Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European votează mâine o rezoluție privind crearea unui mecanism pentru protejarea statului de drept în toate statele UE, la doar o zi după cea referitoare la România

Published

on

Parlamentul European urmează să voteze mâine, 14 noiembrie, o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul Uniunii European pentru protejarea demcorației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, la doar o zi după rezoluția privind statul de drept în România.

FOTO: European Parliament

În cazul în care aceasta va primi aprobarea din partea eurodeputaților, rezoluția legislativului europen solicită Comisiei Europene înființarea unui mecanism cuprinzător al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale include următoarele recomandări:

1. regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru a înfiinţa un mecanism cuprinzător al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale şi invită Comisia să facă acest lucru, în special prin propunerea de a adopta Acordul interinstituţional privind Pactul UE pentru DSF, în viitoarea sa iniţiativă nelegislativă pentru a impune cu mai multă stricteţe aplicarea statului de drept în Uniunea Europeană;

2. îşi reiterează apelul în favoarea unui mecanism al UE cuprinzător, permanent şi obiectiv de protecţie a democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale şi subliniază că un astfel de mecanism este necesar acum cu mai mare urgenţă decât oricând;

3. reaminteşte principalele elemente ale unui astfel de mecanism propus de Parlament sub forma unui pact interinstituţional pentru DSF, care constă într-o revizuire anuală bazată pe elemente concrete şi nediscriminatorie, care să evalueze, pe picior de egalitate, respectarea de către toate statele membre ale UE a valorilor prevăzute la articolul 2, cu recomandări specifice fiecărei ţări (Raportul european privind DSF), urmată de o dezbatere interparlamentară şi un ciclu permanent de politică DSF în cadrul instituţiilor UE;

4. reaminteşte că raportul european privind DSF trebuie să integreze şi să completeze instrumentele existente, în special Tabloul de bord privind justiţia, Organismul de monitorizare a pluralismului mass-media, raportul anticorupţie şi procedurile de evaluare inter pares întemeiate pe articolul 70 din TFUE, înlocuind Mecanismul de cooperare şi de verificare pentru Bulgaria şi România. regretă decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE privind combaterea corupţiei în 2017;

5. invită Comisia să aibă în vedere corelarea propunerii sale de regulament privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre cu un mecanism UE cuprinzător, permanent şi obiectiv pentru protejarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale;

6. invită Consiliul să ajungă la un acord pentru a adera la acordul interinstituţional privind Pactul pentru DSF şi să sprijine şi alte propuneri ale Comisiei de consolidare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale;

7. consideră că, în cazul în care Comisia şi Consiliul resping în continuare instituirea unui Pact pentru DSF, Parlamentul ar putea lua iniţiativa de a lansa un proiect-pilot pentru DSF şi o dezbatere interparlamentară;

8. invită Consiliul să îşi asume cu toată seriozitatea rolul instituţional în cadrul procedurilor în curs de desfăşurare în temeiul articolul 7 alineatul (1) din TUE şi să informeze Parlamentul imediat şi pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii;

9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei şi Consiliului, parlamentelor şi guvernelor statelor membre, precum şi Comitetului European al Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor şi consiliilor subnaţionale.

Trebuie amintit faptul că problema privind crearea unui mecanism pentru evaluarea statului de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene a devenit un subiect dezbătut cu efervescență odată cu ascensiunea populiștilor, dar și odată cu derapajele de la valorile democratice constatate în state precum Ungaria sau Polonia împotriva cărora a fost activat articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene.

În luna mai a acestui an, premierul belgian, Charles Michel, a propus crearea unui mecanism pentru evaluarea situaţiei statului de drept în toate ţările Uniunii Europene, în contextul propunerilor privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea normelor democratice.

„Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei, potrivit Politico Europe.

Ideea intervine în contextul în care Comisia Europeană a propus condiţionarea acordării fondurilor de coeziune de respectarea normelor statului de drept.

Citiți și:

Comisia Europeană: Cum va funcționa mecanismul respectării statului de drept în alocarea fondurilor europene

Nevoia respectării statului de drept de către toate statele membre a fost exprimată și de președintele Franței, Emmanuel Macron, care i-a îndeamnat pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept.

Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Răzvan Popa, vizită în Austria: Le transmit românilor de la Viena că PSD va continua să le asculte solicitările

Published

on

Foto: Calea Europeană

Eurodeputatul Răzvan Popa s-a aflat ieri, 18 mai, în Austria, la Viena, unde participat la o serie de întâlniri cu o parte a comunității românești și cu membrii nou înființatei organizații PSD Austria, care din 2014 până recent rămăsese inactivă. În aceeași zi, vicecancelarul austriac, liderul extremei drepte din coaliția de guvernare și-a dat demisia după ce a fost implicat într-un scandal de corupție, mai multe detalii despre criza guvernamentală din Austria, aici.

„Conaționalii de aici au înțeles că guvernarea actuală a adoptat măsuri care să vină în ajutorul diasporei dar și măsuri care îmbunătățesc traiul românilor.”, transmite Răzvan Popa pe pagina sa de Facebook.

Reamintim că în timpul mandatului său, Răzvan Popa în calitate de eurodeputat, împreună cu colegii din delegația social-democraților, a apărat interesele românilor din străinătate de fiecare dată și a cerut sancționarea măsurilor discriminatorii luate de Guvernul austriac in privinta alocațiilor pentru copii.

Citiți și: Europarlamentarul Răzvan Popa ( PSD, S&D) cere Comisiei Europene ”să ia măsurile care se impun” în cazul legislației referitoare la alocațiile pentru copiii muncitorilor români din Austria

Eurodeputatul Răzvan Popa a salutat prima măsură a Comisiei Europene împotriva Austriei pentru discriminarea în privința alocațiilor pentru copii, ”Atâta timp cât muncitorii români și de alta nationalitate plătesc impozite la nivelul statului austriac, și nu la nivelul țării din care provin, este normal ca și copiii acestora să beneficieze de alocații ca toți cetățenii austrieci. Dublul standard nu poate să fie acceptat între statele membre UE”, a scris Popa pe Facebook, reamintind solicitările sale către președintele Comisiei Europene și către comisarul european pentru muncă și afaceri sociale, precum și discuția avută la Viena cu cancelarul Austriei.

 

Le-am transmis românilor de la Viena că PSD va continua să guverneze bine și să le asculte solicitările, așa cum a făcut-o și până acum, fie prin sprijinul oferit de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, fie prin serviciile consulare sau alte ministere de resort. De asemenea, PSD Diaspora le este un partener permanent de dialog celor aflați în afara granițelor.”, a adăugat eurodeputatul în mesajul postat pe pagina sa oficială de Facebook.

Răzvan Popa este membru al Comisiei pentru Bugete, dar și membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, Comisia pentru afaceri juridice, Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. De asemenea, Răzvan Popa face parte din Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE și Delegația pentru relațiile cu Canada.

Acesta cadidează din partea PSD pentru un nou mandat în Parlamentul European, aflându-se pe locul 18.

Citiți și: Partidul Social Democrat și-a desemnat candidații pentru alegerile europarlamentare. Rovana Plumb deschide lista social-democraților. Cine se mai află pe listă

Continue Reading

Alegeri Europene 2019

Emilian Pavel, candidat PSD la europarlamentare, mesaj înainte de alegerile din 26 mai: Ne dorim o integrare mai adâncă în Uniunea Europeană, de aceea am propus integrarea României în zona euro până în 2024

Published

on

@theparliamentmagazine.eu

Eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D) candidează din partea PSD pentru un nou mandat în viitoarea legislatură a Parlamentului European, iar în contextul în care în mai puțin de 7 zile românii, împreună cu 500 de milioane de cetățeni europeni ar urma să voteze pentru alegerile eurparlamentare, acesta a transmis un mesaj electoral pe pagina sa oficială de Facebook.

„Să fii patriot în Europa înseamnă să recunoști meritele președinției rotative a României la Consiliul Uniunii Europene. România a reușit să finalizeze 90 de dosare în doar 100 de zile și mai avem multe de finalizat până terminăm această președinție. Partidul Social Democrat, atunci când este la guvernare duce România mai departe. A dus în 2004 la finalitatea negocierile celor 33 de capitole pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, în 2003, am reușit să aderăm la NATO, tot prin guvernarea PSD. Atunci când suntem la guvernare ne dorim o integrare mai adâncă în Uniunea Europeană, de aceea am propus o integrare în zona euro până în 2024. Partidul Social Democrat își dorește o Românie puternică în Uniunea Europeană.”

Emilian Pavel este deputat în Parlamentul European și activează, printre altele, ca membru cu drepturi depline al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale din Parlamentul European. La finele lunii februarie eurodeputatul a primit susținerea oficială a conducerii Tineretului Social-Democrat (TSD) în vederea depunerii unei noi candidaturi pentru un loc în Parlamentul European. Mai multe informații despre activitatea acestuia, aici.

Acesta candidează pe lista PSD pentru un nou mandat în Parlamentul European, unde ocupă locul 14.

Citiți și: Partidul Social Democrat și-a desemnat candidații pentru alegerile europarlamentare. Rovana Plumb deschide lista social-democraților. Cine se mai află pe listă

Continue Reading

Alegeri Europene 2019

Siegfried Mureșan, candidat PNL la europarlamentare, discurs la mitingul electoral din Piața Victoriei: „Cu cât este mai puternic reprezentat PNL  în PE, cu atât România este mai puternică în Europa”

Published

on

©️ Siegfried Mureșan Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) a participat sâmbătă, în Piaţa Victoriei, la mitingul electoral al Partidului Naţional Liberal. În cadrul evenimentului de lansare a candiaților PNL la alegerile europene, Siegfried Mureșan a menționat în discursul său că „PNL  este singurul partid românesc care contează în Uniunea Europeană,  singurul partid din România care poate obține beneficii pentru România în Europa, în timp ce PSD și ALDE (România) sunt izolate în Uniunea Europeană”.

„Cu cât este mai puternic reprezentat PNL  în Parlamentul European, cu atât România este mai puternică în Europa.” a subliniat eurodeputatul liberal în discursul său.

În încheierea discursului său, Siegfried Mureșan i-a îndemnat pe români ca „pe 26 mai trebuie să votăm oameni politici care să poată reprezenta bine România în Uniunea Europeană, și anume PNL.”

La manifestaţie au fost prezenți  pe scenă președintele României, Klaus Iohannis și lideri ai PNL, printre care preşedintele Ludovic Orban, secretarul general Robert Sighiartău, liderul deputaţilor Raluca Turcan, al senatorilor – Florin Cîţu, primarii Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Emil Boc.

Siegfried Mureșan este europarlamentar din anul 2014. Este, totodată, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană, iar în Parlamentul European este vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete. În 2017, a fost negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii Europene pentru anul 2018. (Mai multe despre activitatea lui Siegfried Mureșan AICI).

Acesta candidează pentru un nou mandat de eurodeputat în alegerile europene din 26 mai, aflându-se pe locul 3 pe lista PNL. 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending