Miniștrii de Externe din cele 29 de țări membre ale NATO se reunesc joi, la Washington, pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care vor adopta o Declarație comună pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”. La momentul aniversar, România este reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, care participă alături de omologii săi la aniversarea a șapte decenii de la 4 aprilie 1949, când Alianța a luat ființă prin semnarea Tratatului Nord-Atlantic în capitala SUA.
Reuniunea politică este precedată de un discurs istoric susținut miercuri seară în Congresul SUA de Jens Stoltenberg, primul secretar general al NATO care s-a adresat vreodată unei sesiuni a Congresului american. Într-un discurs învăluit în reverberațiile istorice ale edificiului de valori transatlantice, dotat cu simbolismul a două momente definitorii care explică atât existența NATO post-Război Rece, cât și sintagma de ”cea mai puternică alianță din istorie”, Stoltenberg a ridicat de nenumărate ori audiența politică în picioare, gesturi nu doar cutumiare și de protocol, ci semnificative privind consistența sprijinului indispensabil pe care Statele Unite, depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, îl acordă NATO. Anterior, secretarul general al Alianței a fost primit, la Casa Albă, de președintele SUA Donald Trump, cei doi dând practic startul celei de 70-a aniversări euro-atlantice.
”America a fost coloana vertebrală a alianței noastre și a fost fundamentală pentru securitatea europeană și pentru libertatea noastră. Nu am avea o Europă pașnică și prosperă pe care o vedem astăzi, fără sacrificiul și angajamentul Statelor Unite. NATO a fost bună pentru Europa. Și NATO a fost bună pentru Statele Unite. Puterea unei națiuni nu este măsurată doar prin dimensiunea economiei sale. Sau numărul soldaților săi. Dar și prin numărul prietenilor săi. Și prin NATO, Statele Unite au mai mulți prieteni și aliați decât orice altă putere. (…) Se pun întrebări de pe ambele părți ale Atlanticului despre puterea parteneriatului nostru. Ne-am depășit dezacordurile în trecut și trebuie să ne depășim și acum diferențele, pentru că vom avea nevoie și mai mult de Alianța noastră în viitor”, a spus Jens Stoltenberg.
În aceeași sală unde aliații semnau Tratatul NATO în 1949, miniștrii vor discuta viitorul Alianței în fața provocărilor generate de Rusia
Momentul festiv este urmat, joi, de reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord și care va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.
”Rusia continuă să sfideze apelul nostru de a reveni la respectarea Tratatului INF. Rămânem fără timp, așa că vom discuta pașii următori ai NATO”, a avertizat Stoltenberg, în condițiile în care acest subiect a dominat și reuniunea miniștrilor Apărării din luna februarie, după anunțul SUA de a-și suspenda obligațiile ce decurg din tratat.
O reuniune cât un capitol de istorie: Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie
”Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie. Într-o lume imprevizibilă, lucrăm împreună în fiecare zi pentru a preveni conflictele și pentru a păstra pacea pentru aproape un miliard de oameni”, a mai adăugat Jens Stoltenberg, cel căruia aliații din NATO i-au prelungit recent mandatul de secretar general până în 2022, când va deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței.
Miniștrii de Externe din țările NATO se vor reuni la Washington la 4 aprilie pentru a marca solemnul moment al celor 70 de ani de la înființarea Alianței, aniversare ce coincide și cu celebrarea a 20, respectiv 15 ani, de la primele extinderi ale NATO post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, când 10 state au aderat la Alianță, inclusiv România la 29 martie 2004.
NATO împlinește 70 de ani de la înființare pe 4 aprilie. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Cele 12 state fondatoare sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda și SUA.
În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.
La acel moment, explicația formării Alianței a fost sintetizată de primul său secretar general, britanicul Lord Ismay, care spunea că NATO a luat ființă ”pentru a ține Uniunea Sovietică departe, America aproape și Germania la pământ”.
Cei 70 de ani de la înființare vor fi aniversați și în luna decembrie, la Londra – gazda primului sediu NATO, la o reuniune specială a șefilor de stat sau de guvern.
