Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a efectuat luni, 29 aprilie, o vizită la Kiev pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre evoluția războiului și despre viitorul sprijinului acordat de Alianță Ucrainei, informează un comunicat.

Secretarul general a lăudat conducerea președintelui Zelenski și curajul forțelor și poporului ucrainean, dar a recunoscut că „doar leadership-ul și curajul nu pot respinge forțele rusești; aveți nevoie și de arme și muniție”. El a recunoscut că întârzierile serioase în ceea ce privește sprijinul s-au tradus prin consecințe grave pe câmpul de luptă. „Ucraina este în inferioritate militară de luni de zile… au fost doborâte mai puține rachete și drone rusești, iar Rusia a reușit să avanseze pe linia frontului”, a declarat Stoltenberg. „Dar nu este prea târziu pentru ca Ucraina să învingă. Mai mult sprijin este pe drum”.

Miniștrii Apărării au auzit apelul clar al președintelui Zelenski la o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, în urmă cu câteva zile, „și au fost de acord să ne intensificăm sprijinul”, a spus Stoltenberg. El a salutat noul pachet de ajutor substanțial din partea Statelor Unite, care oferă un ajutor în valoare de peste 60 miliarde de dolari, precum și noile angajamente ale Regatului Unit, Germaniei și Olandei, adăugând: „Mă aștept la alte anunțuri în curând”.

De asemenea, cei doi lideri au abordat pregătirile pentru summitul NATO din iulie. „Aliații au convenit deja să planifice un rol mai important al NATO în coordonarea asistenței de securitate și a formării pentru Ucraina”, a declarat secretarul general. „Cred că avem nevoie, de asemenea, de un angajament financiar major, pe mai mulți ani, pentru a ne susține sprijinul. Pentru a demonstra că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este pe termen scurt și ad-hoc, ci pe termen lung și previzibil. Moscova trebuie să înțeleagă: nu pot câștiga. Și nu ne pot lăsă în așteptare”.

În ceea ce privește aderarea, Stoltenberg a declarat: „Locul de drept al Ucrainei este în NATO. Ucraina va deveni membră a NATO. Activitatea pe care o întreprindem acum vă plasează pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO, astfel încât, la momentul potrivit, Ucraina să poată deveni imediat membru NATO”.

Președintele Chinei, Xi Jinping, va începe o vizită în Europa în prima săptămână a lunii mai, unde este așteptat să facă opriri în Franța, Ungaria și Serbia, informează AFP, preluat de Agerpres. Acesta este primul turneu european al liderului chinez post-pandemie.

Unul dintre motivele vizitei este decizia Italiei de a se retrage – după unele ezitări – din ambițiosul program al Chinei privind Noul Drum al Mătăsii, pe care premierul italian Giorgia Meloni urmează să o finalizeze la Beijing în luna iulie.

Decizia Romei sporește importanța Ungariei și a Serbiei, situate în Europa Centrală și de Est, pentru ca China să aibă acces neîngrădit la UE pe cale terestră.

Un nou acord cu guvernul italian nu va fi încheiat până când Xi nu își va finaliza turneul european din luna mai, unde va încerca să evalueze intențiile altor țări europene.

În acest sens, calea ferată de marfă Belgrad-Budapesta este un subiect-cheie și explică o mare parte din vizita în cele două capitale vecine.

Călătoria lui Xi la Paris face parte din agenda anuală a celor două țări, întrucât președintele francez Emmanuel Macron a promis să viziteze China în fiecare an atunci când a fost ales pentru prima dată și ar dori ca aceste vizite să fie returnate de către liderul chinez.

Cele două puteri doresc să ajungă la acorduri privind reducerea excedentului comercial al Chinei, problema încă controversată a drepturilor intelectuale și tehnice și măsuri reciproce în materie de politică climatică.

De asemenea, ele se confruntă cu probleme de politică de securitate, întrucât atât UE, cât și Franța consideră că este vital ca China să nu intervină de partea Rusiei în războiul din Ucraina și că aceasta ar trebui să înceteze sprijinul aparent mic acordat Chinei.

Discuţiile din Franţa „se vor axa pe crizele internaţionale, în primul rând pe războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, pe aspectele comerciale, pe cooperarea ştiinţifică, culturală şi sportivă, precum şi pe acţiunile noastre comune în faţa provocărilor globale, în special urgenţa climatică, protecţia biodiversităţii şi situaţia financiară a celor mai vulnerabile ţări”, a informat preşedinţia franceză.

Potrivit Budapestei, este în interesul economiei ungare să mențină relații bune cu cât mai multe țări.

Autoritățile consideră că China este o mare putere care reprezintă o forță considerabilă, împotriva căreia nu este util să fie puse bariere ideologice.

Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la conferinţa “România în NATO: 20 de ani de securitate şi valori euro-atlantice”.

Potrivit acestuia, conferinţa aniversară subliniază rolul României ca ţară membră NATO şi traseul său de dezvoltare economică şi integrare politică în Uniunea Europeană şi Alianţa NATO, doi piloni ai stabilităţii, securităţii şi progresului.

“NATO a sărbătorit, pe 4 aprilie, 75 de ani de când membrii fondatori au semnat Tratatul Atlanticului de Nord. Aprilie are o semnificaţie deosebită şi pentru Banca Naţională a României. Anul acesta, pe 17 aprilie, BNR a sărbătorit 144 de ani de la înfiinţare. România are privilegiul de a fi membru cu drepturi depline al NATO – aliniată în viziune şi în spirit la valorile euro-atlantice ale democraţiei, libertăţii, drepturilor omului şi statului de drept – în contextul actual global provocator. Ne amintim de Summit-ul NATO de la Praga, în noiembrie 2002, când ţara noastră a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică şi de ziua în care România a devenit membră oficială NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, pe 29 martie, 2004. Contribuţiile valoroase politice, conceptuale, practice şi operaţionale ale României la NATO se reflectă în mod clar în angajamentele sale de lungă durată. Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României”, a menţionat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit guvernatorului BNR, în semn de recunoaştere a rolului deosebit al României ca ţară membră NATO, cu tema “20 de ani de la aderarea României la NATO”, Banca Naţională a României a emis luni, 29 aprilie, o monedă de argint, în valoare nominală de 10 lei, cu o greutate de 31,103 grame, precum şi o monedă de tombac cupru, cu valoarea nominală de 1 leu, cu o greutate de 23,5 grame.

© BNR

Aversul monedelor înfăţişează instituţia română care a ratificat Tratatul de Aderare – Palatul Parlamentului – inscripţia “ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală (10 LEI pentru moneda de argint şi 1 LEU pentru moneda de tombac cupru), şi anul emiterii “2024”.

Reversul monedelor are sigla NATO, inscripţia în limba română “ADERAREA ROMANIEI LA NATO” şi “2004” – anul aderării României la NATO. Tirajul maxim pentru monedele de argint şi tombac de cupru este de 5.000 pentru fiecare monedă.