Connect with us

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu este convins că ”adoptarea unui salariu minim european va reprezenta un beneficiu pentru salariații din mediul privat românesc”

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, liderul PSD, partid ce face parte din familia socialiștilor europeni (PES), salută faptul că ”miniștrii Muncii din UE s-au pus de acord asupra propunerii de Directivă privind instituirea salariului minim european”, despre care supe că va reprezenta ”un beneficiu în special pentru salariații din mediul privat românesc”.

”Salut faptul că miniștrii Muncii din Uniunea Europeană s-au pus de acord asupra propunerii de Directivă privind instituirea salariului minim european. Este un proiect pe care PSD l-a susținut constant în ultimii ani, iar toate inițiativele noastre de creștere a salariului minim din România au avut în vedere inclusiv încadrarea în acest traseu european”, a transmis Ciolacu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta și-a exprimat convingerea că ”adoptarea unui salariu minim” adecvat ”reprezintă un beneficiu în special pentru salariații din mediul privat românesc”.

”Avem aproximativ 1,6 milioane de angajați cu acest nivel de salarizare în România, ale căror câștiguri trebuie să se alinieze în viitor cu cele ale muncitorilor din Spania, Italia sau Franța. Salariul minim european poate însemna și un mecanism predictibil pentru mediul de afaceri. Este un instrument care va oferi mai multă echitate socială și va proteja mai bine interesele a milioane de salariați”, a completat președintele PSD.

Miniștrii Muncii din Uniunea Europeană s-au pus de acord, joi, în cadrul reuniunii Consiliului EPSCO, asupra unui salariu minim adecvat unui trai decent, al 6-lea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale.

Citiți și:
Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

De altfel, Comisia Europeană a salutat printr-un comunicat angajamentul ferm al statelor membre de a face Europa echitabilă, favorabilă incluziunii și plină de oportunități.

Prin angajamentele lor naționale, statele membre sprijină eforturile comune de atingere a celor trei obiective principale ale UE înscrise în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale.

”În cadrul Summitului social de la Porto, toți liderii și partenerii UE au convenit că a sosit momentul să se realizeze o Europă socială puternică. Comisia a stabilit trei obiective ambițioase, dar realiste, pentru a menține un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, pentru a integra învățarea pe tot parcursul vieții în economia noastră socială de piață și pentru a reduce sărăcia, inclusiv sărăcia infantilă. Angajamentele asumate astăzi de statele membre demonstrează angajamentul acestora de a îndeplini aceste obiective. Acum începe munca grea”, a transmis comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Trei obiective sociale ale UE până în 2030

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale stabilește ambiția UE pentru o Europă socială puternică, axată pe locuri de muncă, competențe și incluziune socială, și include trei obiective sociale la nivelul UE care trebuie atinse până în 2030:

  • Cel puțin 78% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
  • Cel puțin 60 % din toți adulții ar trebui să participe la cursuri de formare profesională în fiecare an;
  • Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui să fie redus cu cel puțin 15 milioane, inclusiv cu cel puțin 5 milioane de copii, față de 2019.

Toate statele membre se angajează să atingă obiective naționale

În planul de acțiune, Comisia a invitat Consiliul European să aprobe cele trei obiective principale ale UE și a invitat statele membre să își definească obiectivele naționale, ca o contribuție la acest efort comun. Toate statele membre au înaintat acum propuneri pentru obiectivele lor naționale, pe care le-au prezentat în cadrul Consiliului EPSCO de joi. Obiectivele naționale vor contribui la ambiția comună de a atinge obiectivele principale ale UE până în 2030 în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor și al reducerii sărăciei.

Împreună, angajamentele asumate de statele membre pun UE pe calea fermă de atingere sau chiar depășire a obiectivelor principale:

  • În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, obiectivele naționale luate împreună depășesc obiectivul principal al UE;
  • În ceea ce privește formarea profesională și învățare pe tot parcursul vieții, obiectivele propuse până în prezent de statele membre sunt aproape de obiectivul stabilit de Comisie;
  • În ceea ce privește reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, obiectivele naționale, luate împreună, depășesc obiectivul UE.

Acest rezultat pozitiv vine în pofida contextului determinat de invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina și de consecințele sociale și economice ale acesteia și urmează consultărilor intense ale statelor membre la diferite niveluri din toamna anului 2021.

Pilonului european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu în numele tuturor statelor membre și de Comisia Europeană la Goteborg în noiembrie 2017 și este fundamentat pe 20 de principii ce constituie cadrul de orientare pentru construirea unei Europe sociale puternice, echitabile, incluzive și bogate în oportunități.

Acesta este structurat în trei capitole: I. egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă, II. condiții de muncă echitabile; III. protecția și incluziunea socială. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Incendiile din Europa au devastat mii de hectare de teren în Franța, Portugalia, Spania, Italia și Grecia, punând la încercare pompierii din țările afectate.

În 2021, aproximativ 365.000 de persoane erau angajate ca pompieri profesioniști, reprezentând 0,2% din totalul locurilor de muncă din UE, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

Estonia, Cipru, România și Slovacia (toate în jur de 0,4% din totalul locurilor de muncă) au înregistrat cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forțelor de muncă. Astfel, anul trecut, țara noastră avea anul trecut 28.296 de pompieri. 

În ceea ce privește vârsta, majoritatea pompierilor sunt relativ tineri, mare parte dintre aceștia  regăsindu-se în grupele de vârstă 35 – 39 de ani și 40 – 44 de ani (61.000 de persoane în fiecare categorie de vârstă). În egală măsură, peste 55.000 de pompieri aveau în 2021 peste 55 de ani.

În 2020, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 32,9 miliarde de euro pentru protecția împotriva incendiilor

În 2020, cheltuielile publice generale din cele 27 de state membre ale UE pentru ”servicii de protecție împotriva incendiilor” s-au ridicat la 32,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6,4% față de 2019, când cheltuielile au fost de aproximativ 30,9 miliarde de euro.

Ponderea în cheltuielile guvernamentale a fost de 0,5 %. În general, în UE, cheltuielile guvernamentale pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor au rămas stabile la aproximativ 0,4 – 0,5 % din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.

Ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția împotriva incendiilor în raport cu cheltuielile totale variază de la un stat membru la altul.

În 2020, Danemarca a raportat cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor în totalul cheltuielilor, de 0,1 %, urmată de Islanda, cu 0,2 %, și de Belgia, Malta, Austria, Portugalia și Slovenia, cu 0,3 % din totalul cheltuielilor guvernamentale.

În schimb, România a alocat în 2020 suma de 690,7 milioane de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale, fapt ce o poziționează pe primul loc în rândul statelor membre.

© Eurostat

Țara noastră este urmată de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Lituania și Luxemburg, cu 0,6 %.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Deficitul balanței comerciale a urcat la 15,44 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, valoare mai mare cu 4,74 miliarde de euro față de valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut, arată cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică date publicității marți.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile au crescut cu 23,9%, ajungând la 44,78 de miliarde de euro, în vreme ce importurile au crescut cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. 

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele șase luni a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la intrari, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB s-au ridicat la 7,86 miliarde de euro, în vreme ce importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Comparativ cu luna iunie a anului 2021, exporturile din luna iunie a acestui an au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Continue Reading

Facebook

U.E.47 mins ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA2 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA5 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, recunoscător SUA pentru ajutorul militar: Fiecare dolar primit reprezintă un pas spre înfrângerea adversarului

U.E.6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz, sub lupa anchetatorilor în cadrul unei anchete privind un uriaș scandal fiscal

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending