NATO
Norvegia va contribui cu 127 de milioane de dolari la achiziția unui sistem de rachete Patriot pentru România, întărind apărarea aeriană a țării
Published
2 weeks agoon
Ministerul Apărării Naționale salută inițiativa Regatului Norvegiei de a sprijini România în achiziția unui sistem avansat de rachete sol-aer Patriot, decizia guvernului norvegian de a contribui semnificativ la această achiziție, cu 1.4 miliarde de coroane norvegiene, reprezentând aproximativ 127 milioane de dolari, fiind anunțată la Reuniunea Consiliului statelor nordice de la Reykjavik, care are loc în perioada 28-31 octombrie.
Potrivit unui comunicat al MApN, această contribuție financiară este parte a Inițiativei de Acțiune Imediată pentru Apărarea Antiaeriană (Immediate Action on Air Defense) coordonată de Germania și va permite României să consolideze securitatea și apărarea spațiului euro-atlantic prin reînnoirea și extinderea capabilităților de apărare aeriană.
Ministerul Apărării Naționale subliniază că această cooperare strânsă între România și Norvegia reflectă angajamentul comun și neclintit al ambelor națiuni în fața provocărilor de securitate actuale, precum și în sprijinul continuu al Ucrainei în fața agresiunii nejustificate a Federației Ruse.
“Prin această contribuție semnificativă, Norvegia demonstrează nu numai sprijinul său ferm pentru România, dar și angajamentul față de securitatea aliată. Continuăm să stăm împreună alături de Ucraina în aceste momente critice”, a declarat ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr.
România a demarat în urmă cu câțiva ani procedurile de achiziții pentru șapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, primele patru fiind deja livrate României. Dintre acestea două au fost operaționalizate, pe rând, în noiembrie 2023 și în iunie 2024.
În același timp, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis în luna iunie, la reuniunea la care a aprobat obiectivele României pentru summitul NATO, că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin. Decizia Bucureștiului a fost întâmpinată cu deschidere de Statele Unite, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de secretarul general al NATO.
Ultima etapă procedurală a acestei decizii a fost luată pe 5 septembrie, când președintele Klaus Iohannis a promulgat legea donării unui sistem de rachete Patriot către Ucraina, sistem care a ajuns deja în țara vecină.
Potrivit deciziei CSAT, această donare s-a făcut cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
Josep Borrell, mesaj din cea de-a cincea vizită la Kiev: Ucraina nu are nevoie de aplauze. În război ai nevoie de muniție
Consiliul a prelungit cu doi ani mandatul misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, cu un buget de peste 400 mil. euro
NATO
Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber
Published
2 days agoon
November 9, 2024Realitatea temerilor Europei cu privire la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă depinde mai mult de europeni decât de fostul și viitorul președinte american, este de părere fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, unul dintre liderii care a jucat un rol crucial în menținerea unității transatlantice în timpul primei administrații Trump.
“Poporul american a vorbit. Peste Atlantic, mulți sunt îngrijorați de angajamentul SUA față de securitatea europeană. Nu ar trebui să disperăm. Întoarcerea președintelui Trump ne provoacă să dovedim că suntem parteneri adevărați, nu călăreți liberi“, scrie Stoltenberg, într-un articol de opinie pentru Financial Times.
Fără constrângerile limbajului diplomatic cu care a acționat ca un depanator al relațiilor dintre Europa și SUA în turbulentul prim mandat Trump, Jens Stoltenberg argumentează că dacă liderii europeni își respectă partea lor din înțelegerea transatlantică și administrația americană va face la fel. Mai mulți lideri europeni au reacționat la revenirea lui Trump la Casa Albă, pozițiile cu cel mai puternic contur fiind ale președintelui francez Emmanuel Macron și premierului polonez Donald Tusk. Liderul de la Elysee li s-a adresat omologilor europeni cu care s-a reunit la Budapesta că Europa nu își poate încredința securitatea în mâinile SUA pentru eternitate, iar Tusk afirmase înainte de alegerile europene că indiferent de cine va câștiga “epoca externalizării geopolitice s-a încheiat”.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, Stoltenberg va deveni noul președinte al Conferinței de Securitate de la München în februarie 2025.
La trei zile distanță după ce l-a felicitat pe Trump, norvegianul abordează preocupările europene cu privire la o eventuală a doua administrație Trump și implicațiile pentru NATO și securitatea transatlantică.
El recunoaște scepticismul trecut al lui Trump față de NATO, menționând că Trump a considerat Alianța ca fiind dezechilibrată, având în vedere dependența excesivă a Europei de SUA și angajamentele slabe în materie de apărare. În ciuda acestui fapt, Stoltenberg susține că mandatul lui Trump a consolidat în cele din urmă NATO, împingând Europa să construiască reziliență și independență energetică, în special având în vedere provocările reprezentate de agresiunea Rusiei.
“În momentul în care Trump a preluat funcția în 2017, mulți politicieni europeni erau, de asemenea, neliniștiți cu privire la ceea ce ar însemna alegerea sa pentru viitorul parteneriatului transatlantic. (…) Deși în cele din urmă a acceptat avantajele incontestabile ale faptului de a avea aliați, el avea dreptate: Europa își lăsase într-adevăr forțele să se atrofieze, iar mai multe națiuni deveniseră periculos de dependente de gazul rusesc. (…) Când Trump a părăsit funcția, NATO devenise mai puternică – și este și mai puternică astăzi. După cum a demonstrat răspunsul nostru colectiv la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, NATO de astăzi nu este nici învechită, nici fără creier. Asta este bine, dar nu este suficient de bine”, a rememorat Stoltenberg.
El subliniază că Europa trebuie să continue să majoreze cheltuielile de apărare dincolo de obiectivul de 2% din PIB, mai ales că amenințările la adresa securității s-au înrăutățit de la angajamentul NATO din 2014. Cu un angajament european suficient, Stoltenberg crede că orice nouă administrație americană își va respecta obligațiile față de NATO.
“În 2014, aliații NATO au convenit să vizeze un obiectiv de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024. Acest obiectiv a fost atins de majoritatea. Însă obiectivul din 2014 este pur și simplu insuficient în mediul de securitate din 2024 – este un prag, nu un plafon. Liderii europeni știu că trebuie să facă mai mult. Revenirea lui Trump la Casa Albă nu face decât să întărească acest mesaj. Dacă Europa își respectă partea sa de înțelegere, sunt încrezător că noua administrație americană își va respecta partea sa de înțelegere“, a mai spus el.
Referindu-se la Ucraina, Stoltenberg sugerează că, în timp ce Trump ar putea fi critic față de nivelurile actuale de sprijin, el înțelege, de asemenea, că puterea și forța sunt esențiale pentru descurajarea lui Putin. El sugerează că “scepticismul lui Trump cu privire la strategia noastră actuală de sprijinire a Ucrainei poate conține, de asemenea, un sâmbure de adevăr”.
“SUA și Europa au oferit Ucrainei un sprijin militar semnificativ, dar, în cele din urmă, insuficient – suficient pentru a supraviețui, dar nu suficient pentru a pune capăt războiului în condiții favorabile. (…) Acesta este paradoxul de bază: cu cât livrăm mai multe arme, cu atât este mai probabil să putem ajunge la pace“, a continuat el, amintind că Trump a susținut deja o politică de forță în primul său mandat și fiind primul care a decis să livreze arme letale Ucrainei.
Actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski i s-au adresat lui Trump în mesajele și discuțiile de felicitare cu trimitere la principiul “pace prin forță”, apelând la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.
“Dacă Trump dorește să pună capăt acestui război, așa cum a promis, el trebuie să-i demonstreze lui Putin că agresiunea continuă este lipsită de sens. Putin recunoaște slăbiciunea, dar respectă forță. Aliații europeni ar trebui să fie pregătiți să sprijine o astfel de strategie, colaborând cu Trump pentru a ajunge la o soluție negociată care să fie acceptabilă pentru Ucraina și care să nu recompenseze agresiunea“, a indicat fostul înalt oficial aliat, Jens Stoltenberg.
În plus, Stoltenberg sugerează că Europa ar trebui, de asemenea, să ofere SUA un sprijin sporit în regiunea Indo-Pacific, în conformitate cu accentul pus anterior de Trump pe această regiune. El subliniază că, într-un context global marcat de alianțe autoritare în creștere, NATO și cooperarea americano-europeană reprezintă puncte forte unice.
“Deși Trump ar trebui să înțeleagă că angajamentul continuu al SUA față de Europa pentru a preveni un alt război costisitor este în interesul Americii, Europa poate face mai mult pentru a sprijini SUA în alte domenii. În conformitate cu președinții anteriori, Trump a susținut că SUA ar trebui să se concentreze asupra provocărilor din regiunea Indo-Pacific. Aliații europeni și-ar putea dovedi valoarea ajutându-l să facă acest lucru, de exemplu, oferindu-se să compenseze capacitățile specifice de care SUA ar putea avea nevoie acolo. Într-o lume în care puterile autoritare sunt mai aliniate și din ce în ce mai capabile, alianțele nu sunt o datorie, ci sunt cel mai mare multiplicator de forță al Washingtonului. Axa emergentă a autocraților poate avea parteneriate de conveniență, dar SUA are o rețea puternică de alianțe puternic instituționalizate, susținute de prieteni din întreaga lume”, a mai punctat fostul secretar general al NATO.
Stoltenberg încheie prin a îndemna Europa să privească revenirea lui Trump ca pe o oportunitate de a-și consolida rolul de partener de încredere, asigurând puterea continuă a NATO într-o ordine mondială competitivă. “Departe de a fi o povară, relația transatlantică este un avantaj strategic esențial în această eră a competiției dintre marile puteri”, a conchis el.
NATO
”Ne aflăm oare în pragul a ceva mult mai întunecat decât devastarea care s-a abătut deja asupra oamenilor din Ucraina?”, se întreabă Mark Rutte într-o referire la prezența trupelor nord-coreene în Rusia
Published
5 days agoon
November 6, 2024By
Teodora IonPrezența ”istorică” a trupelor nord-coreene pe teritoriul european ”demonstrează că securitatea noastră nu este regională, ci globală”, a subliniat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un articol de opinie publicat pe Politico Europe în care critică ”legăturile militare și economice tot mai strânse dintre o Rusie nesăbuită și o Coree de Nord impulsionată”, relații care ”nu amenință doar securitatea euro-atlantică și indo-pacifică, ci sunt profund periculoase pentru securitatea globală”.
”Săptămâna trecută, o delegație a șefilor serviciilor de informații și ai apărării din Coreea de Sud i- au informat pe cei 32 de aliați NATO și pe partenerii noștri din Indo-Pacific cu privire la desfășurarea a mii de trupe nord-coreene în regiunea Kursk din Rusia, cu intenția de a participa la războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Cu siguranță, prezența trupelor nord-coreene pe teritoriul european este istorică – și din toate motivele greșite. Aceasta este prima dată într-un secol când Rusia invită trupe străine în țară. Iar acest lucru ar trebui să ne dea tuturor de gândit. Ne aflăm oare în pragul a ceva mult mai întunecat decât devastarea care s-a abătut deja asupra oamenilor din Ucraina?”, se întreabă Rutte.
El a remarcat disperarea în creștere a lui Putin care l-a împins spre o dependență din ce în ce mai mare față de ”prietenii săi autoritari din Asia, China, Iran și Coreea de Nord,” pentru că, pe toate fronturile, ”nu reușește să își atingă obiectivele strategice prin acest război de agresiune ilegal și prost judecat”.
”În timp ce noi căutăm un sfârșit just și durabil al conflictului, el nu face decât să îl prelungească și să îl extindă. Acest lucru are un cost incredibil. Se estimează că Rusia suferă 1 200 de pierderi pe zi – mai mult de 600 000 din februarie 2022. Și, incapabil să facă față costurilor politice ale recrutării în masă, Putin a ales acum să recruteze soldați și din Coreea de Nord. Această extindere periculoasă a conflictului intensifică războiul și demonstrează că securitatea noastră nu este regională, ci globală. Putin cu siguranță nu primește acest sprijin pe gratis. În schimb, președintele rus sprijină regimul lipsit de bani al lui Kim Jong Un, furnizând Phenianului tehnologie militară pe care dictatorul său o va folosi pentru a-și amenința vecinii, sporind astfel instabilitatea Peninsulei Coreene. În plus, nord-coreenii, care nu au mai purtat un război de peste 70 de ani, vor dobândi acum o experiență valoroasă pe câmpul de luptă și o perspectivă asupra conflictelor moderne. Săptămâna trecută, țara a efectuat cel mai lung test cu rachete balistice intercontinentale – primul din ultimul an – încălcând încă o dată rezoluțiile multiple ale Consiliului de Securitate al ONU”, a arătat Rutte.
Această dinamică îl determină pe secretarul general al NATO să puncteze că legăturile militare și economice dintre Rusia și Coreea de Nord ”nu amenință doar securitatea euro-atlantică și indo-pacifică, ci sunt profund periculoase pentru securitatea globală”.
El aduce în atenție nevoia de a respecta o serie de directive pentru a garanta pacea și securitatea globale și pentru a ajuta Ucraina să se apere în fața forțelor ruse invadatoare.
”De la începutul invaziei în toată regula a Rusiei, aliații NATO au furnizat Ucrainei peste 99 % din întregul sprijin militar. Și suntem pe cale să respectăm promisiunea financiară de 40 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar pentru Ucraina în acest an. Ceea ce ne trebuie acum este angajamentul politic de a menține cursul pe termen lung. Până în prezent, sprijinul nostru a menținut Ucraina în luptă. Dar trebuie să facem mult mai mult pentru a schimba traiectoria conflictului. Trebuie să creștem costurile pentru Putin și prietenii săi autoritari. De asemenea, trebuie să investim mai mult în relația noastră cu partenerii noștri din Indo-Pacific. Aceasta înseamnă mai multe consultări, mai mult schimb de informații – așa cum am făcut săptămâna trecută – și mai multă cooperare practică și politică, inclusiv în ceea ce privește producția de apărare”, conchide oficialul NATO.
Armata Ucrainei s-a ciocnit cu trupele nord-coreene pentru prima dată de când Phenianul și-a trimis forțele pentru a ajuta Rusia, a confirmat marți ministrul ucrainean al apărării, informează Politico Europe.
Rustem Umerov a declarat că au existat „ciocniri la scară mică” între forțele Kievului și soldații nord-coreeni, într-un interviu acordat presei sud-coreene. El nu a furnizat detalii suplimentare.
Peste 10 000 de soldați nord-coreeni se află acum în regiunea Kursk pentru a sprijini invazia Moscovei în Ucraina, a declarat luni Pentagonul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă aliaților Kievului să ridice interdicția privind loviturile cu rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, astfel încât Ucraina să poată lovi trupele nord-coreene.
NATO
Germania trebuie să continue creșterea investițiilor în apărare, subliniază secretarul general al NATO
Published
6 days agoon
November 5, 2024Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat, luni, Germania să-și crească investițiile în apărare, subliniind că acest efort este esențial pentru securitatea colectivă a Alianței, relatează dpa, preluat de Agerpres.
„Toți aliații NATO trebuie să investească mai mult și eu am încredere că Germania va continua să-și majoreze cheltuielile pentru apărare,” a declarat Rutte, aflat alături de cancelarul german Olaf Scholz.
Germania se află pe punctul de a atinge pentru prima dată pragul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile de apărare în 2024, conform cerințelor NATO, după aproape trei decenii de subfinanțare în acest domeniu. Scholz a calificat această creștere a bugetului apărării drept un „punct de cotitură,” decizia fiind influențată de invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022.
Fondul de 100 de miliarde de euro destinat apărării pe termen lung, creat de Germania, a fost apreciat de Rutte drept o măsură care face „mare diferență” pentru securitatea NATO. Cu toate acestea, oficialul NATO a subliniat necesitatea unor investiții suplimentare.
„Ca fost premier, știu că nu este mereu ușor pentru guverne să aloce fonduri pentru apărarea națională și pentru ajutor pentru Ucraina, însă ambele sunt cruciale pentru securitatea noastră colectivă,” a spus Rutte.
În același context, Rutte a avertizat că președintele rus Vladimir Putin nu se va opri dacă va reuși să câștige în Ucraina. Rusia desfășoară o „campanie intensivă” de atacuri hibride în toate statele NATO, implicând violență, sabotaj și interferență în democrațiile alianței.
„Aceasta arată că frontul din acest război nu se mai află doar în Ucraina,” a afirmat Rutte, menționând activitățile ruse în Europa de Est, în țările baltice și în Arctica.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Donald Trump și Olaf Scholz s-au declarat ”pregătiţi să lucreze împreună pentru revenirea păcii în Europa”
Majoritatea românilor consideră adaptarea la schimbările climatice o prioritate națională, arată un sondaj al Băncii Europene de Investiții
Cancelarul german Olaf Scholz vrea să reia „în curând” dialogul cu Vladimir Putin pentru a discuta despre conflictul din Ucraina
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- POLITICĂ1 week ago
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
- ROMÂNIA5 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA7 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială