Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva persoanelor responsabile de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, până la 29 aprilie 2026.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, măsurile restrictive actuale vizează 16 indivizi și 2 entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor.

De asemenea, este interzisă punerea la dispoziția acestora, direct sau indirect, de fonduri sau resurse economice.

În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre și să tranziteze teritoriile statelor membre ale UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova în abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale proxeneților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența sa, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldovei au crescut simțitor de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova doresc pacea, în timp ce președintele rus Vladimir Putin este cel care nu vrea pace, a declarat joi, la Chișinău, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, referindu-se la ultimul atac masiv asupra Ucrainei de miercuri spre joi, relatează EFE și media de peste Prut.

“Moldovenii, ucrainenii și europenii vor pace, dar realitatea este că Putin își intensifică atacurile. El arată clar că nu vrea pace”, a subliniat Kallas la Chișinău, în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele moldovean Maia Sandu, conform Agerpres.

Kallas, care s-a întâlnit joi cu premierul moldovean Dorin Recen și cu ministrul de externe Mihai Popșoi, a declarat că UE este ‘un proiect de pace’.

“Este nevoie de doi pentru a face pace, dar pentru a lansa un război e suficient și o singură persoană”, a remarcat ea.

Șefa diplomației europene s-a referit în special la ultimul atac al armatei ruse asupra Kievului, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți și 90 de răniți.

În timpul vizitei lui Kallas la Chișinău, Consiliul UE a adoptat o a șaptea tranșă de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace în sprijinul Forțelor armate ale Republicii Moldova pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune ale țării.

Măsura de asistență adoptată este în valoare de 20 de milioane de euro și va finanța lansatoare și rachete de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.

Anterior, la 7 aprilie, Consiliul a adoptat cea de-a șasea măsură de asistență EPF în sprijinul mobilității infanteriei forțelor armate ale Republicii Moldova, precum și al capacităților de comandă și control legate de apărarea aeriană, în valoare de 40 de milioane de euro. Această măsură este destinată finanțării vehiculelor de mobilitate tactică ușoară, precum și a echipamentelor de comandă și control pentru integrarea tactică și operațională a sistemelor de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.

Prin aceste noi acțiuni, sprijinul acordat de EPF Moldovei se ridică până în prezent la 197 de milioane de euro.

“UE este primul partener de securitate al Moldovei. Echipamentele pe care le livrăm – cum ar fi vehicule, echipamente de protecție și ambulanțe mobile – reprezintă o investiție în pace și în protejarea oamenilor. Acestea vizează modernizarea armatei Moldovei și consolidarea capacităților sale de apărare, cu respectarea deplină a neutralității Moldovei. Și urmează și mai multe”, a promis Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa sâmbătă la funeraliile Sanctității Sale Papa Francisc, a informat președinția de la Chișinău într-un comunicat.

Din numele tuturor cetățenilor, șefa statului moldovean va aduce un omagiu fostului Suveran Pontif, care și-a dedicat viața promovării compasiunii și echității, precum și solidarității între oameni și popoare, mai scrie comunicatul.

Maia Sandu i-a adus luni un omagiu Suveranului Pontif, precizând că acesta “și-a dedicat viața valorilor umanității, speranței și solidarității, iar prin exemplul personal al modestiei și smereniei, a reușit să apropie oamenii, indiferent de credință, origine sau statut”.

“Plecarea sa este un moment de reflecție pentru întreaga umanitate. Fie ca lumina pe care a aprins-o în inimile atâtor oameni să rămână vie și să ne călăuzească spre o lume mai bună”, a adăugat ea.

Președinta Republicii Moldova se alătură astfel liderilor mondiali care au confirmat participarea la ceremoniile funerare ale Suveranului Pontif, între care se vor regăsi președintele Statelor Unite, Donald Trump, șeful statului francez Emmanuel Macron și omologul lor ucrainean Volodimir Zelenski, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, președintele Poloniei Andrzej Duda, președintele Argentinei Javier Milei, monarhii Spaniei și Belgiei și liderii instituțiilor Uniunii Europene.

Vaticanul a anunțat marți dimineață că funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, în Basilica Sfântul Petru, la ora locală 10:00 (11:00, ora României).

Citiți și Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște (Vatican)

Papa Francisc a murit luni la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. Suveranul Pontif a trecut în neființă în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși în tradiționala “Urbi et Orbi”.

Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell, șambelan al Vaticanului.

“Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7.35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, a anunțat Vaticanul, într-un comunicat.

Născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, sub numele de Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.

Francisc, care a fost episcop al Romei și suveran al Sfântului Scaun, a devenit papă după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.

Vaticanul a publicat luni seară certificatul de deces în care a anunțat că Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral care a provocat o comă și o insuficiență cardio-circulatorie ireversibilă.

În seara morții Sfântului Părinte, Sala de Presă a Sfântului Scaun a publicat testamentul regretatului pontif, care a dispus să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore, nu departe de icoana Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” din Roma.

Pontiful argentinian a cerut ca mormântul să fie simplu, direct în pământ, și să fie inscripționat cu cuvântul ”Franciscus”.