Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni au amânat din nou negocierile pentru bugetul UE. Jean-Claude Juncker, previziune sumbră: Nu cred că vom avea o decizie nici la summitul din decembrie

Published

on

© European Union, 2019

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană nu au realizat niciun progres în ceea ce privește finalizarea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În urma unei prezentări a președinției, Consiliul European a făcut schimb de opinii cu privire la problemele cheie ale următorului cadru financiar multianual, cum ar fi nivelul general, volumele principalelor domenii de politică, finanțarea, inclusiv veniturile și corecțiile, precum și condițiile și stimulente”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni.

De asemenea, Consiliul European solicită președinției finlandeze să prezinte ”o casetă de negociere cu cifre în fața Consiliului European din decembrie 2019”, ceea ce arată o nouă amânare în direcția adoptării viitorului buget multianual.

De altfel, în cadrul ultimei lor conferințe de presă în calitate de președinte al Consiliului European, respectiv președinte al Comisiei Europene, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker au indicat că progrese nu au fost realizate și că nu se întrevede o decizie pentru luna decembrie.

Nu cred că va fi o decizie în luna decembrie, dar sper că lucrurile se vor mișca în așa fel încât să ne îndreptăm spre o decizie”, a spus președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat la ultima sa conferință de presă la finalul unui Consiliu European.

A fost o întâlnire de bilanț, pentru că toată lumea au repetat pozițiile pe care le știam. Deci nu este nimic nou, nicio orientare. Nimic”, a adăugat Juncker, cu o amărăciune în voce, în condițiile în care actualul șef al Comisiei Europene a prezentat propunerea de buget din partea executivului european la 2 mai 2018.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

De partea sa, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE, precizând că România ”nu va fi de acord cu reduceri de buget la politica agricolă și la politica de coeziune”.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Discuțiile privind adoptarea Cadrului Financiar Multianual au loc în baza concluziilor adoptate de liderii europeni la Consiliul European din 20-21 iunie. Atunci, liderii statelor membre au salutat munca realizată sub președinția României la Consiliul UE și au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrările Consiliului European de toamnă, din luna octombrie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”, când va avea loc Consiliul European de iarnă, din decembrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, cu privire la îndemnul preşedintelui Comisiei Europene ca statele UE să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, că ţările membre iau astfel de măsuri în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi că niciuna nu aşteaptă “ceva de undeva”.

“Am constatat că doamna preşedinte (a Comisiei Europene – n.r.) ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru în funcţie de evoluţia pandemiei. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Președintele a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

El a precizat că pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, la ultimul Consiliu European s-a convenit ca între aceste şedinţe să aibă loc reuniuni informale în sistem videoconferinţă. De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

“O astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci, tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru”, a arătat Iohannis.

Există semnale, potrivit preşedintelui, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin anti-COVID-19.

“Astăzi a declarat preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare”, a spus Iohannis.

Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă” şi le-a cerut statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele. 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

COVID-19: Președintele Consiliului European, Charles Michel, pledează pentru o ”Uniune a testelor și vaccinurilor”: Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat marți pentru o recunoaștere a testelor rapide în Uniunea Europeană și pentru o coordonare la nivel european în privința vaccinurilor, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Trebuie acum o acţiune determinată, în mod necesar de anvergură europeană, bazată pe doi piloni: testare/urmărire şi vaccinuri”, a precizat Michel în cadrul unui text difuzat pe internet, cu două zile înaintea unei reuniuni a șefilor de stat sau de guvern pe tema pandemiei de COVID-19.

Charles Michel s-a pronunțat astfel în favoarea unei coordonări a omologării testelor rapide (antigenice) ”pentru a garanta recunoașterea lor pe plan european”, în vreme ce producția ar trebui să fie, în viziunea sa ”asigurată la scară europeană pentru ca (testele) să fie disponibile pretutindeni în același timp”.

În același timp, președintele Consiliului European mai solicită o ”interoperabilitate a aplicațiilor de urmările a contacților și de alertă”, dar și ”reguli comune de izolare și de carantină”.

În ceea ce privește vaccinurile, Michel a pledat pentru ”criterii de repartizare între ţări europene” şi definirea de ”grupe prioritare”, care i-ar include pe cei mai vulnerabili (vârstnici, bolnavi cronici) şi personalul din sănătate.

”În rezumat, ceea ce ne trebuie este o Uniune a testelor şi vaccinurilor”, a insistat oficialul european. ”Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură. Europa aduce o valoare adăugată de neînlocuit”, a adăugat Michel.

În privința interoperabilității aplicațiilor de urmărire și de alertă, Comisia Europeană a instituit la 19 octombrie la nivelul întregii UE un sistem care să asigure interoperabilitatea – un așa-numit „gateway” – între aplicațiile de depistare a contacților COVID-19 și de avertizare, într-un nou efort de întrerupere a lanțului de infectare cu coronavirus la nivel transfrontalier, pentru a salva vieți.

În lupta împotriva coronavirusului, majoritatea statelor membre au decis să lanseze aplicații de depistare a contacților și de avertizare. În total, 20 aplicații care au la bază sisteme descentralizate pot fi interoperabile prin serviciul de gateway.

Aplicațiile pot fi legate la gateway în baza unui protocol care prevede mai multe teste și verificări și pentru fiecare aplicație trebuie emisă o actualizare.

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a adoptat o propunere de recomandare a Consiliului menită să garanteze faptul că toate măsurile care restrâng libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 adoptate de statele membre sunt coordonate și comunicate clar la nivelul Uniunii Europene.

Propunerea Comisiei Europene definește patru arii de acțiune principale în care statele membre ar trebui să colaboreze mai strâns, după cum urmează:

– aplicarea de către statele membre a unor criterii și praguri comune când decid dacă să impună sau nu restricții de călătorie;

– stabilirea unor criterii comune pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord;

– stabilirea unui cadru comun pentru măsurile care se aplică călătorilor care vin din zone cu risc ridicat;

– furnizarea de informații clare și în timp util publicului cu privire la eventualele restricții impuse.

În ceea ce privește vaccinarea, Comisia Europeană a prezentant la mijlocul lunii octombrie principalele elemente care trebuie luate în considerare de către statele membre în ceea ce privește strategiile lor de vaccinare împotriva COVID-19 în vederea pregătirii Uniunii Europene și a cetățenilor săi pentru momentul în care va fi disponibil un vaccin sigur și eficace, precum și grupurile prioritare care trebuie avute în vedere pentru vaccinare în primul rând.

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni joi într-un summit prin videoconferinţă în care se va face un bilanţ al stadiului pandemiei.

În concluziile summitului de la 15-16 octombrie, desfăşurat la Bruxelles, liderii şi-au făcut cunoscută intenţia de a reveni ”cu regularitate asupra acestei probleme”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE se reunesc săptămâna viitoare în videoconferință pentru a consolida “efortul colectiv” european împotriva COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, în formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe Twitter în care a subliniat că “avem nevoie să ne consolidăm efortul nostru colectiv pentru a lupta împotriva COVID-19“.

Astfel, liderii europeni discuta despre îmbunătăţirea cooperării pentru combaterea pandemiei COVID-19, în contextul creşterii semnificative a numărului infectărilor în Europa, Spania devenind miercuri prima țară occidentală europeană care a depășit un milion de cazuri. Cele mai afectate state europene

Liderii UE au inaugurat formatul summit-urilor prin videoconferință în luna martie a acestui an, când Europa era epicentrul pandemiei, format în care s-au reunit în repetate rânduri până în luna iulie, când a avut loc primul summit în persoană, la care șefii de stat sau de guvern au ajuns la o înțelegere privind planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro pentru relansarea economiei europene.

La summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată.

Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE.

Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri.

De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.8 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO11 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.11 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending