Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.

“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.

Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.

Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.

Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.

SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a efectuat luni, 29 aprilie, o vizită la Kiev pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre evoluția războiului și despre viitorul sprijinului acordat de Alianță Ucrainei, informează un comunicat.

Secretarul general a lăudat conducerea președintelui Zelenski și curajul forțelor și poporului ucrainean, dar a recunoscut că „doar leadership-ul și curajul nu pot respinge forțele rusești; aveți nevoie și de arme și muniție”. El a recunoscut că întârzierile serioase în ceea ce privește sprijinul s-au tradus prin consecințe grave pe câmpul de luptă. „Ucraina este în inferioritate militară de luni de zile… au fost doborâte mai puține rachete și drone rusești, iar Rusia a reușit să avanseze pe linia frontului”, a declarat Stoltenberg. „Dar nu este prea târziu pentru ca Ucraina să învingă. Mai mult sprijin este pe drum”.

Miniștrii Apărării au auzit apelul clar al președintelui Zelenski la o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, în urmă cu câteva zile, „și au fost de acord să ne intensificăm sprijinul”, a spus Stoltenberg. El a salutat noul pachet de ajutor substanțial din partea Statelor Unite, care oferă un ajutor în valoare de peste 60 miliarde de dolari, precum și noile angajamente ale Regatului Unit, Germaniei și Olandei, adăugând: „Mă aștept la alte anunțuri în curând”.

De asemenea, cei doi lideri au abordat pregătirile pentru summitul NATO din iulie. „Aliații au convenit deja să planifice un rol mai important al NATO în coordonarea asistenței de securitate și a formării pentru Ucraina”, a declarat secretarul general. „Cred că avem nevoie, de asemenea, de un angajament financiar major, pe mai mulți ani, pentru a ne susține sprijinul. Pentru a demonstra că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este pe termen scurt și ad-hoc, ci pe termen lung și previzibil. Moscova trebuie să înțeleagă: nu pot câștiga. Și nu ne pot lăsă în așteptare”.

În ceea ce privește aderarea, Stoltenberg a declarat: „Locul de drept al Ucrainei este în NATO. Ucraina va deveni membră a NATO. Activitatea pe care o întreprindem acum vă plasează pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO, astfel încât, la momentul potrivit, Ucraina să poată deveni imediat membru NATO”.

Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la conferinţa “România în NATO: 20 de ani de securitate şi valori euro-atlantice”.

Potrivit acestuia, conferinţa aniversară subliniază rolul României ca ţară membră NATO şi traseul său de dezvoltare economică şi integrare politică în Uniunea Europeană şi Alianţa NATO, doi piloni ai stabilităţii, securităţii şi progresului.

“NATO a sărbătorit, pe 4 aprilie, 75 de ani de când membrii fondatori au semnat Tratatul Atlanticului de Nord. Aprilie are o semnificaţie deosebită şi pentru Banca Naţională a României. Anul acesta, pe 17 aprilie, BNR a sărbătorit 144 de ani de la înfiinţare. România are privilegiul de a fi membru cu drepturi depline al NATO – aliniată în viziune şi în spirit la valorile euro-atlantice ale democraţiei, libertăţii, drepturilor omului şi statului de drept – în contextul actual global provocator. Ne amintim de Summit-ul NATO de la Praga, în noiembrie 2002, când ţara noastră a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică şi de ziua în care România a devenit membră oficială NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, pe 29 martie, 2004. Contribuţiile valoroase politice, conceptuale, practice şi operaţionale ale României la NATO se reflectă în mod clar în angajamentele sale de lungă durată. Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României”, a menţionat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit guvernatorului BNR, în semn de recunoaştere a rolului deosebit al României ca ţară membră NATO, cu tema “20 de ani de la aderarea României la NATO”, Banca Naţională a României a emis luni, 29 aprilie, o monedă de argint, în valoare nominală de 10 lei, cu o greutate de 31,103 grame, precum şi o monedă de tombac cupru, cu valoarea nominală de 1 leu, cu o greutate de 23,5 grame.

© BNR

Aversul monedelor înfăţişează instituţia română care a ratificat Tratatul de Aderare – Palatul Parlamentului – inscripţia “ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală (10 LEI pentru moneda de argint şi 1 LEU pentru moneda de tombac cupru), şi anul emiterii “2024”.

Reversul monedelor are sigla NATO, inscripţia în limba română “ADERAREA ROMANIEI LA NATO” şi “2004” – anul aderării României la NATO. Tirajul maxim pentru monedele de argint şi tombac de cupru este de 5.000 pentru fiecare monedă.