Connect with us

NATO

La 70 de ani, NATO revine la origini: Cei 29 de aliați, inclusiv România, se reunesc astăzi la Washington unde vor semna o Declarație comună și vor discuta viitorul Alianței în fața provocărilor generate de Rusia

Published

on

Miniștrii de Externe din cele 29 de țări membre ale NATO se reunesc joi, la Washington, pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care vor adopta o Declarație comună pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”. La momentul aniversar, România este reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, care participă alături de omologii săi la aniversarea a șapte decenii de la 4 aprilie 1949, când Alianța a luat ființă prin semnarea Tratatului Nord-Atlantic în capitala SUA.

Reuniunea politică este precedată de un discurs istoric susținut miercuri seară în Congresul SUA de Jens Stoltenberg, primul secretar general al NATO care s-a adresat vreodată unei sesiuni a Congresului american. Într-un discurs învăluit în reverberațiile istorice ale edificiului de valori transatlantice, dotat cu simbolismul a două momente definitorii care explică atât existența NATO post-Război Rece, cât și sintagma de ”cea mai puternică alianță din istorie”, Stoltenberg a ridicat de nenumărate ori audiența politică în picioare, gesturi nu doar cutumiare și de protocol, ci semnificative privind consistența sprijinului indispensabil pe care Statele Unite, depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, îl acordă NATO. Anterior, secretarul general al Alianței a fost primit, la Casa Albă, de președintele SUA Donald Trump, cei doi dând practic startul celei de 70-a aniversări euro-atlantice.

”America a fost coloana vertebrală a alianței noastre și a fost fundamentală pentru securitatea europeană și pentru libertatea noastră. Nu am avea o Europă pașnică și prosperă pe care o vedem astăzi, fără sacrificiul și angajamentul Statelor Unite. NATO a fost bună pentru Europa. Și NATO a fost bună pentru Statele Unite. Puterea unei națiuni nu este măsurată doar prin dimensiunea economiei sale. Sau numărul soldaților săi. Dar și prin numărul prietenilor săi. Și prin NATO, Statele Unite au mai mulți prieteni și aliați decât orice altă putere. (…) Se pun întrebări de pe ambele părți ale Atlanticului despre puterea parteneriatului nostru. Ne-am depășit dezacordurile în trecut și trebuie să ne depășim și acum diferențele, pentru că vom avea nevoie și mai mult de Alianța noastră în viitor”, a spus Jens Stoltenberg.

În aceeași sală unde aliații semnau Tratatul NATO în 1949, miniștrii vor discuta viitorul Alianței în fața provocărilor generate de Rusia

Momentul festiv este urmat, joi, de reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord și care va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

”Rusia continuă să sfideze apelul nostru de a reveni la respectarea Tratatului INF. Rămânem fără timp, așa că vom discuta pașii următori ai NATO”, a avertizat Stoltenberg, în condițiile în care acest subiect a dominat și reuniunea miniștrilor Apărării din luna februarie, după anunțul SUA de a-și suspenda obligațiile ce decurg din tratat.

O reuniune cât un capitol de istorie: Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie

”Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie. Într-o lume imprevizibilă, lucrăm împreună în fiecare zi pentru a preveni conflictele și pentru a păstra pacea pentru aproape un miliard de oameni”, a mai adăugat Jens Stoltenberg, cel căruia aliații din NATO i-au prelungit recent mandatul de secretar general până în 2022, când va deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței.

Miniștrii de Externe din țările NATO se vor reuni la Washington la 4 aprilie pentru a marca solemnul moment al celor 70 de ani de la înființarea Alianței, aniversare ce coincide și cu celebrarea a 20, respectiv 15 ani, de la primele extinderi ale NATO post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, când 10 state au aderat la Alianță, inclusiv România la 29 martie 2004.

NATO împlinește 70 de ani de la înființare pe 4 aprilie. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Cele 12 state fondatoare sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda și SUA. 

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

La acel moment, explicația formării Alianței a fost sintetizată de primul său secretar general, britanicul Lord Ismay, care spunea că NATO a luat ființă ”pentru a ține Uniunea Sovietică departe, America aproape și Germania la pământ”.

Cei 70 de ani de la înființare vor fi aniversați și în luna decembrie, la Londra – gazda primului sediu NATO, la o reuniune specială a șefilor de stat sau de guvern.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki califică drept ”periculoase” comentariile lui Macron despre NATO și îl critică pe acesta: Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim

Published

on

Comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron referitoare la NATO sunt ”periculoase”, a atenționat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-un interviu publicat duminică seara de Financial Times, transmite Reuters, citat de Agerpres, alăturându-se astfel președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarului german Angela Merkel, secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg și secretarului de stat al SUA Mike Pompeo, care au criticat ”viziunea radicală” a președintelui francez.

NATO este ”cea mai importantă alianţă din lume atunci când vine vorba de apărarea libertăţii şi a păcii”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Șapte aliați NATO respectă principiul de 2% din PIB pentru apărare.

Astfel, în 2019, România (2.04%), alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%), respectau acest principiu de distribuție echitabilă a sarcinilor.

Afirmațiile premierului polonez din interviul acordat cu doar o zi înaintea marcării a 101 ani de la încheierea Primului Război Mondial vin ca reacție la declarațiile făcute de președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie, în care liderul de la Palatul Elysee declara despre septuagenara Alianță că se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Poziția sa va generat un val de nemulțumiri în rândul aliaților Franței din cadrul NATO, dar și din partea liderilor europeni.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre NATO se vor întâlni anul acesta într-un summit aniversar, la 70 de ani de la înființarea Alianței, găzduit de Londra în perioada 3-4 decembrie.

Continue Reading

NATO

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, de Ziua Veteranilor din teatrele de operații: Militarii români au pus mai presus de ei fiinţa neamului românesc

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, le-a adus un omagiu, luni, celor 30 de militari români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţiuni din 2003 şi până în prezent.

El a participat la o ceremonie militară şi religioasă dedicată Zilei veteranilor din teatrele de operații, în cadrul căreia a subliniat că eroismul militarilor români decedaţi în misiuni externe “au făcut ca România şi Armata României să fie apreciate în întreaga lume”.

“11 noiembrie a devenit prin tradiţie o zi cu o însemnătate deosebită pentru militarii Armatei României. Este ziua în care cinstim şi onorăm faptele de vitejie ale camarazilor noştri, veteranii teatrelor de operaţii, cei care prin profesionalismul, curajul şi dedicarea dovedite în ultimele decenii în misiunile desfăşurate în cele mai dificile teatre de operaţii au făcut ca România şi Armata României să fie apreciate în întreaga lume. Dar aceste fapte de vitejie au fost, din păcate, plătite cu sânge – 30 de camarazi pierzându-şi viaţa departe de ţară. Memoria faptelor lor de vitejie va rămâne pentru noi o datorie de onoare de a reaminti tuturor că sacrificiul lor nu a fost în zadar. Ei vor rămâne veşnic în inimile noastre, eroi intraţi mult prea devreme în istorie, cărora le datorăm recunoştinţă şi respect”, a declarat Nicolae Ciucă, la evenimentul care a avut loc la Monumentul eroilor căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României din Parcul Tineretului din Bucureşti.

Ministrul Apărării a adus un omagiu şi militarilor români căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, despre care a spus că a fost “una dintre cele mai sângeroase conflagraţii în care omenirea a fost implicată”.

Citiți și Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații. Președintele Klaus Iohannis: Militarii noștri sunt adevăraţi ambasadori ai României și se bucură de respectul camarazilor din statele aliate și partenere

“În toată Europa, în această zi se comemorează faptele de eroism ale militarilor căzuţi la datorie în timpul Marelui Război. Este o zi de recunoştinţă pentru noi toţi şi un moment de pioasă reculegere în memoria lor. 11 noiembrie 1918 este ziua în care armele au amuţit în Europa. Se încheia, după patru ani de război, una dintre cele mai sângeroase conflagraţii în care omenirea a fost implicată – Primul Război Mondial. Şi atunci Armata Română a plătit un tribut greu în luptele de pe frontul răsăritean împotriva armatelor Puterilor Centrale. Peste 330.000 de militari români au căzut în sângeroasele bătălii de la Turtucaia, Valea Jiului sau în luptele din jurul Bucureştiului. La Mărăşti, Mărăşeşti ori Oituz, Armata Română a spus ‘Pe aici nu se trece!’. Şi nu s-a trecut. Militarul român a pus atunci mai presus de el fiinţa neamului românesc”, a subliniat el.

Nicolae Ciucă a dat asigurări că în calitate de ministru va pune umărul “la consolidarea încrederii românilor în Armata noastră”.

De asemenea, Ciucă le-a dat asigurări militarilor aflaţi în misiuni sau care se pregătesc să plece în misiuni că “prioritatea conducerii ministerului este aceea a asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii misiunilor lor”, referindu-se la condiţiile de muncă şi cele de viaţă.

Continue Reading

NATO

Moscova jubilează după ce Emmanuel Macron a vorbit despre ”moartea cerebrală a NATO”: ”Acestea sunt cuvinte de aur, sincere și ce reflectă esențialul”

Published

on

© Kremlin

Rusia a salutat joi declaraţiile ”sincere” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a diagnosticat ”moartea cerebrală” a organizaţiei, într-un interviu acordat săptămânalului britanic The Economist, transmite AFP potrivit Agerpres

Acestea sunt cuvinte de aur, sincere şi ce reflectă esenţialul. O definiţie precisă a stării actuale a NATO”, a scris purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe pagina sa de Facebook.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei.

Declarațiile sale, chiar dacă posedă precedentul afirmațiilor lui Donald Trump, care a afirmat în 2016 că ”NATO este o alianță învechită”, apar în contextul în care NATO aniversează anul acesta șapte decenii de la înființare, iar în Europa sunt comemorați 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Afirmațiile sale au fost criticate și percepute drept o ”viziune radicală” de către cancelarul german Angela Merkel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Președintele Franței este recunoscut pentru declarațiile care generează tensiuni și dezbateri. În luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending