Statele Unite și China vor organiza marți, la Geneva, prima discuție oficială între guverne pe tema inteligenței artificiale, punând în practică unul dintre acordurile pe care președinții Joe Biden și Xi Jinping le-au încheiat atunci când s-au întâlnit în California, în noiembrie anul trecut, informează AFP, preluat de Agerpres.

Partea americană va fi condusă de Tarun Chhabra, directorul principal pentru tehnologie și securitate națională din cadrul Consiliului Național de Securitate, și de Seth Center, trimisul special interimar al Departamentului de Stat pentru tehnologii critice și emergente. Partea chineză va fi condusă de oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă.

Adresându-se reporterilor înaintea reuniunii, înalții oficiali americani au subliniat că aceasta nu va fi un loc de negociere.

În schimb, obiectivul este de a discuta riscurile asociate cu inteligența artificială avansată și de a „comunica direct cu privire la domeniile respective de preocupare”, a declarat un oficial. Nu este așteaptată nicio declarație comună sau „rezultate”.

Întrebat dacă partea americană este dispusă să răspundă la iritarea Chinei cu privire la controalele americane la exportul de tehnologii sensibile, oficialul a răspuns: „Măsurile noastre de securitate națională nu sunt negociabile”.

În ceea ce privește preocupările părții americane, oficialul a declarat că China a făcut din dezvoltarea inteligenței artificiale o prioritate națională majoră și că implementarea acestor tehnologii în domeniul militar subminează atât securitatea națională a SUA, cât și a aliaților.

„Ne vom reitera preocupările noastre cu privire la utilizarea de către Beijing a IA în acest sens”, a declarat un oficial.

Un alt oficial a precizat: „Ne-am consultat destul de mult cu aliații și partenerii noștri înainte de aceste discuții, iar aceștia înțeleg cu siguranță scopul, intenția și natura limitată a acestui dialog.”

Un subiect viitor în acest cadru ar putea fi o discuție privind posibilitatea de a permite IA să se ocupe de orice proces de lansare a unei arme nucleare.

Întrebat despre acest subiect, un oficial a menționat doar: „Aceasta este prima întâlnire de acest gen, așa că ne așteptăm să avem o discuție despre întreaga gamă de riscuri, dar nu am prejudeca niciun specific în acest moment.”

S-ar putea dovedi dificil pentru SUA și China – cele două superputeri mondiale în materie de inteligență artificială – să ajungă la un consens privind modul de guvernare a IA, în timp ce se întrec în cursa pentru a domina acest domeniu. Statele Unite au încercat să limiteze dezvoltarea IA în China prin impunerea diferitelor controale la export, inclusiv prin limitarea accesului chinezilor la cele mai avansate cipuri de IA și instrumente de fabricare a cipurilor.

Reuters a raportat săptămâna trecută că Departamentul de Comerț al SUA ia în considerare o nouă inițiativă de reglementare pentru a restricționa exportul de modele de inteligență artificială brevetate sau cu sursă închisă în China. Între timp, un grup bipartizan de parlamentari a prezentat miercuri un proiect de lege care va împiedica orice contestație legală a restricțiilor la exportul de IA și va da Departamentului de Comerț autoritatea de a interzice americanilor să lucreze cu jucători străini pentru a dezvolta sisteme de IA care prezintă riscuri pentru securitatea națională a SUA.

China a adoptat o abordare de sus în jos în ceea ce privește guvernanța IA, ieșind anul trecut cu unul dintre primele regulamente din lume privind IA generativă. În Statele Unite, în schimb, marile companii de tehnologie, mai degrabă decât autoritățile de reglementare, domină conversația despre modul în care ar trebui să fie conturată politica privind IA.

Dar SUA și-a intensificat eforturile de guvernare a acestei tehnologii în evoluție rapidă, după ce a rămas în urmă în ceea ce privește reglementarea sectorului tehnologic, în comparație cu Uniunea Europeană, care a adoptat în martie Legea privind inteligența artificială.

În octombrie anul trecut, Biden a emis un ordin executiv privind măsurile de protecție a IA, iar în martie administrația a anunțat noi orientări pentru agențiile federale cu privire la modul în care acestea pot și nu pot utiliza inteligența artificială.

O ofensivă israeliană totală asupra orașului Rafah din Gaza ar provoca „anarhie” fără să elimine Hamas, a declarat duminică secretarul de stat american Antony Blinken, în timp ce Washingtonul a intensificat campania de presiune împotriva unui astfel de atac, relatează France24.

Blinken a declarat că o invazie la scară largă ar putea avea „un cost incredibil de ridicat” și că este puțin probabil ca până și un atac masiv asupra Rafah să pună capăt amenințării Hamas.

„Israelul se află pe traiectoria, potențială, de a moșteni o insurgență cu mulți luptători Hamas rămași înarmați sau, dacă se retrage, un vid umplut de haos, umplut de anarhie și probabil reumplut de Hamas”, a afirmat secretarul de stat.

Blinken a confirmat, de asemenea, că sistarea pe care președintele Joe Biden a impus-o asupra armelor destinate Israelului – în condițiile în care SUA continuă să facă presiuni asupra țării pentru a proteja mai bine civilii și a evita o invazie totală la Rafah – este limitată la 3.500 de bombe de „mare capacitate”.

El a adăugat că Statele Unite continuă să facă presiuni asupra liderilor israelieni pentru a oferi un plan pentru Gaza după ce războiul se va încheia în sfârșit, declarând la emisiunea “Meet the Press” de la NBC că “am vorbit cu ei despre o modalitate mult mai bună de a obține un rezultat durabil”.

Șeful diplomației americane a declarat că militanții Hamas s-au întors deja în anumite zone din nordul Fâșiei Gaza pe care Israelul le-a „eliberat”.

De asemenea, Blinken a vorbit duminică cu ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, insistând din nou că Statele Unite se opun unei operațiuni terestre majore a Israelului în Rafah, a precizat Departamentul de Stat.

„Secretarul a subliniat nevoia urgentă de a proteja civilii și lucrătorii umanitari din Gaza și l-a îndemnat pe ministru să se asigure că asistența poate intra în Gaza și să ajute la rezolvarea provocărilor legate de distribuție în interiorul Gazei, în timp ce Israelul urmărește țintele Hamas”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, într-un comunicat.

Israelul a lovit duminică Gaza, iar trupele s-au luptat cu militanții în mai multe zone din teritoriul condus de Hamas, unde ministerul sănătății a declarat că bilanțul morților în război a depășit 35.000 de persoane.

După mai bine de șapte luni de război, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat la „o pauză umanitară imediată de încetare a focului, la eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și la o creștere imediată a ajutorului umanitar”.

Întrebat despre un raport al Departamentului de Stat publicat vineri, potrivit căruia Israelul a încălcat foarte probabil normele de drept internațional prin utilizarea armelor americane, Blinken a declarat că există încă prea puține dovezi pentru a justifica încetarea întregului sprijin militar.

Condițiile haotice și periculoase ale unui război în desfășurare, a spus el, au făcut „foarte dificilă” determinarea exactă a ceea ce se întâmplă sau a armelor folosite în orice acțiune specifică.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică că este ferm convins că în luna octombrie, cel târziu, României îi vor fi ridicate vizele pentru Statele Unite, dar a ținut precizeze că trebuie o mobilizare în continuare din partea românilor, să meargă să îşi reînnoiască vizele care expiră.

”Vă mai dau o veste, anul fiscal în SUA se termina în septembrie. Eu sunt ferm convins că în octombrie, cel târziu, nu o să mai avem vize cu SUA. E adevărat că trebuie o mobilizare în continuare din partea românilor, să meargă să îşi reînnoiască vizele care mai au o perioadă scurtă până expiră”, a declarat premierul Ciolacu la postul de televiziune Antena 3.

El a dat ca exemplu Polonia, care a reuşit acest lucru. ”Ne trebuie o mobilizare a românilor şi să înţelegem că acum este un moment istoric, în care trebuie să ne implicăm”, a subliniat Marcel Ciolacu.

Zeci de mii de români cu vize pentru SUA au primit invitație de reînnoire a documentelor, fără interviu. Acțiunea face parte dintr-o strategie a guvernelor român și american prin care România să intre în programul Visa Waiver în 2025.

Deși premierul Marcel Ciolacu și-a exprimat optimismul că această schimbare va avea loc, după vizita la Washington din decembrie anul trecut, realitatea este că țara noastră se confruntă încă cu un obstacol major care trebuie depășit: rata ridicată de refuz pentru vizele B1/B2, un criteriu esențial pentru a accede la programul Visa Waiver.

În prezent, România, Bulgaria și Cipru sunt singurele state UE care nu au fost acceptate încă în programul Visa Waiver.