România a găzduit miercuri o reuniune a Comitetului Mixt Româno-American pentru implementarea ‚,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României’’, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi a ,,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România’’, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, întrunire ce a fost organizată de Departamentul pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale al Ministerului Apărării Naționale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Nicolae Nasta, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, temele principale de discuție fiind calendarul exercițiilor militare bilaterale și în cadrul NATO din anii următori și continuitatea investițiilor SUA și a finanțării naționale pentru dezvoltarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și de la Câmpia Turzii.

Delegaţia SUA a fost condusă de generalul maior David Julazadeh, director pentru planuri, politici, strategii şi capabilităţi la Comandamentul Forţelor SUA în Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul acestui comandament, din cadrul Comandamentului Forţelor Terestre (USAREUR), Comandamentul Forţelor Aeriene (USAFE), Comandamentul Forţelor Navale (NAVEUR), precum şi din cadrul Ambasadei SUA de la Bucureşti.

Membrii delegaţiilor au purtat discuţii referitoare la calendarul exerciţiilor bilaterale şi multinaţionale, inclusiv în cadrul NATO, planificate să se desfăşoare în cursul anului curent şi în 2020 pe teritoriul României, proiectele de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională, în facilităţile şi zonele convenite, precum şi alte aspecte practice în sprijinul implementării prevederilor acordurilor bilaterale România-SUA gestionate de către Comitetul Mixt Româno-American.

Cu acest prilej, delegaţia română a mulţumit partenerului strategic pentru contribuţia semnificativă cu forţe şi tehnică în cadrul exerciţiilor planificate şi a reiterat disponibilitatea furnizării sprijinului logistic al naţiunii gazdă şi asigurării măsurilor de protecţie a forţei pe timpul desfăşurării exerciţiilor.

Subiectul proiectelor de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională a reprezentat un alt punct important pe agenda discuţiilor, având în vedere că în anii următori este prevăzută extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, demers pentru care atât ţara noastră, cât şi partenerul american vor aloca sume importante.

În marja reuniunii, participanţii au abordat şi subiecte privind provocările curente de securitate în regiunea Mării Negre şi mobilitatea militară, subliniind, pe de o parte, necesitatea continuării consolidării partenerului strategic cu SUA în domeniul apărării, atât în format bilateral, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar pe de altă parte necesitatea modernizării şi adaptării infrastructurii de transport la cerinţele mobilităţii militare, concomitent cu înlesnirea procedurilor diplomatice şi birocratice pentru mărirea capacităţii de mişcare a forţelor armate, conform angajamentelor asumate de România în cadrul Cooperării Permanente Structurale (PESCO) a Uniunii Europene.                                                          

Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. Decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță la conferința națională ”NATO la 70 de ani: între realizări, provocări și oportunități”, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO).

În discursul susținut cu acest prilej, Ambasadorul României s-a referit la valorile și liniile de acțiune ale Alianței Nord-Atlantice, rolul României în cadrul NATO, contribuția sa la parteneriatul cu Vecinătatea Estică, precum și la rolul NATO în conceptul de ”securitate colectivă”, se precizează într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței și de angajare în dialog și cooperare constructivă a tuturor partenerilor. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. România respectă pe deplin prevederile Constituționale ale Republicii Moldova și știe că decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului. România susține prin proiecte concrete și programe dedicate, inclusiv în plan militar, eforturile de reformă și aspirațiile europene ale Republicii Moldova”, a susținut ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma unei dezbateri privind evoluțiile actuale din cadrul NATO și a relațiilor NATO-Republica Moldova. Au fost abordate o serie de subiecte de interes, precum: rolul NATO la nivel global și regional, Parteneriatul pentru Pace dintre NATO, precum și cooperarea Republicii Moldova cu Alianța. Evenimentul a reunit oficiali și diplomați din Republica Moldova și state membre ale NATO, experți, reprezentați ai autorităților publice, misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău, organizațiilor societății civile și think-tank-urilor, mediului academic, studenților și mass-mediei din Republica Moldova.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut cu fermitate o prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă pe întregul flanc estic.

”O astfel de prezenţă este necesară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO”, a declarat Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni, la conferinţa ”Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări şi strategii pentru coerenţa măsurilor din regiunea Mării Baltice şi a celor din regiunea Mării Negre”.

El a subliniat că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente.

”Involuţiile de securitate din regiunea Mării Negre ca urmare a acţiunilor Rusiei din ultimii ani sunt bine cunoscute de către noi toţi. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potenţialului de escaladare existent în regiune. Zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente. În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre şi intensificarea acţiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât şi pe partenerii noştri şi ai NATO din regiune. Toate aceste realităţi au implicaţii majore, care depăşesc arealul Mării Negre, afectează spaţiul european şi erodează arhitectura de securitate euroatlantică în ansamblul său”, a afirmat şeful statului.

Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic, potrivit şefului statului, se reflectă direct asupra securităţii euroatlantice.

”Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei ca întreg şi invită, pur şi simplu, la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil? A demonstrat până acum că da: dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele decise în 2016, la Summitul de la Varşovia, şi apoi la Summiturile de la Bruxelles din 2017 şi 2018. Dar nu este suficient! Pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali şi privind capabilităţile, pentru a restabili echilibrul şi a descuraja acţiunile ostile”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile: în domeniul terestru – prin structurile aliate deplin operaţionale găzduite la Craiova şi Bucureşti, iar în domeniile maritim şi aerian – prin activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară împreună.

El a salutat desfăşurarea exerciţiului NATO ”Sea Shield 2019” la Marea Neagră.

”Toate aceste decizii demonstrează înţelegerea clară, la nivel aliat, ca urmare a eforturilor noastre, a realităţii strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spaţiul euroatlantic. Caracterul strategic al Mării Negre trebuie să se reflecte adecvat în coerenţa crescută, care este esenţială, de-a lungul întregului Flanc Estic. Totodată, o abordare strategică a regiunii Mării Negre presupune, în plan operativ, monitorizarea atentă, permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea posturii NATO, precum şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei partenerilor Alianţei – şi vorbesc de Ucraina, Georgia şi Republica Moldova”, a adăugat Iohannis.

Președintele României a precizat că deciziile cu relevanţă operaţională adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles trebuie valorificate pentru a consolida componentele aliate de pe teritoriul nostru, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, pentru a avea o prezenţă substanţială a navelor aliate în Marea Neagră şi pentru a intensifica misiunile de poliţie aeriană în regiune.

”Prezenţa aliată din regiunea Mării Baltice şi cea din regiunea Mării Negre trebuie să opereze eficient la toate nivelurile, având la bază aranjamente de comandă şi control coerente”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a mai afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi întărirea relaţiei transatlantice, excelentele relaţii cu ceilalţi aliaţi din NATO, precum şi cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană reprezintă necesităţi şi garanţii pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale.