Connect with us

MEDIU

Josep Borrell: Prin legea europeană a climei și prin pachetul „Fit for 55”, arătăm că se poate conta pe UE în cadrul efortului global privind combaterea schimbărilor climatice

Published

on

© European Union 2021

Fenomenele meteorologice extreme din Europa și din întreaga lume, cât și raportul recent publicat de IPCC subliniază cât de mult schimbările climatice amenință omenirea, iar cu noua sa legislație privind clima și cu pachetul „Fit for 55” propus de Comisia Europeană, UE este pregătită să își asume responsabilitățile înainte de Summitul COP26 de la Glasgow, a transmis joi Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, într-un comunicat de presă. 

„Numai în ultimele săptămâni, bilanțul tragic al inundațiilor grave din Germania și Belgia, incendiile persistente din Grecia și Turcia sau de pe coasta de vest a Americii de Nord ne amintesc cât de gravă este amenințarea cu care ne confruntăm, iar noul raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale (IPCC) demonstrează urgența absolută de a reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră”, a punctat Josep Borrell. 

Potrivit oficialului european, următorul deceniu va fi, într-adevăr, decisiv pentru menținerea încălzirii globale sub 2 grade Celsius, așa cum prevede acordul de la Paris din 2015. 

Cu implicațiile sale geopolitice majore, schimbările climatice reprezintă cea mai amenințătoare problemă de securitate din istoria omenirii: „semnalele de alarmă sunt asurzitoare, iar dovezile sunt irefutabile. Este un cod roșu pentru umanitate”, după cum a afirmat secretarul general al ONU, António Guterres.

Potrivit celui mai recent raportului IPCC) catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

„Nu este prea târziu să oprim valul și să prevenim o schimbare climatică galopantă. Putem face acest lucru numai dacă acționăm decisiv și împreună”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene,  Frans Timmermans, responsabil cu politica UE în domeniul climei.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate. 

Josep Borrell a subliniat faptul că este esențial ca toate țările să își consolideze angajamentele și să își intensifice eforturile înainte de summitul COP26 privind clima, care va avea loc la Glasgow în noiembrie. 

„În ultimii treizeci de ani, UE a fost în prima linie privind lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Angajamentul nostru este o datorie, deoarece suntem una dintre cele mai dezvoltate zone din punct de vedere economic din lume, ne numărăm printre cei care emit și au emis în trecut cele mai multe gaze cu efect de seră responsabile de schimbările climatice”, a mai spus el. 

Pe fondul accelerării crizei climatice și pentru a-i determina pe ceilalți să își asume toate responsabilitățile înainte de COP26, UE a adoptat  o nouă lege privind clima.

Astfel, Consiliul UE a adoptat pe 28 iunie poziția sa în primă lectură cu privire la legislația europeană a climei, punând capăt procedurii de adoptare și stabilind în legislație obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și un obiectiv colectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră  de cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990. 

Legislația europeană privind clima vine după un acord politic încheiat cu Parlamentul European la 21 aprilie și adoptării de către Parlament a poziției sale în primă lectură la 24 iunie.

„Va fi o sarcină dificilă: până în 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 24% față de 1990. Aceasta înseamnă că trebuie să reducem emisiile mai mult decât am făcut-o în ultimii 30 de ani”, a explicat Borrell. 

Comisia Europeană a adoptat pe 14 iulie, un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. 

„Pachetul Fit for 55 este esențial pentru viitorul Europei, dar are, de asemenea, implicații globale de mare anvergură. UE va continua, desigur, să sprijine țările cu venituri mici și mijlocii, care au cel mai mult nevoie în tranziția către emisii nete zero. Vom continua dialogul cu partenerii noștri cu privire la pachetul „Fit for 55″ și să ne angajăm alături de aceștia în ceea ce privește propriile idei de acțiune în domeniul climei”, a menționat Înaltul Reprezentant. 

În final, șeful diplomației UE a transmis că o tranziție justă către o lume decarbonizată este esențială pentru a limita tensiunile geopolitice dintre țări, iar diplomația climatică este și va rămâne în centrul politicii externe a UE.

„Prin noua legislație privind clima și prin pachetul “Fit for 55”, arătăm că, în cadrul efortului global necesar, se poate conta pe UE”, a conchis Josep Borrell. 


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

Published

on

© European Union 2021

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, au discutat despre pregătirile pentru viitorul summit ASEM (Asia-Europa) din 25-26 noiembrie 2021 și au reiterat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică, invitând Consiliul UE să asigure punerea rapidă în aplicare a acesteia.

Consiliul European a discutat, de asemenea, despre pregătirile pentru reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

„Relațiile Uniunii Europene cu această regiune rămân de o importanță strategică majoră. Liderii europeni reiterează apelul adresat autorităților belaruse de a elibera toți deținuții politici”, se arată în concluziile Consiliului European adoptate joi. 

Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice, fiind esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 °C în sfera posibilului.

Prin urmare, Consiliul European invită toate părțile să prezinte și să pună în aplicare ținte și politici naționale ambițioase. Îndeamnă cu precădere economiile majore care nu au făcut încă acest lucru să comunice sau să actualizeze contribuții stabilite la nivel național consolidate și ambițioase, în timp util pentru COP26, și să prezinte strategii pe termen lung cu scopul de a atinge neutralitatea emisiilor până în 2050.

Citiți și: Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Prin concluziile sale, Consiliul reamintește angajamentul UE și al statelor sale membre de a intensifica în continuare mobilizarea finanțării acțiunilor climatice și face apel la celelalte țări dezvoltate să își sporească urgent contribuția la obiectivul colectiv de finanțare a acțiunilor climatice de 100 de miliarde USD pe an până în 2025.

Mai mult, Consiliul European a luat act de pregătirile pentru reuniunea COP15 privind diversitatea biologică de la Kunming. Acesta solicită un cadru global post-2020 pentru biodiversitate ambițios, cu scopul de a stopa declinul biodiversității și a asigura refacerea acesteia.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

MEDIU

Ford a prezentat noul Focus, bazat pe sisteme de propulsie electrificate. Primele modele vor sosi în România în februarie 2022

Published

on

© Ford

Ford a dezvăluit miercuri în premieră noul Focus, mașina de familie de dimensiuni medii, cu un design nou expresiv și sisteme de propulsie electrificate și eficiente din punct de vedere al consumului de carburant, alături de conectivitate avansată și tehnologii de asistență a șoferului, concepute pentru a reda o experiență de utilizare mai facilă și plină de satisfacții, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

O nouă iterație a filosofiei Ford în ceea ce privește designul „centrat pe om”, aduce o mai mare încredere și îndrăzneală exteriorului Focus, cu o abordare distinctivă a variantelor Titanium și ST-Line. Fiecare primește elemente de stil unice care le accentuează personalitatea individuală, prin intermediul pachetelor X.

Noul Focus introduce următoarea generație a tehnologiei Ford SYNC 4 pentru un număr de clienți mai mare ca oricând, permițând navigarea conectată în cloud și controlul prin vocea conectată cu înțelegerea limbajului natural. SYNC 4 este susținut de un ecran central complet nou de 13,2 inch în format orizontal, cel mai mare din segment 2, cu o interfață intuitivă concepută pentru a facilita navigarea într-o gamă cuprinzătoare de funcții de condus și confort. Tehnologia permite, de asemenea, actualizările wireless de software prin Ford Power-Up pentru a îmbunătăți funcționalitatea în timp.

 

Gama de propulsoare electrificate EcoBoost Hybrid cu tehnologie mild-Hybrid de 48 de volți, este potențată de noua transmisie automată Powershift cu șapte rapoarte pentru îmbunătățirea rafinamentului, eficiența consumului de carburant și plăcerea de a conduce

Potrivit sursei citate, clienții din România pot plasa precomenzi pentru noul Focus în rețeaua de dealeri Ford.

Prețul de pornire prin Programul Rabla Guvernamental 2021 pentru persoane fizice, este de 15.300 euro cu TVA inclus pentru versiunea Focus Connected 5 uși, 1.0 Benzina 100 CP, cutie manuală.

Primele mașini vor sosi în România în februarie 2022.

Pentru mai multe detalii puteți consulta aici anunțul integral al companiei.

 

Continue Reading

MEDIU

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia pentru mediu din Parlamentul European solicită tuturor țărilor să pună în aplicare o redresare ecologică și să își mărească obiectivele climatice pentru 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris, informează comunicatul oficial. 

Înaintea celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a adoptat marți contribuția sa la COP26, cu 60 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri.

În rezoluția lor, deputații europeni își exprimă îngrijorarea că obiectivele anunțate la Paris în 2015 ar duce la o încălzire cu mult peste trei grade până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale. Ei spun că UE trebuie să rămână un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice și că Parlamentul European va depune eforturi pentru a se asigura că pachetul climatic al UE „Fitfor55” este pe deplin în conformitate cu Acordul de la Paris.

De asemenea, deputații europeni consideră că toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili ar trebui să fie eliminate treptat din UE până în 2025 și solicită tuturor celorlalte țări să ia măsuri similare.

Citiți și: Climă: UE și SUA au reușit să atragă sprijinul altor 24 de state pentru Angajamentul Global privind Metanul

Deputații europeni reamintesc faptul că biodiversitatea joacă un rol crucial pentru a permite oamenilor să combată și să se adapteze la încălzirea globală și subliniază că soluțiile bazate pe natură sunt soluții avantajoase pentru ambele părți, care implică protejarea, restaurarea și gestionarea durabilă a ecosistemelor

Potrivit acestora, toate națiunile G20 ar trebui să dea dovadă de leadership global și să se angajeze să atingă neutralitatea climatică până cel târziu în 2050. 

Mai mult, Parlamentul European consideră că țările dezvoltate trebuie să își respecte promisiunea de a strânge cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, crescând această sumă din 2025, când economiile emergente ar trebui să înceapă să contribuie și ele. Aceștia doresc să se asigure că toate țările în curs de dezvoltare pot participa la COP26, în pofida COVID-19.

Reamintim că în urma celui de-al doilea dialog la nivel înalt pe tema mediului și a climei, care a avut loc la 27 septembrie 2021, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, și vicepremierul Republicii Populare Chineze, Han Zheng, și-au reafirmat duminică angajamentul față de Acordul de la Paris și față de un rezultat pozitiv al reuniunii COP26 de la Glasgow.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă7 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.7 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu7 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.8 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA10 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL1 day ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending