Connect with us

INTERNAȚIONAL

Liderii marilor puteri occidentale, pe scena virtuală a Conferinței de Securitate de la München: Boris Johnson se alătură lui Joe Biden, Emmanuel Macron și Angela Merkel la lansarea unei noi agende transatlantice

Published

on

© Munich Security Conference

Prim-ministrul britanic Boris Johnson se va alătura vineri, pe scena virtuală a ediției speciale a Conferinței de Securitate de la München, președintelui american Joe Biden, președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Angela Merkel pentru a lansa o nouă agendă transatlantică care să permită revigorarea și repararea alianței dintre Europa și Statele Unite. 

“Suntem deosebit de încântați să anunțăm că, în ziua în care urmează să găzduiască virtual liderii G7 și UE, prim-ministrul britanic Boris Johnson se va alătura și ediției speciale” a Conferinței de Securitate de la München, au anunțat organizatorii prestigiosului forum pe Twitter.

Desfășurată tradițional în luna februarie a fiecărui an, dar amânată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru o dată ulterioară în 2021, Conferința de Securitate de la München va organiza vineri o ediție specială online consacrată oportunității unice a revitalizării relațiilor transatlantice, în care tematica unei noi agende comune Europa – SUA va fi discutată mai întâi de liderii celor patru mai puteri – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania, iar apoi subiectul va fi abordat într-o sesiune separată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Tema ediției speciale online din acest an este “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, având în vedere alegerea lui Joe Biden la Casa Albă și făgăduința revigorării relației transatlantice și reprezentând o continuare pozitivă a ediției de anul trecut care clama, în premieră, “Westlessness-ul” – dezoccidentalizare a ordinii internaționale. 

Deși este considerat unul dintre prietenii acestei Conferințe, prezența lui Biden pe scena virtuală de la München va marca o premieră, fiind pentru prima dată când un președinte în funcție al SUA va participa la acest prestigios eveniment.

Pentru Joe Biden, acesta fi primul discurs adresat direct unui auditoriu european de la instalarea sa la Casa Albă, iar participarea celor trei lideri la o discuție strategică privind relansarea relației transatlantice va fi întărită și un alt moment important al zilei, când Biden, Johnson, Merkel și Macron vor participa și la o reuniune prin videoconferință la nivelul G7, coordonată de președinția britanică, și care vor mai participa prim-miniștrii Italia, Canadei, Japoniei și președinții Comisiei Europene și Consiliului European. La același capitol, șeful diplomației americane, Antony Blinken, este invitat să participe virtual la o reuniune a miniștrilor de externe din țările UE, care va avea loc luni, 22 februarie, având pe agendă relațiile cu Rusia, China sau Turcia.

Boris Johnson, care trebuie să gestioneze efectele Brexit-ului, intenționează să utilizeze președinția britanică a G7 pentru a contribui la revitalizarea relației transatlantice. De altfel, Johnson a fost primul lider european cu care Joe Biden a discutat la telefon după preluarea mandatului, președintele SUA și premierul britanic subliniind “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică și coordonarea celor două țări în privința priorităților comune de politică externă cu referire la China, Rusia și Iran.

În ce o privește pe Angela Merkel, cancelarul german se află în cel de-al 16-lea și ultim an de mandat, iar participarea sa la reuniunea virtuală ar putea reprezenta una dintre ultimele.

În schimb, Emmanuel Macron va participa pentru a doua oară la un dialog strategic sub egida Conferinței de la München, după discursul de anul trecut de pe scena forumului.

Primele contacte în plan multilateral între Joe Biden și aliații din UE, NATO și G7, vor avea loc după ce administrația sa a cerut țărilor UE să lucreze ca SUA la mai multe dosare internaționale critice, inclusiv relațiile geostrategice și economice cu China, privind cu suspiciune acordul de investiții semnat de Uniunea Europeană cu Beijingul la finele anului trecut, în ultimele zile ale președinției germane la Consiliul UE.

Comisia Europeană a prezentat un plan transatlantic pentru a colabora cu administrația Biden pe probleme care variază de la tehnologie la comerț, după patru ani de legături tensionate sub predecesorul său, Donald Trump.

Noul președinte american a declarat că rivalitatea între SUA și China va lua forma unei ”competiții extreme”, anunțând totodată în primul său discurs despre politica externă a SUA că a început reconstruirea mușchiului alianțelor democratice pentru a face față autoritarismului Chinei și Rusiei. Pe cale de consecință, Biden a anunțat că Pentagonul va crea un grup de lucru privind provocarea strategică reprezentată de China și i-a transmis președintelui chinez Xi Jinping, în prima lor convorbire telefonică, că SUA vor apăra interesele sale și ale aliaților, inclusiv în ce privește o zonă indo-pacifică liberă și deschisă.

Cu toate acestea, cei mai puternici doi lideri din Uniunea Europeană, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, au apărat o ordine mondială multilaterală prin angajarea Chinei, mai degrabă decât prin formarea unor noi blocuri potențial periculoase de tipul celor din epoca Războiului Rece.

Merkel a făcut aceste remarci la Forumul Economic Mondial de la Davos, iar Macron în cadrul unei dezbateri cu think tank-ul american Atlantic Council care a coincis cu discursul lui Joe Biden de la Departamentul de Stat.

De partea sa, președintele Chinei a avertizat la Forumul Economic Mondial de la Davos împotriva unui “nou război rece” și a criticat “perturbarea lanţurilor de aprovizionare” prin care SUA ar urmări decuplarea Chinei de lanțurile de producție occidentale.

Scena virtuală de la München și reuniunea prin videoconferință G7 vor pava calea către noua agendă transatlantică, prilejuind deopotrivă ocazia primelor dialoguri între președintele Joe Biden și aliații democratici ai SUA și pregătirea summitului NATO și a unui potențial Consiliu European extraordinar între liderii statelor UE și liderul de la Casa Albă.

În ultimele șase decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 57-a ediție în 2021, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Umăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro. de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020 și aici relatările din 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Rusia este responsabilă pentru asasinarea, în 2006, la Londra, a fostului agent al serviciilor de informații ruse, Alexander Litvinenko, relatează Reuters și BBC, preluat de Digi24.

„Rusia a fost responsabilă pentru asasinarea lui Alexander Litvinenko în Marea Britanie”, a declarat instanța europeană într-o declarație privind hotărârea pronunțată.

Litvinenko a fost agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), care a continuat să lucreze pentru MI6 după ce a fugit în Marea Britanie, unde a primit azil. 

Asasinarea fostului spion în vârstă de 43 ani a survenit la șase ani de la refugierea sa în Marea Britanie. Litvinenko era un critic declarat al lui Vladimir Putin. De altfel, se bănuiește că asasinarea sa a fost aprobată personal de președintele rus, însă Rusia a negat întotdeauna orice implicare.

Moartea sa a survenit la mai mult de trei săptămâni după ce a băut un ceai verde amestecat cu poloniu radioactiv la Hotelul Millennium din Londra.

Incidentul mortal a fost descris ca un atac nuclear pe teritoriul britanic și a declanșat un scandal internațional – lăsând în urmă sute de alte persoane afectate – de asemenea contaminate cu poloniul extrem de radioactiv care a fost folosit pentru a-l ucide.

Pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Putin – și i-a numit pe foștii colegi Kovtun și Lugovoy ca fiind cei care l-au otrăvit.

De asemenea, CEDO a constat că există dovezi care arată spre un atac ordonat de Moscova. 

„Curtea a constatat, în special, că existau indicii temeinice că, în otrăvirea dlui Litvinenko, dl Lugovoy și dl Kovtun au acționat ca agenți ai statului rus”, a declarat instanța europeană.

În ultimul rând, Curtea a constatat, de asemenea, că autoritățile ruse nu au efectuat o anchetă internă eficientă, capabilă să ducă la stabilirea faptelor și, dacă este cazul, la identificarea și pedepsirea celor responsabili de crimă.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Daniel Dines, co-fondator și CEO al UiPath, prima companie născută în România listată la bursa din New York.

„Un antreprenor român excepțional a generat o revoluție în lumea afacerilor producând roboți software. În fața succesului său uriaș, Daniel a rămas un om modest, bun și care inspiră imediat încredere pentru că e simplu și direct. El apără valori care au fost respinse ori uitate de mulţi, are curaj și crede în succesul României de mâine”, a scris Muraru, pe Facebook.

 

Ambasadorul României în Statele Unite a subliniat atașamentul profund al lui Daniel Dineș față de țara în care „generațiile familiei sale au trăit și trăiesc” și a amintit că acesta își propune să construiască un important centru de talente în România (1/3 dintre cei peste 3000 de angajați ai UiPath sunt români, deși compania a devenit una globală, cu birouri în peste 40 de țări).

„Cred că vom avea o fructuoasă colaborare în anii următori. Am vorbit cu Daniel Dines pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA și despre ce putem face ca interesele românilor să fie mai bine apărate”, a conchis Andrei Muraru.

UiPath, prima companie românească „unicorn”, a reușit să vândă, în luna aprilie, acțiuni peste intervalul de preţ ţintit cu ocazia Ofertei sale Publice Iniţiale (IPO) derulată la Bursa de la New York, strângând 1,34 de miliarde de dolari. 

Înfiinţată în România în anul 2005 sub denumirea DeskOver şi redenumită UiPath în 2015, compania are printre clienţi entităţi precum CIA, forţele navale ale SUA, McDonald’s Corp, Duracell şi Swiss Re. În anul fiscal care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, UiPath a înregistrat pierderi de 92,40 milioane de dolari, mai reduse decât pierderile din anul anterior, de 519,90 milioane de dolari. Veniturile au urcat la 607,60 milioane de dolari, de la 336,2 milioane de dolari.

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis începe marți participarea sa, pentru a cincea oară, la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde va susține un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este „Construirea rezilienței prin speranță vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucția durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului și revitalizarea Organizației Națiunilor Unite”.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 21 septembrie 2021, fiind cel mai important eveniment internațional anual de diplomație multilaterală.

Președintele României va susține marți, 21 septembrie 2021, intervenția națională în plenul Adunării Generale, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Prezența președintelui la sediul ONU debutează cu o primire oficială din partea secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, fiind urmată de participarea la dezbaterile generale din plenul Adunării Generale. Intervenția națională va fi susținută de la ora locală 17.30 (00.30 – ora României).

“Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o oportunitate de evidențiere a poziției țării noastre cu privire la actualele provocări globale, care necesită soluții comune, solidaritate și cooperare, bazate pe principii democratice solide și respectarea dreptului internațional. Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și a unui multilateralism eficient și echitabil, în beneficiul tuturor cetățenilor statelor membre ONU”, a transmis Administrația Prezidențială.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

Președintele Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la „Evenimentul Informal la Nivel Înalt privind Acțiunea Transformativă pentru Natură și Oameni”, din data de 22 septembrie 2021.

Totodată, Președintele României va lua parte, la invitația Președintelui SUA, Joseph R. Biden Jr., la data de 22 septembrie 2021, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus (Global COVID-19 Summit: Ending the Pandemic and Building Back Better Health Security to Prepare for the Next), organizat de către acesta. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va transmite un mesaj prin care vor fi reliefate eforturile țării noastre de combatere a pandemiei, precum și susținerea pentru construirea unei arhitecturi globale rezistente de securitate a sănătății, care să permită gestionarea adecvată a crizelor neprevăzute.

Programul Președintelui României cuprinde, de asemenea, o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele Klaus Iohannis, va avea o întâlnire cu reprezentanți ai Organizației American Jewish Committee (AJC).

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017), aici (2018) și aici (2019).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

La prima sa participare, în 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat și la Washington, unde a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA de atunci, Joe Biden, în prima sa întrevedere oficială cu actualul președinte al Statelor Unite.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN38 seconds ago

Grupul PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, face apel la UE să nu recunoască alegerile din Rusia

U.E.47 mins ago

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

FONDURI EUROPENE55 mins ago

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a lansat noua aplicație Erasmus+, disponibilă în toate limbile UE. Aceasta va oferi fiecărui student o legitimație europeană digitală, valabilă în întreaga Uniune

RUSIA3 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dialog cu Ursula von der Leyen: Să construim cu adevărat o UE a Sănătății

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

ONU4 hours ago

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI3 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D6 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending