Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut sâmbătă o discuție telefonică cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, despre importanța politicii ”ușilor deschise”, în contextul în care Ankara și-a exprimat opoziția fermă față de acceptarea Finlandei și a Suediei în Alianță.

”Suntem de acord că trebuie să se țină cont de preocupările de securitate ale tuturor aliaților și că discuțiile trebuie să continue pentru a găsi o soluție”, a precizat fostul premier al Norvegiei într-un mesaj pe Twitter.

Spoke with President @RTErdogan of our valued Ally #Turkey on the importance of #NATO’s Open Door and the membership applications by #Finland & #Sweden. We agree that the security concerns of all Allies must be taken into account and talks need to continue to find a solution.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) May 21, 2022

Suedia și Finlanda au semnat luni și marți și au depus miercuri cererile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, fapt ce i-a oferit Turciei prilejul de a reluat avertismentele că nu poate aviza pozitiv demersul acestor state de a se alătura NATO. 

În încercarea de a-l convinge pe Erdogan să își schimbe perspectiva, premierul britanic, Boris Johnson, a avut o convorbire cu acesta, în care ”a evidențiat amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru vecinii săi europeni și a subliniat că Finlanda și Suedia ar fi contribuții valoroase la Alianță”.

”El l-a încurajat pe președintele Erdogan să colaboreze cu omologii suedez, finlandez și ai NATO pentru a aborda orice preocupări înainte de summitul de la Madrid de luna viitoare și a declarat că Regatul Unit este pregătit să ofere sprijin”, este precizat într-un comunicat al Downing Street.

Dificil acest lucru, având în vedere că liderul de la Ankara i-a cerut premierului suedez, Magdalena Andersson, ”să pună capăt sprijinului său politic și financiar pentru organizațiile teroriste”, informează Digi24.

De cealaltă parte, președintele finlandez, Sauli Niinnisto, a subliniat că a a avut un dialog ”deschis și direct” cu omologul său turc. ”Finlanda condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale”, a fost mesajul punctat de Niinisto, semn că această chestiune a organizațiilor teroriste a fost unul dintre argumentele evocate de Erdogan pentru a-și motiva opoziția față de aderarea Finlandei la NATO.

An open and direct phone call with President @RTErdogan. I stated that as NATO Allies Finland and Turkey will commit to each other’s security and our relationship will thus grow stronger. Finland condemns terrorism in all its forms and manifestations. Close dialogue continues.

— Sauli Niinistö (@niinisto) May 21, 2022

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Liderii țărilor membre NATO urmează să se întâlnească în luna iunie în cadrul unui summit ce va fi găzduit de Madrid, în contextul căruia este așteptată și o decizie cu privire la ”resetarea” posturii militare a Alianței prin ”un număr subtanțial mai mare de forțe” pe flancul estic, fapt impulsionat și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea celor două țări ”va putea fi depășită” până atunci, Alianța fiind pregătită să le primească cu brațele deschise. 

Republica Moldova ar trebui să fie ” echipată conform standardului NATO” pentru a o ajuta să se protejeze împotriva amenințării unei invazii ruse, a declarat ministrul britanic de externe, Liz Truss, citată de BBC, potrivit Digi24.

Într-o declarație pentru The Telegraph, aceasta a subliniat că sunt în desfășurare discuții cu aliații despre cum să ajute națiunile mai mici să se apere, completând că, în pofida succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin își menține ”ambițiile de a crea o Rusie mai mare”.

Truss a declarat că discuțiile privind modernizarea apărării ucrainene pentru a descuraja viitoarele agresiuni vor acoperi și ”alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova”.

”Aș vrea să văd Moldova echipată la standardele NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”, a subliniat ministrul britanic de externe.

Întrebată dacă acest lucru se datorează faptului că există o opinie generală potrivit căreia Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova, oficialul britanic a confirmat fără rețineri.

”Absolut. Putin a fost clar în legătură cu ambițiile sale de a crea o Rusie mai mare. Doar pentru că încercările sale de a cuceri Kievul nu au avut succes, nu înseamnă că a renunțat la aceste ambiții”, a explicat Liz Truss.

Republica Moldova nu este membră NATO și nici nu aspiră să obțină statutul de membru al acestei alianțe.

Într-un interviu pentru Euronews, acordat la începutul lunii martie, premierul moldovean, Natalia Gavrilița, a punctat că ”principiul neutralității este consfințit în Constituție”. ”Vom urmări integrarea în Uniunea Europeană, dar nu vom urmări aderarea la NATO”, a detaliat aceasta.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

Recent, în aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura Republicii Moldova la UE,  fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”, dar care reprezintă singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Citiți și:

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi că Varșovia va apăra Suedia și Finlanda dacă acestea vor fi atacate în timpul procesului de aderare la alianța militară NATO.

“Vreau să precizez că, în cazul unui atac asupra Suediei și Finlandei în timpul procesului de aderare, Polonia le va veni în ajutor“, a declarat el, în cadrul conferinței Strategic Ark, organizată de un think tank la Varșovia, relatează Reuters și Politico Europe.

“Consider că aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un semnal important de consolidare a securității în Europa“, a mai declarat el.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei, care încă se opune aderării celor două state.

Înainte de Polonia, Marea Britanie, Franța și Statele Unite au asigurat că vor sprijini Finlanda și Suedia în cazul în care sunt amenințate înainte de a deveni state membre NATO și a intra, implicit, sub umbrela de securitate a articolului 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Ulterior, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”. Palatul Elysee a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

Susținere neechivocă a venit și din partea Statelor Unite. Acompaniat joi în grădina cu trandafiri a Casei Albe de președintele Finlandei și premierul Suediei, președintele Joe Biden a asigurat că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, declarase, duminica trecută, și secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.