Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, element de noutate în discursul său anual de politică externă: Lucrăm la modernizarea parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

România lucrează în prezent la modernizarea Parteneriatului Strategic bilateral cu Marea Britanie, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în discursul său anual de politică externă susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, în ceea ce reprezintă un element de noutate din prisma poziționării României pe scena internațională și în contextul unui iminent Brexit la 31 ianuarie 2020.

Peste puțin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acționa pentru ca prietenia și alianța care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre România și Regatul Unit, la care lucrăm în prezent”, a afirmat președintele Klaus Iohannis.

De pildă, în discursul său de anul trecut, Iohannis s-a referit la relația cu Marea Britanie din perspectiva unității UE-27, în contextul asigurării de către România a președinției Consiliului UE, dar și a respingerii succesive de către Parlamentul britanic a acordului negociat atunci de fostul premier Theresa May cu Uniunea Europeană.

Reamintim că cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, informează MAE.

Pe plan militar și de securitate, România și Regatul Unit au cooperat intens în ultimii ani în cadrul NATO, avioanele britanice de luptă de tip Typhoon Eurofighter desfășurând succesive misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră și fiind staționate la Baza Mihail Kogălniceanu.

În discursul său de politică externă în fața ambasadorilor străini, președintele Klaus Iohannis i-a asigurat pe aceștia că va urmări ca România să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei. (Discursul integral aici)

În egală măsură, pe plan european, șeful statului a spus se va acţiona în continuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi la zona euro, dar și în susținerea proiectelor de viitor ale Uniunii Europene.

“Ne dorim să capitalizăm experiența acumulată pe durata Președinției noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur și responsabil al Uniunii, capabil de implicare și asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european. Ca susținător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest și deschis cu toate statele membre și cu instituțiile europene. Vom acționa pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă și mai incluzivă, mai sigură și pe înțelesul tuturor cetățenilor săi. Acestea au fost, de altfel, și mesajele principale ale Declarației de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferința privind Viitorul Europei. Avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creșterea economică sau aprofundarea pieței interne, migrația și azilul, agrearea unui buget ambițios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene și consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene. Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea echilibrată a tuturor politicilor europene. O Uniune puternică, capabilă să reducă discrepanțele existente în cadrul ei și totodată să răspundă noilor provocări, nu poate fi construită decât pe un buget adecvat, pe măsura ambițiilor sale. România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate – Macedonia de Nord și Albania. Discuția despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acționăm pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a detaliat președintele.

La nivel aliat, șeful statului a afirmat că NATO este “o alianţă militară de succes” și că România va lucra pentru ca Organizaţia să fie “şi mai puternică”.

”În actualul context internațional confruntat cu riscuri, provocări și amenințări mai vechi și mai noi, nevoia unei Alianțe Nord Atlantice puternice, unite și eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianță militară de succes și vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca ea să fie și mai puternică. Acesta este și mesajul principal al Summitului aniversar de la Londra din decembrie 2019 și pe această direcție România se va concentra cu eforturi reînnoite, ca aliat important situat pe Flancul Estic al NATO. Suntem hotărâți să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare și vom continua să acționăm pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe Flancul său Estic. În același timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului”, a spus președintele.

În ce privește Parteneriatul Strategic cu SUA, Iohannis a precizat că acesta rămâne ”o constantă” a politicii externe românești, precizând că România contează pe SUA inclusiv pentru dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări și a Formatului București 9.

”Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre și în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relațiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relația bilaterală, pornind de la prioritățile strategice stabilite prin Declarația comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Președintele Trump din august 2019. Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securității. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică și a telecomunicațiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale și creșterea investițiilor, consolidarea relațiilor în domeniul educației și al cercetării, realizarea de progrese în privința ridicării vizelor pentru cetățenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare. Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Inițiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la București, din septembrie 2018. De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul București 9, de care și Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaților de pe Flancul Estic”, a mai precizat Iohannis.

Nu în ultimul rând, președintele a spus România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când va constata că la nivel guvernamental vor avea loc acţiuni pentru continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei.

“Reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. (…) Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a mai spus șeful statului.

Citiți și 
2019 VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”
2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa
2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Donald Tusk a discutat la telefon cu Cristian Diaconescu: PPE dorește să coopereze îndeaproape cu PMP pentru sprijinirea orientării pro-europene a Republicii Moldova

Published

on

© PMP/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a avut o convorbire telefonică cu Donald Tusk, președintele Partidului Popular European, în care cei doi lideri politici au transmis un mesaj de sprijin pentru Republica Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc luna viitoare.

În cursul discuției au fost abordate o serie de subiecte privind politica internă din România, precum și principalele dezvoltări la nivel european, în care partidele populare din Europa vor coopera în perioada următoare, informează PMP într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Subiectul Republica Moldova a fost discutat pe larg din perspectiva momentului electoral prin care va trece această țară.

“Președintele Donald Tusk a exprimat dorința de a coopera îndeaproape cu Președintele Partidului Mișcarea Populară Cristian Diaconescu în ceea ce privește sprijinirea, cu toate mijloacele, a orientării pro-europene a acestui stat. Există intenția Președintelui Tusk de a face o vizită la Chișinău urmând ca în prealabil să aibă consultări cu domnul Cristian Diaconescu”, relatează sursa citată.

Cei doi interlocutori au abordat o serie de subiecte privind tendințele preocupante, la nivel european, în ceea ce privește extremismul în Europa, apreciind că o poziționare politică, solidară și coerentă a Partidului Popular European trebuie să reprezinte un răspuns imediat și necesar pentru contracararea acestor evoluții.

Situația din Republica Moldova este un subiect de interes major pentru Partidul Popular European și pentru Partidul Mișcarea Populară, formațiune care face parte din familia politică a popularilor europeni din anul 2014. 

Din PPE face parte și Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Mai mult, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale câștigate anul trecut de Maia Sandu în fața lui Igor Dodon, președintele PPE, Donald Tusk, a transmis un mesaj de susținere în limba română pentru candidatura lui Sandu.

În ce privește PMP, președintele Cristian Diaconescu a declarat în mai multe rânduri că o variantă de guvernare care să fie alături de Maia Sandu ar fi o soluţie mult mai clară pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova. Ca semnal al deschiderii europene față de orientarea pro-UE și pro-reforme de la Chișinău, Comisia Europeană a anunțat un plan de 600 de milioane de euro pentru redresarea economică a Republicii Moldova, bazat pe progresele privind combaterea corupției.

PMP are doi membri în Parlamentul European, pe fostul președinte Traian Băsescu și pe fostul lider al formațiunii Eugen Tomac, iar cei doi fac parte din grupul PPE în legislativul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

Published

on

© Marcel Ciolacu/Facebook

Cea mai mare problemă pe care o avem ca stat, ca neam, este de natură demografică și anume, declinul și îmbătrânirea populației, evidențiază liderul PSD, Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.

Acesta precizează că în 2019 și 2020, în România s-a născut cel mai mic număr de copii din ultimii 50 de ani, iar în 2020 numărul copiilor români născuți în străinătate l-a depășit pe cel al copiilor născuți în țară.

 

În acest context, parlamentarii PSD au dezbătut joi, 17 iunie, alături de UNICEF Romania, Salvati Copiii Romania, World Health Organization Office for Romania, Tineri pentru Tineri, FNAP – Bucuresti, Asociatia Down Plus Bucuresti, Asociatia Sos Infertilitatea, Politeia, CIADO România, Taxiul cu Bomboane, primul proiect legislativ pentru stimularea natalității și sprijinirea familiilor cu copii.

Marcel Ciolacu precizează că acesta este „un prim set de măsuri din Planul mult mai amplu, conceput de specialiștii PSD, pentru a crește natalitatea, în care accentul este pus pe servicii educaționale și de sănătate, pentru că familiile tinere au nevoie de servicii : creșe moderne, grădinițe, școli, cantine școlare și afterschool-uri, precum și de servicii de sănătate accesibile”.

Proiectul de lege pentru sprijinirea familiilor cu copii cuprinde trei măsuri:

  • majorarea alocațiilor la nivelul prevăzut în OUG nr. 9/2019
  • acordarea de tichete sociale pentru stimularea participării copiilor la învățământul preșcolar, public sau privat,
  • deduceri pentru salariații cu salarii mici și medii, în funcție de numărul de copii.

Potrivit PSD, în ultimii ani, natalitatea a scăzut dramatic în România, în principal pe fondul reducerii nivelului de trai al familiilor tinere și al emigrării masive a populației active. 

România își pierde rapid potențialul de dezvoltare prin creșterea alarmantă a populației îmbătrânite. Scăderea natalității are un impact economic negativ major (scădere de 4% a veniturilor populației, creștere cu 6% a cheltuielilor guvernamentale și un colaps al ratei de creștere a PIB).

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele și prim-ministrul Estoniei, precum și șeful Parlamentului de la Tallinn, decorați de Klaus Iohannis pentru contribuţia avută la aprofundarea relațiilor România-Estonia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat într-o vizită de stat în Estonia, a decorat mai mulţi oficiali estoni, între care se numără omologul de la Tallinn, Kersti Kaljulaid, prim-ministrul eston, Kaja Kallas, şi preşedintele Parlamentului Republicii Estonia, Jüri Ratas.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a conferit Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Colan preşedintelui Estoniei, Kersti Kaljulaid, în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la promovarea democraţiei şi securităţii regionale, precum şi la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii dintre România şi Republica Estonia”.

În semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii româno-estoniene, preşedintele Klaus Iohannis a conferit: Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Mare Cruce prim-ministrului eston, Kaja Kallas, şi preşedintelui Parlamentului Republicii Estonia, Jüri Ratas, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Mare Ofiţer ministrului Afacerilor Externe din Estonia, Eva-Maria Liimets, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Comandor ambasadorului eston în România, Ingrid Kressel Vinciguerra, directorului Aparatului preşedintelui eston, Tiit Riisalo, consilierului pentru Politică Externă al preşedintelui eston, Lauri Kuusing, consilierului pentru Relaţii cu Publicul al preşedintelui eston, Taavi Linnamäe, consilierului pentru securitate al preşedintelui eston, Peeter Kuimet, şefului protocolului, Departamentul Protocolului de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Jana Vanaveski, preşedintelui grupului parlamentar Estonia-România, Erki Savisaar, subsecretarului pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Märt Volmer.

De asemenea, în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită avută la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii româno-estoniene, şeful statului a conferit: Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Comandor pentru Riina Aasma – şef al Departamentului de Protocol, Aparatul Preşedintelui Republicii; Erki Holmberg – şef al Departamentului pentru Politică Internă şi Decoraţii de Stat, Aparatul Preşedintelui Republicii; Kadri Lepp – şef al Departamentului pentru Politică Externă, Aparatul Preşedintelui Republicii; Riina Jesmin – autor al unor traduceri din literatura română; Janne Joesaar-Ruusalu – director, Divizia pentru Europa de Sud-Est şi Uniunea Europeană, Ministerul Afacerilor Externe; Üllar Jaaksoo – Iniţiativa celor Trei Mări, Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer Uko Urb, consilier în cadrul Departamentului pentru Comunicare, Aparatul Preşedintelui Republicii; Kai Müürsepp – responsabil în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe; Anneli Sooba – consilier, Departamentul Protocolului de Stat, Ministerul Afacerilor Externe.

Şeful statului a semnat aceste decrete de decorare miercuri.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

Miercuri, acesta a avut consultări bilaterale cu președintele Kersti Kaljulaid, alături de care a susținut și o conferință comună de presă. În cadrul declarațiilor, Iohannis a anunțat că a invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București și a subliniat că Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat.

Joi, președintele a avut întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

De asemenea, Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi a vizitat Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.5 hours ago

Laura Codruța Kövesi: Nu există nicio țară curată în UE în ceea ce privește infracțiunile cu fonduri europene. Parchetul European va prioritiza fenomenul

ROMÂNIA5 hours ago

UE: Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relația cu Rusia, rolul UE în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și evoluțiile din Belarus, temele principale pe agendă

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Garanția pentru Copii. Dragoș Pîslaru: Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”

ROMÂNIA8 hours ago

Companie de agrotech: Digitalizarea agriculturii poate dubla veniturile fermierilor și accelerează competitivitatea

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

U.E.12 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA1 day ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR10 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO7 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Team2Share

Trending