Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European votează mâine o rezoluție privind crearea unui mecanism pentru protejarea statului de drept în toate statele UE, la doar o zi după cea referitoare la România

Published

on

Parlamentul European urmează să voteze mâine, 14 noiembrie, o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul Uniunii European pentru protejarea demcorației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, la doar o zi după rezoluția privind statul de drept în România.

FOTO: European Parliament

În cazul în care aceasta va primi aprobarea din partea eurodeputaților, rezoluția legislativului europen solicită Comisiei Europene înființarea unui mecanism cuprinzător al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale include următoarele recomandări:

1. regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru a înfiinţa un mecanism cuprinzător al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale şi invită Comisia să facă acest lucru, în special prin propunerea de a adopta Acordul interinstituţional privind Pactul UE pentru DSF, în viitoarea sa iniţiativă nelegislativă pentru a impune cu mai multă stricteţe aplicarea statului de drept în Uniunea Europeană;

2. îşi reiterează apelul în favoarea unui mecanism al UE cuprinzător, permanent şi obiectiv de protecţie a democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale şi subliniază că un astfel de mecanism este necesar acum cu mai mare urgenţă decât oricând;

3. reaminteşte principalele elemente ale unui astfel de mecanism propus de Parlament sub forma unui pact interinstituţional pentru DSF, care constă într-o revizuire anuală bazată pe elemente concrete şi nediscriminatorie, care să evalueze, pe picior de egalitate, respectarea de către toate statele membre ale UE a valorilor prevăzute la articolul 2, cu recomandări specifice fiecărei ţări (Raportul european privind DSF), urmată de o dezbatere interparlamentară şi un ciclu permanent de politică DSF în cadrul instituţiilor UE;

4. reaminteşte că raportul european privind DSF trebuie să integreze şi să completeze instrumentele existente, în special Tabloul de bord privind justiţia, Organismul de monitorizare a pluralismului mass-media, raportul anticorupţie şi procedurile de evaluare inter pares întemeiate pe articolul 70 din TFUE, înlocuind Mecanismul de cooperare şi de verificare pentru Bulgaria şi România. regretă decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE privind combaterea corupţiei în 2017;

5. invită Comisia să aibă în vedere corelarea propunerii sale de regulament privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre cu un mecanism UE cuprinzător, permanent şi obiectiv pentru protejarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale;

6. invită Consiliul să ajungă la un acord pentru a adera la acordul interinstituţional privind Pactul pentru DSF şi să sprijine şi alte propuneri ale Comisiei de consolidare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale;

7. consideră că, în cazul în care Comisia şi Consiliul resping în continuare instituirea unui Pact pentru DSF, Parlamentul ar putea lua iniţiativa de a lansa un proiect-pilot pentru DSF şi o dezbatere interparlamentară;

8. invită Consiliul să îşi asume cu toată seriozitatea rolul instituţional în cadrul procedurilor în curs de desfăşurare în temeiul articolul 7 alineatul (1) din TUE şi să informeze Parlamentul imediat şi pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii;

9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei şi Consiliului, parlamentelor şi guvernelor statelor membre, precum şi Comitetului European al Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor şi consiliilor subnaţionale.

Trebuie amintit faptul că problema privind crearea unui mecanism pentru evaluarea statului de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene a devenit un subiect dezbătut cu efervescență odată cu ascensiunea populiștilor, dar și odată cu derapajele de la valorile democratice constatate în state precum Ungaria sau Polonia împotriva cărora a fost activat articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene.

În luna mai a acestui an, premierul belgian, Charles Michel, a propus crearea unui mecanism pentru evaluarea situaţiei statului de drept în toate ţările Uniunii Europene, în contextul propunerilor privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea normelor democratice.

„Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei, potrivit Politico Europe.

Ideea intervine în contextul în care Comisia Europeană a propus condiţionarea acordării fondurilor de coeziune de respectarea normelor statului de drept.

Citiți și:

Comisia Europeană: Cum va funcționa mecanismul respectării statului de drept în alocarea fondurilor europene

Nevoia respectării statului de drept de către toate statele membre a fost exprimată și de președintele Franței, Emmanuel Macron, care i-a îndeamnat pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept.

Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Tribunalul UE a hotărât ca liderul catalan pro-independență să rămână în continuare fără imunitatea de eurodeputat

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Justiţia UE a respins vineri o cerere de suspendare a ridicării imunităţii parlamentare a fostului lider catalan Carles Puigdemont şi a altor doi eurodeputaţi pro-independenţă care sunt judecaţi în Spania, relatează France Presse și Agerpres

„Nu există niciun motiv pentru a crede că autorităţile judiciare belgiene sau autorităţile unui alt stat membru ar putea executa mandatele europene de arestare emise împotriva eurodeputaţilor şi să-i predea autorităţilor spaniole”, a declarat Tribunalul Uniunii Europene, care a emis o hotărâre de urgenţă în sprijinul deciziei sale.

Exilat în Belgia de la tentativa de secesiune din 2017 pentru a scăpa de urmărirea penală a justiţiei spaniole, Carles Puigdemont nu a beneficiat de graţierea acordată la sfârşitul lunii iunie celor nouă militanţi pro-independenţă încarceraţi în Spania, iar guvernul spaniol al socialistului Pedro Sanchez doreşte în continuare ca el să fie judecat în Spania.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Republica Moldova are toate premisele pentru a se înscrie definitiv pe drumul european

Published

on

©Vasile Blaga/ Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) salută desemnarea noului premier al Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, de către președinta Maia Sandu.

„Republica Moldova are, în acest moment, toate condițiile pentru reușită: conducători deschiși cu opțiuni pro-europene, un vot popular majoritar care le asigură susținere, Uniunea Europeană și România alături. Putem visa că vom fi din nou împreună sub umbrela UE în viitor. Urez succes fraților moldoveni și conducătorilor lor!”, a transmis eurodeputatul PPE, într-o declarația pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit europarlamentarului, „rezultatul alegerilor din Republica Moldova și viitorul guvern, alături de președintele Maia Sandu, reprezintă exact premisele de care frații noștri de peste Prut aveau nevoie pentru o reală dezvoltare și modernizare. De-a lungul istoriei ultimilor ani, de prea multe ori, din păcate, politicienii care au condus Moldova mai mult au simulat modernizarea țării. De regulă totul s-a rezumat la discursuri frumoase care nu s-au materializat”.

Citiți și: Președinta Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița să formeze un nou Guvern în Republica Moldova

Fost ministru al finanţelor în guvernul condus de Maia Sandu (8 iunie-14 noiembrie 2019), Natalia Gavriliţă fusese propusă de două ori în februarie pentru funcţia de prim-ministru de către preşedintele Republicii Moldova în ideea respingerii candidaturii sale de către majoritatea parlamentară condusă de socialiştii lui Igor Dodon pe fondul bătăliei duse de Maia Sandu pentru declanşarea alegerilor legislative anticipate, potrivit Agerpres.

Continue Reading

INTERVIURI

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: În ultimii ani, România a dobândit o poziție mult mai clară și mult mai apreciată la nivelul UE

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Andreea Radu

România a dobândit în ultimii ani o poziție mult mai clară și mult mai apreciată la nivelul Uniunii Europene, mai ales prin reprezentarea României la nivelul Consiliului UE și prin prezența președintelui Klaus Iohannis acolo, care este o voce recunoscută și acceptată de partenerii europeni, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe și membru în Subcomisia pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Făcând trimitere la Comisiile din care face parte, europarlamentarul a transmis că, din punctul Parlamentului European de vedere, în Comisii există personalități extrem de competente și cât se poate de coerente, care fac un efort foarte important de multe ori pentru a participa și pentru a încerca să influențeze deciziile. 

„De foarte multe ori mi s-a întâmplat să vad executivi, la rang foarte înalt care abordau subiecte pe care nu trebuiau să le expună. Cred că gradul de competență și de coerență a acestor oameni aleși este mai mare în multe ocazii decât al așa experților birocrați ai Uniunii Europene. Speranța mea este ca influența dezbaterilor din aceste Comisii să crească și efectele dezbaterilor. Sper ca punctele de vedere exprimate să capete o mai mare relevanță”, a spus europarlamentarul liberal.

În contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să își ia la revedere de la Angela Merkel din funcția de cancelar al Germaniei, Vlad Nistor și-a exprimat regretul pentru retragerea acesteia. 

Mai mult, întrebat de liderii europeni care ar pute fi relevanți pentru jocul de putere european, eurodeputatul a dat exemplul lui Emmanuel Macron și al lui Mario Draghi. 

„În Franța, președintele nu mai este foarte credibil, dar face o parte din jocuri în bună măsură datorită importanței și relevanței Republicii Franceze. Dincolo de asta însă, jucătorii pot fi relevanți, cum e cazul premierului Italiei, dar Italia are o problemă. Italia schimbă prea des personalitățile reprezentative și acesta este motivul pentru care rezerva poate fi mai mare. Țările mici sunt țări cu pretenții mari, dar care nu au neapărat influența pe care o cred ele că o au. Mă refer la Regatul Olandei, care prin reprezentanții săi crede întotdeauna că e mai mult decât este în realitate”, a explicat Vlad Nistor.

„E foarte greu să găsești astăzi, după Angela Merkel, lideri pregnanți. Vom vedea ce ne va rezervă viitorul”, a conchis eurodeputatul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending