Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb: Președinția română a Consiliului UE este pregătită să încheie un acord general parțial privind politica de coeziune până la 25 iunie 2019

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

România este pregătită să contribuie la finalizarea unui acord general parțial privind anumite elemente ale regulamentului pentru viitorul Cadru Financiar Multinanual, îndeosebi cu privire la anvelopa pentru politica de coeziune, a declarat, la Strasbourg, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, acolo unde însoțește delegația condusă de prim-ministrul Viorica Dăncilă, care va prezenta în plenul Parlamentului European prioritățile președinției române a Consiliului UE.

Anvelopa bugetară a politicii de coeziune este cea mai mare la nivelul UE, fapt pentru care este important să o menţinem şi să găsim soluţiile astfel încât să nu se diminueze. (…) Din punctul de vedere al preşedinţiei pe acest dosar suntem pregătiţi să intrăm pe regulamentul-cadru în trilog pe câteva dintre elemente, aşa cum am primit mandat din partea Consiliului, dar nu aş vrea să intru în detaliile tehnice. Important este că suntem ambiţioşi dar şi realişti să putem să finalizăm în timp şi să avem un acord general parţial până la Consiliul Afaceri Generale pe coeziune din 25 iunie“, a afirmat Rovana Plumb, potrivit Agerpres.

Foto: Captura video

Ministrul fondurilor europene a avut o întâlnire luni cu Andrey Novakov, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din co-legislativul european, iar marţi are întrevederi cu coordonatorul grupului Socialiștilor și Democraților Europeni din comisia REGI, Constanze Krehl, şi cu preşedintele comisiei REGI, Iskra Mihaylova.

Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă marți, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Viitorul Cadru Financiar Multianual se numără printre prioritățile României la șefia Consiliului Uniunii Europene, tema fiind abordată intens și la primul Consiliu Afaceri Generale prezidat de țara noastră, la 8 ianuarie. Reamintim, în context, că șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde); 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Ulterior, între propunerile defalcate pe fiecare rubrică în parte se regăsește și bugetul pentru o politică de coeziune modernizată, care se ridică la 373 de miliarde, sumă totală din care România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro), fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

VIDEO Ceremonie oficială: Decizia de numire a Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european a fost semnată de președintele Parlamentului European și de Președinția Consiliului UE

Published

on

© European Parliament

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat miercuri, la Strasbourg, decizia privind numirea Laurei Codruța Kövesi în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

”După decizia de numire a procurorului șef european al Parchetului European, David Sassoli, președintele PE și Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au semnat noul regulament în Parlamentul European de la Strasbourg”, se arată într-un mesaj al Parlamentului European care însoțește clipul video al ceremoniei de semnare.

 

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Uniunii Europene confirmă numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european pentru un mandat de șapte ani

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european, numirea acesteia urmând a fi confirmată și de Parlamentul European, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prioritatea Consiliului este ca EPPO să funcționeze până în noiembrie 2020. În acest sens, devenea urgent să fie numit procurorul șef european. Doamna Kövesi, ca prima persoană care va ocupa acest post, va avea sarcina de a crea EPPO de la zero. Misiunea ei, pe parcursul celor 7 ani de mandat, va consta în special în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale. Consiliul va continua să monitorizeze înființarea biroul pentru a ne asigura că avem un EPPO eficient și eficient, care va deveni piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei și corupției pentru finanțele UE”, a declarat, în context, Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiției din Finlanda, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului.

Laura Codruța Kövesi, cetățean român, este în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. A ocupat diverse funcții de procuror în timpul carierei sale în România, inclusiv pe cea de procuror general al României și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorul șef european va organiza activitatea EPPO și va reprezenta Biroul în contacte cu instituțiile UE, statele membre și țările terțe. Ea va fi asistată de doi adjuncți și va prezida colegiul de procurori, care va fi responsabil de definirea strategiei și a regulilor interne și de a asigura coerența între și în cazuri.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending