Connect with us

NATO

La 70 de ani, NATO revine la origini: Cei 29 de aliați, inclusiv România, se reunesc astăzi la Washington unde vor semna o Declarație comună și vor discuta viitorul Alianței în fața provocărilor generate de Rusia

Published

on

Miniștrii de Externe din cele 29 de țări membre ale NATO se reunesc joi, la Washington, pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care vor adopta o Declarație comună pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”. La momentul aniversar, România este reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, care participă alături de omologii săi la aniversarea a șapte decenii de la 4 aprilie 1949, când Alianța a luat ființă prin semnarea Tratatului Nord-Atlantic în capitala SUA.

Reuniunea politică este precedată de un discurs istoric susținut miercuri seară în Congresul SUA de Jens Stoltenberg, primul secretar general al NATO care s-a adresat vreodată unei sesiuni a Congresului american. Într-un discurs învăluit în reverberațiile istorice ale edificiului de valori transatlantice, dotat cu simbolismul a două momente definitorii care explică atât existența NATO post-Război Rece, cât și sintagma de ”cea mai puternică alianță din istorie”, Stoltenberg a ridicat de nenumărate ori audiența politică în picioare, gesturi nu doar cutumiare și de protocol, ci semnificative privind consistența sprijinului indispensabil pe care Statele Unite, depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, îl acordă NATO. Anterior, secretarul general al Alianței a fost primit, la Casa Albă, de președintele SUA Donald Trump, cei doi dând practic startul celei de 70-a aniversări euro-atlantice.

”America a fost coloana vertebrală a alianței noastre și a fost fundamentală pentru securitatea europeană și pentru libertatea noastră. Nu am avea o Europă pașnică și prosperă pe care o vedem astăzi, fără sacrificiul și angajamentul Statelor Unite. NATO a fost bună pentru Europa. Și NATO a fost bună pentru Statele Unite. Puterea unei națiuni nu este măsurată doar prin dimensiunea economiei sale. Sau numărul soldaților săi. Dar și prin numărul prietenilor săi. Și prin NATO, Statele Unite au mai mulți prieteni și aliați decât orice altă putere. (…) Se pun întrebări de pe ambele părți ale Atlanticului despre puterea parteneriatului nostru. Ne-am depășit dezacordurile în trecut și trebuie să ne depășim și acum diferențele, pentru că vom avea nevoie și mai mult de Alianța noastră în viitor”, a spus Jens Stoltenberg.

În aceeași sală unde aliații semnau Tratatul NATO în 1949, miniștrii vor discuta viitorul Alianței în fața provocărilor generate de Rusia

Momentul festiv este urmat, joi, de reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord și care va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

”Rusia continuă să sfideze apelul nostru de a reveni la respectarea Tratatului INF. Rămânem fără timp, așa că vom discuta pașii următori ai NATO”, a avertizat Stoltenberg, în condițiile în care acest subiect a dominat și reuniunea miniștrilor Apărării din luna februarie, după anunțul SUA de a-și suspenda obligațiile ce decurg din tratat.

O reuniune cât un capitol de istorie: Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie

”Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie. Într-o lume imprevizibilă, lucrăm împreună în fiecare zi pentru a preveni conflictele și pentru a păstra pacea pentru aproape un miliard de oameni”, a mai adăugat Jens Stoltenberg, cel căruia aliații din NATO i-au prelungit recent mandatul de secretar general până în 2022, când va deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței.

Miniștrii de Externe din țările NATO se vor reuni la Washington la 4 aprilie pentru a marca solemnul moment al celor 70 de ani de la înființarea Alianței, aniversare ce coincide și cu celebrarea a 20, respectiv 15 ani, de la primele extinderi ale NATO post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, când 10 state au aderat la Alianță, inclusiv România la 29 martie 2004.

NATO împlinește 70 de ani de la înființare pe 4 aprilie. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Cele 12 state fondatoare sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda și SUA. 

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

La acel moment, explicația formării Alianței a fost sintetizată de primul său secretar general, britanicul Lord Ismay, care spunea că NATO a luat ființă ”pentru a ține Uniunea Sovietică departe, America aproape și Germania la pământ”.

Cei 70 de ani de la înființare vor fi aniversați și în luna decembrie, la Londra – gazda primului sediu NATO, la o reuniune specială a șefilor de stat sau de guvern.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Comitetul Mixt Româno-American s-a reunit la București: SUA vor continua să investească în extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii

Published

on

©️ MApN

România a găzduit miercuri o reuniune a Comitetului Mixt Româno-American pentru implementarea ‚,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României’’, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi a ,,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România’’, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, întrunire ce a fost organizată de Departamentul pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale al Ministerului Apărării Naționale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Nicolae Nasta, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, temele principale de discuție fiind calendarul exercițiilor militare bilaterale și în cadrul NATO din anii următori și continuitatea investițiilor SUA și a finanțării naționale pentru dezvoltarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și de la Câmpia Turzii.

Delegaţia SUA a fost condusă de generalul maior David Julazadeh, director pentru planuri, politici, strategii şi capabilităţi la Comandamentul Forţelor SUA în Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul acestui comandament, din cadrul Comandamentului Forţelor Terestre (USAREUR), Comandamentul Forţelor Aeriene (USAFE), Comandamentul Forţelor Navale (NAVEUR), precum şi din cadrul Ambasadei SUA de la Bucureşti.

Membrii delegaţiilor au purtat discuţii referitoare la calendarul exerciţiilor bilaterale şi multinaţionale, inclusiv în cadrul NATO, planificate să se desfăşoare în cursul anului curent şi în 2020 pe teritoriul României, proiectele de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională, în facilităţile şi zonele convenite, precum şi alte aspecte practice în sprijinul implementării prevederilor acordurilor bilaterale România-SUA gestionate de către Comitetul Mixt Româno-American.

Cu acest prilej, delegaţia română a mulţumit partenerului strategic pentru contribuţia semnificativă cu forţe şi tehnică în cadrul exerciţiilor planificate şi a reiterat disponibilitatea furnizării sprijinului logistic al naţiunii gazdă şi asigurării măsurilor de protecţie a forţei pe timpul desfăşurării exerciţiilor.

Subiectul proiectelor de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională a reprezentat un alt punct important pe agenda discuţiilor, având în vedere că în anii următori este prevăzută extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, demers pentru care atât ţara noastră, cât şi partenerul american vor aloca sume importante.

În marja reuniunii, participanţii au abordat şi subiecte privind provocările curente de securitate în regiunea Mării Negre şi mobilitatea militară, subliniind, pe de o parte, necesitatea continuării consolidării partenerului strategic cu SUA în domeniul apărării, atât în format bilateral, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar pe de altă parte necesitatea modernizării şi adaptării infrastructurii de transport la cerinţele mobilităţii militare, concomitent cu înlesnirea procedurilor diplomatice şi birocratice pentru mărirea capacităţii de mişcare a forţelor armate, conform angajamentelor asumate de România în cadrul Cooperării Permanente Structurale (PESCO) a Uniunii Europene.                                                          

Continue Reading

NATO

Daniel Ioniță, ambasadorul României în R. Moldova: Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace. Decizia de avansare în cooperarea cu NATO aparține exclusiv Chișinăului

Published

on

Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. Decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță la conferința națională ”NATO la 70 de ani: între realizări, provocări și oportunități”, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO).

În discursul susținut cu acest prilej, Ambasadorul României s-a referit la valorile și liniile de acțiune ale Alianței Nord-Atlantice, rolul României în cadrul NATO, contribuția sa la parteneriatul cu Vecinătatea Estică, precum și la rolul NATO în conceptul de ”securitate colectivă”, se precizează într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței și de angajare în dialog și cooperare constructivă a tuturor partenerilor. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. România respectă pe deplin prevederile Constituționale ale Republicii Moldova și știe că decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului. România susține prin proiecte concrete și programe dedicate, inclusiv în plan militar, eforturile de reformă și aspirațiile europene ale Republicii Moldova”, a susținut ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma unei dezbateri privind evoluțiile actuale din cadrul NATO și a relațiilor NATO-Republica Moldova. Au fost abordate o serie de subiecte de interes, precum: rolul NATO la nivel global și regional, Parteneriatul pentru Pace dintre NATO, precum și cooperarea Republicii Moldova cu Alianța. Evenimentul a reunit oficiali și diplomați din Republica Moldova și state membre ale NATO, experți, reprezentați ai autorităților publice, misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău, organizațiilor societății civile și think-tank-urilor, mediului academic, studenților și mass-mediei din Republica Moldova.

Continue Reading

NATO

Președintele României Klaus Iohannis: O prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă este necesară pe întregul flanc estic pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut cu fermitate o prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă pe întregul flanc estic.

O astfel de prezenţă este necesară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO”, a declarat Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni, la conferinţa ”Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări şi strategii pentru coerenţa măsurilor din regiunea Mării Baltice şi a celor din regiunea Mării Negre”.

El a subliniat că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente.

”Involuţiile de securitate din regiunea Mării Negre ca urmare a acţiunilor Rusiei din ultimii ani sunt bine cunoscute de către noi toţi. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potenţialului de escaladare existent în regiune. Zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente. În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre şi intensificarea acţiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât şi pe partenerii noştri şi ai NATO din regiune. Toate aceste realităţi au implicaţii majore, care depăşesc arealul Mării Negre, afectează spaţiul european şi erodează arhitectura de securitate euroatlantică în ansamblul său”, a afirmat şeful statului.

Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic, potrivit şefului statului, se reflectă direct asupra securităţii euroatlantice.

Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei ca întreg şi invită, pur şi simplu, la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil? A demonstrat până acum că da: dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele decise în 2016, la Summitul de la Varşovia, şi apoi la Summiturile de la Bruxelles din 2017 şi 2018. Dar nu este suficient! Pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali şi privind capabilităţile, pentru a restabili echilibrul şi a descuraja acţiunile ostile”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile: în domeniul terestru – prin structurile aliate deplin operaţionale găzduite la Craiova şi Bucureşti, iar în domeniile maritim şi aerian – prin activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară împreună.

El a salutat desfăşurarea exerciţiului NATO ”Sea Shield 2019” la Marea Neagră.

”Toate aceste decizii demonstrează înţelegerea clară, la nivel aliat, ca urmare a eforturilor noastre, a realităţii strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spaţiul euroatlantic. Caracterul strategic al Mării Negre trebuie să se reflecte adecvat în coerenţa crescută, care este esenţială, de-a lungul întregului Flanc Estic. Totodată, o abordare strategică a regiunii Mării Negre presupune, în plan operativ, monitorizarea atentă, permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea posturii NATO, precum şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei partenerilor Alianţei – şi vorbesc de Ucraina, Georgia şi Republica Moldova”, a adăugat Iohannis.

Președintele României a precizat că deciziile cu relevanţă operaţională adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles trebuie valorificate pentru a consolida componentele aliate de pe teritoriul nostru, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, pentru a avea o prezenţă substanţială a navelor aliate în Marea Neagră şi pentru a intensifica misiunile de poliţie aeriană în regiune.

”Prezenţa aliată din regiunea Mării Baltice şi cea din regiunea Mării Negre trebuie să opereze eficient la toate nivelurile, având la bază aranjamente de comandă şi control coerente”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a mai afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi întărirea relaţiei transatlantice, excelentele relaţii cu ceilalţi aliaţi din NATO, precum şi cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană reprezintă necesităţi şi garanţii pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending