Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni seară, de la Palatul Cotroceni, că miercuri, în marja summit-urilor UE – ASEAN și Consiliului European de la Bruxelles, va prezenta “două-trei acțiuni” pe care le va iniția pentru a obține progrese privind aderarea României la spațiul Schengen.
“Este evident că trebuie continuat pe toate căile posibile pentru a găsi o soluție – diplomatică, evident – la această problemă. Care sunt concret pașii pe care îi vom întreprinde, vom discuta pe parcurs. Astăzi nu o să vă dau nimic concret, dar miercuri probabil că o să vă prezint două-trei acțiuni pe care le voi iniția pentru a putea progresa pe acest dosar Schengen“, a afirmat Iohannis, în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Cotroceni alături de președintele Elveției, Ignazio Cassis, aflat în vizită oficială în România.
Miercuri, la Bruxelles, va avea loc primul summit din istorie dintre liderii UE și liderii statelor membre ale ASEAN pentru a marca 45 de ani de relații diplomatice. Joi, la sediul Consiliului, va avea loc summitul de iarnă al Consiliului European, unde liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv președintele Iohannis și cancelarul austriac Karl Nehammer, vor discuta despre războiul din Ucraina declanșat de Rusia, energie și economie, securitate și apărare, vecinătatea sudică și relații externe, arată proiectul ordinii de zi.
În acest sens, șeful statului a asigurat că va ridica problema aderării României la Schengen în Consiliul European, dar a explicat că un “vot va fi doar atunci când se întruneşte iar Consiliul JAI”, la nivelul miniștrilor de interne din țările UE.
Șeful statului s-a arătat “supărat şi dezamăgit” de faptul că România nu a obţinut toate voturile în vederea aderării la spaţiul Schengen şi a menţionat că este hotărât să ducă lucrurile “mai departe” până când ţara noastră va deveni membră a spaţiului de liberă circulație.
Totodată, președintele Iohannis a criticat puternic modul de a face politică al Austriei.
“Când s-a votat, Austria a susținut timp de două săptămâni că spațiul Schengen nu poate fi extins pentru că sunt foarte mulți migranți, dar pentru Croația a știut să spună da, iar pentru România și Bulgaria nu. (…) Acest mod de a face politică în UE nu poate să fie considerat pozitiv, este foarte clar că migrația e o problemă dar e la fel de clar că România nu permite o migrație nelegală și nu e cauza ei. România a primit un NU nemeritat pentru o chestiune pe care nu am cauzat-o”, a adăugat el.
“În politică nu contează dacă ești supărat sau frustrat sau bucuros. Noi suntem aleși pentru a rezolva problemele națiunii, în cazul meu națiunii române, și asta voi face eu în continuare. Sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România devine membră a Spațiului Schengen“, a promis Iohannis.
Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.
Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând în minuta consemnată a reuniunii că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga. Votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase în ajunul reuniunii JAI că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație. Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.
În prima sa reacție, imediat după veto-ul Austriei, președintele Klaus Iohannis a avertizat că această decizie politică “riscă să afecteze unitatea europeană” și a afirmat că “România merita un vot favorabil” și că “nu ne vom opri până nu vom adera” la Schengen.
Drept răspuns politico-diplomatic la veto-ul Austriei, România a decis chemarea ambasadorului Emil Hurezeanu pentru consultări, într-un semnal clar al părții române de a sublinia poziția de dezacord ferm cu conduita Austriei și de a diminua nivelul actual al relațiilor cu acest stat. Mai mult, Bucureștiul a avertizat că vor exista “consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale ca urmare a poziției Austriei.