Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, mesaj către NATO și aliații de pe flancul estic la summitul B9: ”Contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru înființarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis și-a manifestat joi îngrijorarea cu privire la evoluţiile din regiunea Mării Negre, în contextul în care Rusia “ameninţă în continuare stabilitatea” regiunii, subliniind că este nevoie de “o abordare coerentă pe întregul Flanc Estic”. Șeful statului a făcut aceste declarații în debutul summitului în format București 9 din Slovacia, la care participă șefii de stat de pe flancul estic al NATO, dar și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. Mai mult, Iohannis a făcut un apel către aliații regionali să se ralieze cu implicare militară la nivelul Brigăzii Multinaţionale de la Craiova și a pledat pentru înfiinţarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est, o propunere pe care România a lansat-o la summitul aliat de la Bruxelles din 2018.

“Avem nevoie să asigurăm o abordare coerentă pe întregul Flanc Estic. Sunt profund îngrijorat de evoluţiile din regiunea Mării Negre. Intensificarea constantă a activităţii militare a Rusiei în Crimeea, culminând cu incidentul de la Kerch, şi conflictul în desfăşurare din Ucraina de Est, hărţuirea avioanelor şi navelor aliate, nu fac decât să demonstreze că Rusia ameninţă în continuare stabilitatea acestei regiuni. Este timpul să ne întrebăm la modul cel mai serios: este NATO îndeajuns de eficient în aceste împrejurări? Ce spun toate aceste evoluţii despre postura şi despre acţiunile noastre? Răspunsul meu este că în mod cert este nevoie să facem mai mult. Este nevoie de o apărare robustă, terestră, aeriană şi maritimă, prin asigurarea planurilor, forţelor şi capabilităţilor corecte pentru întărirea prezenţei înaintate a NATO”, a spus Iohannis, la sesiunea plenară a Summitului B9 – “Situaţia securităţii în Europa, în vecinătatea sa şi în afara ei şi implicaţiile acesteia în adaptarea NATO”.

Președintele a punctat și cadrul aniversar al acestui summit, inaugurat în 2015 alături de omologul său din Polonia, reuniunea desfășurându-se în contextul în care anul acesta NATO marchează 70 de ani de la înființare, iar statele aliate de pe flancul estic aniversează 20, respectiv 15 ani de la aderare la Alianța Nord-Atlantică.

În cadrul intervenției sale, Iohannis a arătat că ste nevoie de întărirea “posturii de descurajare” la Marea Neagră.

“O postură de descurajare mai robustă ar trebui să înceapă cu suplinirea lipsurilor şi cu folosirea măsurilor agreate la capacitate maximă. Este nevoie de o prezenţă navală şi aeriană mai persistentă în regiune, atât din partea aliaţilor riverani, cât şi din partea celorlalţi aliaţi, pentru supraveghere, exerciţii şi vizite în port. Avem nevoie, de asemenea, de o prezenţă aliată terestră mai puternică”, a detaliat şeful statului.

Preşedintele Iohannis le-a transmis şefilor de stat din statele membre B9 că România contează pe sprijinul lor pentru ca Brigada Multinaţională de la Craiova să fie cu adevărat multinaţională, capabilă să descurajeze şi să apere şi pentru înfiinţarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.

El a punctat că ar trebui acordată mai multă atenţie partenerilor din est şi să fie oferit mai mult sprijin.

“Putem să sporim capacitatea acestora de a se apăra singuri în faţa oricărui tip de ameninţări, fie ele militare, cibernetice, hibride sau pură propagandă. De asemenea, putem să le arătăm că nu sunt singuri, implicându-i mai mult în procesul de pregătire şi în exerciţii, în schimbul de informaţii şi în dialogul politic cu privire la securitatea în regiune”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat şi faptul că partenerii NATO din Balcanii de Vest au nevoie de o atenţie sporită, întrucât această regiune se confruntă cu provocări de securitate complexe, atât interne, cât şi externe. În context, el a precizat că semnarea Protocolului de Aderare la NATO a Republicii Macedonia de Nord reprezintă un pas major pentru procesul de reconciliere regională.

Potrivit preşedintelui Iohannis, cooperarea NATO-UE are o importanţă deosebită pentru asigurarea unui mediu stabil şi sigur în zona euroatlantică, dar şi în afara acesteia.

“Cuvintele-cheie pentru ca ea să funcţioneze şi să producă rezultatele preconizate sunt complementaritatea şi sinergia acţiunilor. Mobilitatea militară, sprijinul pentru partenerii noştri din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest, contracararea ameninţărilor hibride, ar trebui să rămână o prioritate comună. În acest sens, în timpul Preşedinţiei noastre la Consiliul UE, vom sprijini eforturile de consolidare a rolului UE în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea”, a afirmat el.

Şeful statului a precizat că trebuie arătat că NATO este o “alianţă puternică, care livrează”.

“Rezultatele noastre în toate aceste domenii vor asigura succesul reuniunii liderilor NATO de la sfârşitul acestui an. (…) Puteţi conta pe noi, domnule secretar general, în ceea ce priveşte pregătirea adecvată a acestei reuniuni. Puteţi conta, de asemenea, pe România, care va continua să îşi îndeplinească toate angajamentele din cadrul NATO”, a conchis Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis participă joi la Summitul Formatului București 9 (B9), care va avea loc la Košice, în Slovacia, reuniunea având loc într-un context special anul acesta, fiind marcați 70 de ani de la crearea Alianței Nord-Atlantice, respectiv 20 și 15 ani de la aderarea statelor aliate participante la B9. În acest sens, liderii prezenți vor dezveli o placă comemorativă de marcare a 70 de ani de la înființarea NATO.

La eveniment sunt prezenți șefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și secretarul general al NATO.

Formatul București (B9) a fost lansat la inițiativa Președinților României și Poloniei.

Primul Summit al Formatului a avut loc în noiembrie 2015, la București, iar al doilea Summit la Varșovia, în iunie 2018. Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.

Lansat de Klaus Iohannis și Andrzej Duda în 2015Formatul B9 a înregistrat în anii 2017-2018 o dinamică substanțială, culminând  în primăvara acestui an cu prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările B9 și primul summit parlamentarambele organizate la București. În cadrul București 9 au avut loc, până în prezent, și două reuniuni la nivel de miniștri de Externe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending