Comisia Europeană ”este foarte îngrijorată” de adoptarea unei legi în Polonia, care creează o comisie specială pentru a investiga influența rusă asupra securității interne a acestei țări între 2007 și 2022.

”Această nouă lege generează preocupări legate de faptul că ar putea fi utilizată pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice, fără un tratament corect. Astăzi, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a abordat această problemă cu miniștrii în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Comisia Europeană analizează în prezent această nouă lege și nu va ezita să ia măsuri imediate, dacă este necesar”, este precizat într-un comunicat al instiuției.

Uniunea Europeană se alătură astfel Statelor Unite care și-au exprimat preocuparea cu privire la adoptarea de către Polonia a acestei legislații care, în viziunea Washingtonului, ar putea ”fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia”.

Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dat undă verde luni creării acestei comisii de anchetă asupra ”influenţei ruse în Polonia”, o entitate calificată drept ”anticonstituţională” şi de ”tip stalinist” de către opoziţie şi numeroşi jurişti, înaintea alegerilor legislative din toamnă, conform Agerpres.

Alcătuită din nouă membri aleşi de o cameră inferioară a parlamentului dominată de tabăra naţionalistă populistă aflată la putere, comisia va putea decide dacă responsabili politici ai ţării au cedat sau nu influenţei ruse în perioada 2007-2022 şi îi va putea condamna, fără un control efectiv din partea justiţiei, avertizează observatorii.

Oricărei persoane găsite vinovate i se poate interzice să ocupe funcţii publice legate de accesul la finanţele publice şi la informaţii clasificate timp de 10 ani.

Ca urmare a discursului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii din luna septembrie a anului trecut, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a anunțat marți dublarea flotei aeriene de stingere a incendiilor rescEU pentru sezonul de incendii din acest an, în cadrul discursului rostit cu ocazia celei de-a zecea aniversări a Centrului de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgență al UE.

Flota de stingere a incendiilor rescEU pentru 2023

Rezerva de aeronave de stingere a incendiilor rescEU include 24 de avioane și 4 elicoptere din 10 state membre:

• două avioane medii de stingere a incendiilor din Croația
• două avioane ușoare din Cipru
• două elicoptere din Cehia
• două avioane medii și un elicopter din Franța
• două avioane ușoare din Germania
• două avioane de cercetare medii, două avioane ușoare și un elicopter din Grecia.
• două avioane de cercetare medii și două avioane ușoare din Italia.
• două avioane ușoare din Portugalia
• două avioane de cercetare medii din Spania.
• datru avioane ușoare din Suedia

În plus, Austria, Bulgaria, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia vor trimite aproape 450 de pompieri care vor fi prepoziționați în Franța, Grecia și Portugalia.
Măsuri preventive și de monitorizare

Ca urmare a solicitărilor miniștrilor UE și ale Parlamentului European, în 2022, Comisia a elaborat, de asemenea, un Plan de acțiune pentru prevenirea incendiilor de vegetație. Acest plan de acțiune este organizat în jurul a trei obiective: 1) îmbunătățirea capacității administrative; 2) îmbunătățirea cunoștințelor; 3) creșterea investițiilor în acțiuni de prevenire a incendiilor de vegetație.

Ca parte a planului de acțiune pentru prevenire, UE lansează astăzi o nouă metodologie de evaluare inter pares a incendiilor de vegetație. Acest nou instrument ajută țările să își evalueze capacitatea de prevenire și de pregătire pentru incendiile de vegetație și sprijină schimbul de bune practici între țările europene, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE.

În plus, este creată o echipă de sprijin pentru incendii de vegetație a Centrului de Coordonare a Răspunsurilor în Situații de Urgență pentru a permite monitorizarea și analiza în timp aproape real a situației incendiilor de vegetație de la jumătatea lunii iunie până la jumătatea lunii septembrie.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, le-a solicitat marți sârbilor și kosovarilor să ”dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”, după ciocnirile violente din nordul Kosovo soldate cu 30 de răniţi din rândul Forţei internaţionale de pace din Kosovo (KFOR, aflată sub comandament NATO), transmite AFP, citat de Agerpres.

Oficialul european a avut discuții telefonice cu preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, şi cu premierul kosovar, Albin Kurti, în urma cărora a evidențiat că statele membre ale UE ”discută despre posibile măsuri de adoptat dacă părțile continuă să se opună măsurilor propuse în vederea unei detensionări”.

Josep Borrell le-a cerut autorităţilor din Kosovo să suspende operaţiunile poliţiei în zona clădirilor municipale din nordul Kosovo şi manifestanţilor sârbi să se retragă.

Aproximativ 30 de membri ai KFOR au fost răniţi luni în timpul confruntărilor cu manifestanţi sârbi, care cer plecarea primarilor de etnie albaneză. Belgradul a evocat zeci de răniţi în rândul demonstranţilor.

Numeroşi membri ai comunităţii sârbe, majoritară în patru oraşe din nordul Kosovo, nu recunosc autoritatea Pristinei şi sunt fideli Belgradului.

Sârbii au boicotat alegerile municipale din aprilie în aceste localităţi, ceea ce a dus la alegerea de primari de etnie albaneză cu o rată de participare de sub 3,5%, puși recent în funcție de guvernul kosovar, în pofida apelurilor lansate de SUA și UE.