI. Structurile de sănătate vor avea un buget total de aproximativ 80 de miliarde, cu o creștere pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate de peste 3 miliarde. Alocăm și fondurile necesare pentru continuarea tuturor programelor de mediu, atât de importante pentru cetățeni”, a adăugat președintele Senatului.

Liderul liberal a subliniat că PNL pledează pentru o construcție bugetară în care investițiile publice sprijină economia și veniturile la buget, iar acestea, la rândul lor, devin surse sustenabile de creștere a veniturilor și a calității vieții pentru toți românii.