Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European votează mâine o rezoluție privind crearea unui mecanism pentru protejarea statului de drept în toate statele UE, la doar o zi după cea referitoare la România

Published

on

Parlamentul European urmează să voteze mâine, 14 noiembrie, o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul Uniunii European pentru protejarea demcorației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, la doar o zi după rezoluția privind statul de drept în România.

FOTO: European Parliament

În cazul în care aceasta va primi aprobarea din partea eurodeputaților, rezoluția legislativului europen solicită Comisiei Europene înființarea unui mecanism cuprinzător al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale include următoarele recomandări:

1. regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru a înfiinţa un mecanism cuprinzător al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale şi invită Comisia să facă acest lucru, în special prin propunerea de a adopta Acordul interinstituţional privind Pactul UE pentru DSF, în viitoarea sa iniţiativă nelegislativă pentru a impune cu mai multă stricteţe aplicarea statului de drept în Uniunea Europeană;

2. îşi reiterează apelul în favoarea unui mecanism al UE cuprinzător, permanent şi obiectiv de protecţie a democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale şi subliniază că un astfel de mecanism este necesar acum cu mai mare urgenţă decât oricând;

3. reaminteşte principalele elemente ale unui astfel de mecanism propus de Parlament sub forma unui pact interinstituţional pentru DSF, care constă într-o revizuire anuală bazată pe elemente concrete şi nediscriminatorie, care să evalueze, pe picior de egalitate, respectarea de către toate statele membre ale UE a valorilor prevăzute la articolul 2, cu recomandări specifice fiecărei ţări (Raportul european privind DSF), urmată de o dezbatere interparlamentară şi un ciclu permanent de politică DSF în cadrul instituţiilor UE;

4. reaminteşte că raportul european privind DSF trebuie să integreze şi să completeze instrumentele existente, în special Tabloul de bord privind justiţia, Organismul de monitorizare a pluralismului mass-media, raportul anticorupţie şi procedurile de evaluare inter pares întemeiate pe articolul 70 din TFUE, înlocuind Mecanismul de cooperare şi de verificare pentru Bulgaria şi România. regretă decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE privind combaterea corupţiei în 2017;

5. invită Comisia să aibă în vedere corelarea propunerii sale de regulament privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre cu un mecanism UE cuprinzător, permanent şi obiectiv pentru protejarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale;

6. invită Consiliul să ajungă la un acord pentru a adera la acordul interinstituţional privind Pactul pentru DSF şi să sprijine şi alte propuneri ale Comisiei de consolidare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale;

7. consideră că, în cazul în care Comisia şi Consiliul resping în continuare instituirea unui Pact pentru DSF, Parlamentul ar putea lua iniţiativa de a lansa un proiect-pilot pentru DSF şi o dezbatere interparlamentară;

8. invită Consiliul să îşi asume cu toată seriozitatea rolul instituţional în cadrul procedurilor în curs de desfăşurare în temeiul articolul 7 alineatul (1) din TUE şi să informeze Parlamentul imediat şi pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii;

9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei şi Consiliului, parlamentelor şi guvernelor statelor membre, precum şi Comitetului European al Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor şi consiliilor subnaţionale.

Trebuie amintit faptul că problema privind crearea unui mecanism pentru evaluarea statului de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene a devenit un subiect dezbătut cu efervescență odată cu ascensiunea populiștilor, dar și odată cu derapajele de la valorile democratice constatate în state precum Ungaria sau Polonia împotriva cărora a fost activat articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene.

În luna mai a acestui an, premierul belgian, Charles Michel, a propus crearea unui mecanism pentru evaluarea situaţiei statului de drept în toate ţările Uniunii Europene, în contextul propunerilor privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea normelor democratice.

„Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei, potrivit Politico Europe.

Ideea intervine în contextul în care Comisia Europeană a propus condiţionarea acordării fondurilor de coeziune de respectarea normelor statului de drept.

Citiți și:

Comisia Europeană: Cum va funcționa mecanismul respectării statului de drept în alocarea fondurilor europene

Nevoia respectării statului de drept de către toate statele membre a fost exprimată și de președintele Franței, Emmanuel Macron, care i-a îndeamnat pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept.

Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu miniștrii economiei și transporturilor din Finlanda

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Adina Vălean, a avut marți întrevederi cu miniștrii finlandezi ai economiei și transporturilor și comunicațiilor, în marja asigurării de către Finlanda a președinției Consiliului UE.

”Astăzi le-am întâlnit pe Katri Kulmuni, ministrul finlandez al economiei și pe Sanna Marin, ministrul finlandez al transporturilor și comunicațiilor înaintea audierii lor in Comisia ITRE pe care o conduc. De la 1 iulie Finlanda a preluat Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a scris eurodeputatul Vălean (PNL, PPE) pe Facebook.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales deja un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite. Astfel, finlandezii au anunțat că nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles, care vor fi frecvente în această perioadă datorită reuniunilor politice și la nivel de experți.

O piatră de temelie a mandatului Finlandei va fi condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o prioritate a Comisiei Europene și o temă discutată la întâlnirea dintre guvernul finlandez și Colegiul Comisiei Europene.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, solidară cu primarii din România: Reducerea bugetelor de către Guvernul României reprezintă ”șanse ratate” ale dezvoltării

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (S&D, PRO România) se alătură demersului inițiat de primarii din România prin care cer Guvernului României să își respecte bugetele promise: ”Mă alătur demersului inițiat de primarii din România, prin care aceștia cer – absolut justificat – bugetele care le-au fost promise și de care au atât de multă nevoie.”

Îmi exprim, așadar, speranța că Guvernul României va înțelege că reducerea bugetelor care merg către primării reprezintă, de fapt, șanse ratate ale dezvoltării, afectând pe termen lung îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, a mai adăugat fostul comisar european pentru Politică Regională, Corina Crețu.

În contextul în care Corina Crețu a deținut portofoliul Politicii Regionale în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker, aceasta susține că primăriile au un rol esențial în dezvoltarea economică a țării: ”Din experiența mea de Comisar European pentru Politică Regională am înțeles că primăriile reprezintă, în orice țară, motoarele dezvoltării economice.”

Corina Crețu subliniază din nou că primăriile trebuie să benificieze de sume cât mai mari în administrația directă: ”Așa cum am declarat și cu altă ocazie, Guvernul României ar trebui să înțeleagă că e esențial, în acest sens, să ofere primăriilor sume cât mai mari în administrare directă, pentru că nevoile cetățenilor sunt cel mai bine cunoscute la nivel local”.

Potrivit mesajului europarlamentarului social-democrat, Agenda Urbană a Uniunii  Europene reprezintă un ”semn de încredere pe care Uniunea Europeană o investește în administrațiile locale”. Totodată, Corina Crețu a făcut un apel primăriilor prin care edilii să folosească din plin aceste oportunități oferite de Agenda Urbană.


Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Citiți și: Corina Crețu, desemnată Raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg)

Citiți și: Corina Crețu, aleasă Raportor al Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentul European privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020

Continue Reading

Maria Grapini

Eurodeputatul Maria Grapini (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei IMCO din PE, responsabilități majore în contextul european actual

Published

on

© Maria Grapini/Facebook

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) și-a preluat onorant noul mandat, în condițiile în care, imediat după investire, a fost aleasă vicepreședinte al unei Comisii cheie a Parlamentului European, în speță Comisia pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO), potrivit unui comunicat publicat pe pagina sa de Facebook. 

Eurodeputatul social-democrat va avea o serie de responsabilități majore în contextul european actual:

„E onorant în primul rând pentru România, pentru că, prin desemnarea mea, suntem, practic, în prima linie a deciziilor care se iau, la nivel european, într-un domeniu atât de fierbinte. Îi asigur pe români că voi continua lupta pentru un tratament echitabil al consumatorilor europeni, indiferent de țara în care se află, pentru o piață internă justă în care să ne regăsim cu toții, la fel de just. Încrederea pe care mi-au acordat-o colegii mei din Comisia IMCO este un motiv să cred că mandatul precedent a fost unul de impact. Voi continua, la fel de hotărâtă, munca pentru voi!”, declara, imediat după alegerea în funcția de vicepreședinte al Comisiei, Maria Grapini.

Europarlamentarul a fost desemnat raportor, la Comisiile IMCO și TRAN, pentru bugetul pe 2020. După vacanță, Maria Grapini va conduce negocierile în Trilog, cu Consiliul și Comisia Europeană, pe raportul care vizează noul Regulament Vama (document important pentru că se referă la intrarea produselor pe Piața Internă). 

Referitor la Comisia TRAN, Maria Grapini continuă, și pentru următorii cinci ani, activitatea în Comisia pentru Transport și Turism, în cadrul căreia se discută perspective complexe pentru transportatori, în contextul Pachetului de Mobilitate. 

Maria Grapini, aflată la al doilea mandat în Parlamentul European, este recunoscută ca un apărător al drepturilor transportatorilor estici, odată ce vesticii au încercat și încearcă în continuare să-și conserve supremația pe piață. Maria Grapini a taxat frecvent această atitudine inechitabilă, a fost alături de transportatori (români, dar nu numai) la protestele organizate în fața sediilor Parlamentului European, de la Bruxelles sau Strasbourg, participă la întâlnirile organizate în țară și este aliatul lor principal. Mandatul nou va fi, după cum declară Maria Grapini, calat pe aceleași principii, și din perspectiva drepturilor transportatorilor. În plus, Grapini a fost desemnată raportor pe opinia TRAN, privind proiectul de buget general 2020. 

Reamintim că în mandatul din legislatura trecută a Parlamentului European, Maria Grapini a obținut premiul de Europarlamentarul Anului la categoria Piața Internă și Protecția Consumatorului (IMCO), parlamentarul european primind această distincție, la Bruxelles, la Gala MEP AWARDS 2019.

Pentru următorii cinci ani, europarlamentarul român va fi membru și în Comisiile AFCO (Comisia pentru Afaceri Constituționale), respectiv CONT (Comisia pentru Control Bugetar). 
Maria Grapini va mai face parte din următoarele Delegații: Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending