Prioritatea strategică a Guvernului de la Chișinău este aceea de ”a accelera reformele pentru a aduce Europa acasă, pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030”, a evidențiat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, într-o conferință de presă comună cu omologul român, Nicolae Ciucă, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul ”necondiționat” al Guvernului de la București în materializarea acestui obiectiv.
”Datorită susținerii și ajutorului din partea României, Uniunii Europene și a statelor membre, am reușit să trecem cu bine de iarnă. Reconfirm cetățenilor: nu suntem singuri, suntem parte a unei familii de prieteni pe care putem conta întotdeauna. Mi-am asumat să mă implic personal în dezvoltarea relației apropiate cu România. Așa cum spuneam și la București, România este avocatul nostru în toate instituțiile europene. Astfel, noi putem avansa în parcursul nostru european, în pofida provocărilor de securitate generate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a evidențiat oficialul moldovean.
Dovadă a acestui sprijin este anunțul lui Recean conform căruia Bucureștiul va suplimentat ”asistența care deja este oferită” Republicii Moldova pentru alinierea legislației la acquis-ul european.
”Reușim să ne coordonăm rapid și eficient cu Bucureștiul pe dosarele de interes reciproc, în spiritul solidarității și relației speciale, în care împărtășim trecutul, gestionăm prezentul și construim viitorul”, a completat prim-ministrul țării vecine.
Printre temele de interes comun listate de acesta se numără extinderea relațiilor economice, creșterea capacității de interconectare a rețelelor electrice, telecomunicațiile, serviciile financiar-bancare, integrarea piețelor de capital, turismul.
”Extinderea relațiilor economice este un alt subiect important în agendă. Identificăm mai multe oportunități pentru investiții, comerț, dezvoltare de proiecte comune. Sectoarele vizate sunt energia, tehnologiile informaționale, telecomunicațiile, serviciile financiar-bancare, integrarea piețelor de capital, turismul. Schimburile comerciale și sociale vor fi facilitate de extinderea infrastructurii de interconectare. Suntem determinați să dezvoltăm infrastructura podurilor peste Prut, vom îmbunătăți conectivitatea transfrontalieră. Primul jalon concret: în luna mai lansăm circulația pe podul de pontoane Leova-Bumbăta; urmează modernizare a trei poduri existente: Sculeni, Sculeni-Cahul-Oancea, Leușeni-Albiţa, iar pentru aprilie țintim aprobarea și semnarea acordurilor corespunzătoare. Muncim pentru creșterea capacității de interconectare a rețelelor electrice, dar, foarte important, și pentru integrarea infrastructurii de piață energetică prin organizarea platformelor de comercializare”, a detaliat Dorin Recean.
Astfel, cetățenii celor două țări ”vor simți beneficiile colaborării guvernelor de la Chișinău și București și urmare a activării în aprilie a regimului de control comun la Punctul de Trecere a Frontierei Leușeni-Albița”.
”Numeroasele proiecte și inițiative finanțate de România în domenii importante prin care condițiile de viață ale cetățenilor noștri devin mai bune sunt deja cunoscute. Am să menționez: burse pentru elevi și studenți, serviciile SMURD, modernizarea a sute de grădinițe, donații de microbuze școlare, renovarea clădirilor din patrimoniul nostru cultural, furnizarea resurselor energetice, asigurarea accesului la depozitele de gaze naturale și deschiderea fără precedent pentru asigurarea prosperității, dar și a securității naționale. Sunt bucuros să anunț, împreună cu dl prim-ministru, că deja 58 de proiecte de infrastructură din Programul <<Satul European>> vor fi valorificate imediat. Suplimentar, vor fi dotate laboratoare în școli și vor fi achiziționate autobuze școlare pentru copiii noștri. Aceasta este prima etapă, cu o valoare totală de 25 de milioane de euro, de realizare a acordului privind asistența nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro, oferită generos de România. Proiecte de acest gen țintesc îmbunătățirea calității vieții a fiecărui cetățean”, a mai exemplificat prim-ministrul Republicii Moldova, completând că ”nu există localitate care să nu aibă o prezență românească”.
În intervenția sa, premierul Nicolae Ciucă și-a arătat deschiderea de a sprijini Republica Moldova în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent la nivel european și internațional” pentru a transforma țara ”într-un furnizor de stabilitate în regiune, în interesul cetățenilor săi și, deopotrivă, al Uniunii Europene”.
Citiți și
La reuniunea miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu a lansat un apel la adresa omologilor săi europeni de a stabili o misiune civilă pentru securitatea Republicii Moldova și de a crea un regim de sancțiuni împotriva celor care doresc să destabilizeze această țară.
Răspunsul a fost oferit la scurt timp de Înaltul Reprezentant la UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.
”În prezent, pregătim o nouă misiune în Republica Moldova pentru a consolida capacitatea țării de a contracara amenințările hibride“, a adăugat Borrell.
Între timp, Uniunea Europeană a decis să cumpere un radar mobil cu rază lungă de acțiune pentru armata Republicii Moldova, alocând încă 40 de milioane de euro pentru apărarea acestei țări.
Cât privește aderarea Republicii Moldova la UE, Chișinăul a depus cererea la 3 martie 2022, în același timp cu Georgia, gest stimulat de unul similar întreprins de Kiev la 28 februarie 2022, la patru zile după ce Rusia a invadat Ucraina.
La 7 martie, anul trecut, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la aceste cereri.
Georgia și Republica Moldova au primit prima parte din chestionar referitoare la criteriile politice și economice la data de 11 aprilie 2022, iar partea referitoare la acquis-ul UE la data de 19 aprilie. Chișinăul și-a transmis răspunsurile la data de 22 aprilie și, respectiv, 12 mai. Georgia și-a transmis răspunsurile la data de 2 mai și, respectiv, 10 mai.
Parcurgerea acestor etape a deschis Comisiei Europene calea de a recomanda ca Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țări candidate, în vreme ce Georgiei i s-a oferit o perspectivă de a deveni membră a UE, decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți într-un summit al Consiliului European, venind la 23 iunie 2022.