Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Margarida Marques, raportorul grupului S&D privind viitorul buget UE: Respingând mecanismul pentru statul de drept, guvernele Poloniei și Ungariei blochează accesul cetățenilor lor la banii pentru redresare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernele Poloniei și Ungariei nu protejează interesele cetățenilor lor și le refuză acestora accesul la banii pentru redresarea post-pandemie prin respingerea integrării unui mecanism privind statul de drept în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene, a declarat eurodeputatul Margarida Marques, raportor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 din partea grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European, în cadrul unei conferințe online privind viitorul buget european și planul de redresare a UE. 

 

Potrivit eurodeputatei S&D, adoptarea unui mecanism care să condiționeze acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept ca parte a Cadrului Financiar Multianual este „un pas înainte” atât în ceea ce privește protejarea bugetului pe termen lung al UE, cât și pentru protejarea statului de drept în fiecare stat membru. În acest context, Margarida Marques a declarat că nu înțelege de ce „25 de state membre spun da, suntem deschise spre acest lucru, este și ambiția noastră (să avem un mecanism privind respectarea statului de drept, n.r.), iar alte două se opun”.

Marques a făcut referire la Polonia și Ungaria care au blocat prin veto, la începutul săptămânii, compromisul dintre Parlamentul European și Consiliu pe pachetul de 1800 miliarde de euro pentru redresarea UE post-pandemie. Motivul invocat a fost lipsa garanțiilor juridice și a certitudinii pentru toate statele membre în temeiul Tratatului în ceea ce privește aplicarea mecanismului privind respectarea statului de drept în procesul de acordare a fondurilor europene. 

Vetoul polono-ungar poate cauza întârzieri în distribuirea banilor pentru redresarea economică a ţărilor UE de pe urma recesiunii declanşate de pandemia COVID-19, planul inițial fiind de a acorda aceste resurse începând din 2021. 

De alfel, eurodeputata S&D a acuzat guvernele de la Varșovia și Budapesta pentru că nu țin cont de interesele cetățenilor pe care îi reprezintă:

„Am citit în presă de dimineață că cetățenii și partenerii sociali din Ungaria și Polonia au făcut apel la premierii lor să facă un pas înainte, să adopte un răspuns mai colaborativ, pentru că la finalul zilei Ungaria va primi 20 mld. de euro pentru coeziune, iar Polonia 66.4 mld, la care se adaugă banii din Mecanismul pentru Redresare și Reziliență, prin care pot primi șase, respectiv 23 mld. de euro . Și cred că este important pentru cetățenii ungari și polonezi, însă observăm doi prim-miniștrii care vorbesc în numele lor, dar care nu le protejează interesele. Trebuie să realizeze tranziția ecologică, să se redreseze economic și social, au nevoie de bani pentru finanțarea cercetării în universități șamd”.

Margarida Marques a declarat, prin urmare, că există banii necesari pentru aceste programe și pentru recuperare în folosul tuturor cetățenilor europeni, inclusiv a celor ungari și polonezi, deci o soluție trebuie găsită cât mai curând „dacă nu în cadrul bugetului”, macar separat, ca bază legală pentru crearea unui mecanism european privind statul de drept. 

De altfel, Parlamentul European a avertizat Polonia și Ungaria că nu le va face nicio concesie în această privință și că „acordurile încheiate asupra bugetului multianual, cât şi a asupra condiţionalităţii cu statul de drept) (…) nu pot fi în niciun caz redeschise”, după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a precizat miercuri că țara sa va bloca și la votul final bugetul multianual al Uniunii Europene, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar.

De asemenea, în încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marțea trecută la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018). Acordul va fi prezentat statelor membre și plenului Parlamentului European spre aprobare împreună cu celelalte elemente ale următorului cadru financiar multianual și ale pachetului de recuperare, inclusiv regimul general de condiționalitate a fondurilor UE de respectarea statului de drept pentru protecția bugetului Uniunii, un acord provizoriu fiind obținut la 5 noiembrie în urma tratativelor dintre președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului.

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European au organizat joi, la inițiativa eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), o conferință internațională privind viitorul buget european și planul de relansare economică.

Conferința, care a început la ora 11:00 și care a fost transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro, reprezintă o invitație la dialog privind modul în care fondurile europene ar trebui folosite la nivel european și național.

La conferința organizată cu sprijinul Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților privind Viitorul Buget UE și planul european de relansare, Comisarul European pentru Bugete, Johannes Hahn, va adresa un mesaj video. De asemenea vor participa Margarida Marques, europarlamentar și raportor al Grupului S&D pentru viitorul buget multianual, Dan Nica, liderul Delegației României în Grupul S&D, Radu Magdin, coordonatorul studiului, Roxana Mînzatu, deputat, expert fonduri europene și fost Ministru al Fondurilor Europene, și Adrian Câciu, analist economic.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PPE

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

Published

on

@ Sorin Cîmpeanu - Facebook

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD (Fondul european de ajutor pentru categoriile defavorizate) astfel încât acest instrument financiar să fie cât mai eficient folosit pentru a combate efectele economice și sociale ale crizei COVID-19.

”Criza economică generată de pandemia Covid are serioase consecințe sociale, iar eforturile de redresare trebuie să se adreseze în primul rând cetățenilor care sunt cel mai puternic afectați”, a transmis eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

Parlamentul European a votat miercuri, 2o ianuarie, acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare.

Astfel, statele membre ale UE vor putea utiliza în curând fonduri din pachetul „Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” (REACT-EU), care furnizează resurse suplimentare în vederea combaterii impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, pentru programe finanțate din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

FEAD oferă deja alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de asistență materială de bază persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele și finanțează activități de sprijinire a incluziunii sociale a acestora. În medie, din 2014, aproximativ 13 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de sprijin din partea acestui fond. Potrivit unui raport al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cererea înregistrată în băncile de alimente a crescut cu până la 50 % în comparație cu perioada anterioară pandemiei de COVID-19.

REACT-EU: fonduri suplimentare pentru a face față impactului social și economic al pandemiei de COVID-19

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde EUR, include o sumă de 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Țările UE dispun de flexibilitate pentru a decide modul în care distribuie resursele suplimentare din cadrul REACT-EU între diferitele fonduri. Majoritatea statelor membre intenționează să aloce o parte dintre aceste fonduri suplimentare către FEAD, ceea ce va permite programelor să ofere în continuare sprijin persoanelor care au cea mai mare nevoie de acesta.

Datorită modificării Regulamentului FEAD, rata de cofinanțare a UE poate ajunge acum până la 100 %, pentru a garanta că statele membre dispun de mijloace financiare suficiente pentru a pune rapid în aplicare măsuri de sprijinire a celor mai defavorizate persoane. În plus, în conformitate cu REACT-EU, 11 % dintre resursele suplimentare pentru anul 2021 vor fi prefinanțate.

Continue Reading

PPE

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

Published

on

© European Union, 2017

Tehnologia digitală este imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19, au transmis membrii grupului PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR), cu ocazia reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021. 

Strategia digitală a UE presupune ca transformarea digitală să fie în avantajul cetățenilor și al întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

În cadrul reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021, punctele cheie ridicate de membrii PPE-CoR au fost eliminarea lacunelor în materie de conectivitate, utilizând tehnologia digitală pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră  și acordarea unui sprijin tuturor regiunilor pentru a investi în infrastructura de conectivitate.

În octombrie, CoR a adoptat avizul „O strategie pentru viitorul digital al Europei și o strategie pentru date”, elaborat de Mark Weinmeister, secretar de stat al afacerilor europene al regiunii germane Hesse, care recunoaște rolul central al transformării digitale în răspunsul UE la COVID-19. Avizul solicită reguli mai simple pentru IMM-uri și institutele de cercetare pentru a accesa fondurile UE pentru investiții în digitalizare și date, acces la infrastructura digitală atât în ​​zonele rurale, cât și în cele urbane, consolidarea competențelor digitale în toate grupele de vârstă ale societății, sprijin prin programe de formare pentru abordarea lipsei de experți în date în UE, precum și a programelor de sprijin pentru întreprinderi noi și întreprinderi în domeniul datelor.

În 2017, Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană au lansat Platforma Broadband cu scopul de a ajuta internetul în bandă largă de mare viteză să ajungă în toate regiunile europene, inclusiv în zonele rurale și slab populate, unde nu există suficientă dezvoltare. De atunci, Platforma a fost un instrument cheie pentru a face auzită vocea autorităților locale și regionale, alimentând procesul de elaborare a politicilor Comisiei Europene. Având în vedere transformările în domeniul ecologiei și al digitalizării, precum și provocările aduse de Covid-19, astăzi, platforma este mai importantă ca niciodată.

De asemenea, în luna decembrie 2020, Consiliul sublinia în concluziile sale potențialul tranziției duble pentru crearea de noi locuri de muncă ecologice și digitale necesare pentru redresarea economică după pandemia COVID-19. Tranziția digitală ar trebui să fie echitabilă și incluzivă și nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă.

Tot în acest sens, în anul 2017, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității.

Michael Murphy, președintele Comisiei pentru politica economică și a Platformei Broadband, a deschis ședința, subliniind contextul oportun pentru o astfel de întâlnire:

„De la începutul pandemiei Covid-19 am văzut cu toții o accelerare a transformării digitale în viața noastră de zi cu zi. Tehnologia digitală a devenit imperativă pentru a asigura continuitatea vieții noastre profesionale și private, fie prin telemuncă, școală la domiciliu, comerț electronic, e-sănătate, guvernare electronică, democrație digitală sau divertisment digital.” Murphy a adăugat că, în acest context, autoritățile locale și regionale sunt provocate să facă conectivitatea și transformarea digitală să funcționeze pentru cetățeni. „Suntem preocupați să umplem golurile de conectivitate acolo unde există și să folosim oportunitățile pe care tehnologia digitală le oferă zonelor rurale”.

Markku Markkula, fost președinte și vicepreședinte al CoR și președintele regiunii Helsinki și al consiliului de administrație al orașului Espoo, a declarat că fondul de recuperare trebuie utilizat pentru a avea atât o influență imediată, cât și o influență pe termen lung la scară globală. El a subliniat necesitatea concentrării pe digitalizare și în realizarea obiectivelor pentru acordul ecologic european. El solicită mai multă sinergie în utilizarea diferitelor surse de finanțare. „Trebuie să acordăm o atenție deosebită asigurării unor proiecte paneuropene cu prioritate ridicată.” În această privință, Markkula a propus Comisiei Europene ca împreună cu CoR să creeze proiecte la nivel european prin fonduri de recuperare pentru a utiliza digitalizarea în agricultură și noile tehnologii pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea lacurilor, râurilor și mării.

De asemenea, Svenja Schulze, Ministrul Federal al mediului, conservării naturii și securității nucleare din Germania a declarat:

„Digitalizarea este o pârghie excelentă pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și mai rezistentă. În același timp, trebuie să punem în aplicare cadrul politic adecvat pentru a evita efectele negative ale digitalizării asupra mediului. Aceste concluzii reflectă modul echilibrat în care UE trebuie să acționeze pentru a profita la maximum de această dublă tranziție”

Vanessa Charbonneau, vicepreședinte al Région des Pays de la Loire, a vorbit despre realitatea de la fața locului și despre necesitatea de a fi conectat la o bandă largă de mare viteză. Ea a explicat că regiunea sa are două seturi existente de infrastructură cu fibră optică, primul fiind privat, în zonele urbane.

Al doilea a fost dezvoltat de sectorul public prin activitatea a 5 localități (departamente), cu sprijinul FEDR și asigură faptul că 100% din teritoriu este acoperit de cabluri din fibră optică. Ea a întrebat despre posibilitatea utilizării fondurilor de recuperare, inclusiv a programelor precum React EU și Invest EU, pentru a continua tipul de muncă deja întreprinsă, pentru dezvoltarea  continuă a infrastructurii.

Grupul PPE-CoR joacă un rol activ în cadrul platformei prin intermediul membrilor săi:

  • Vanessa Charbonneau (FR / ECON, NAT) Vicepreședinte al Région des Pays de la Loire
  • Markku Markkula (FI / ENVE, SEDEC) Fost președinte și vicepreședinte al CoR, președinte al regiunii Helsinki și președintele consiliului de administrație al orașului Espoo.
  • Michael Murphy (IE / ECON, CIVEX) Membru al Consiliului Tipperary,
  • Delegația CoR și președintele Comisiei ECON
  • Tanya Hristova (BG / COTER, SEDEC) Șefa delegației bulgare a CoR și primar în Gabrovo

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

U.E.1 hour ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.2 hours ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE2 hours ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA2 hours ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH3 hours ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE3 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending