Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European votează mâine o rezoluție privind crearea unui mecanism pentru protejarea statului de drept în toate statele UE, la doar o zi după cea referitoare la România

Published

on

Parlamentul European urmează să voteze mâine, 14 noiembrie, o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul Uniunii European pentru protejarea demcorației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, la doar o zi după rezoluția privind statul de drept în România.

FOTO: European Parliament

În cazul în care aceasta va primi aprobarea din partea eurodeputaților, rezoluția legislativului europen solicită Comisiei Europene înființarea unui mecanism cuprinzător al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale include următoarele recomandări:

1. regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru a înfiinţa un mecanism cuprinzător al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale şi invită Comisia să facă acest lucru, în special prin propunerea de a adopta Acordul interinstituţional privind Pactul UE pentru DSF, în viitoarea sa iniţiativă nelegislativă pentru a impune cu mai multă stricteţe aplicarea statului de drept în Uniunea Europeană;

2. îşi reiterează apelul în favoarea unui mecanism al UE cuprinzător, permanent şi obiectiv de protecţie a democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale şi subliniază că un astfel de mecanism este necesar acum cu mai mare urgenţă decât oricând;

3. reaminteşte principalele elemente ale unui astfel de mecanism propus de Parlament sub forma unui pact interinstituţional pentru DSF, care constă într-o revizuire anuală bazată pe elemente concrete şi nediscriminatorie, care să evalueze, pe picior de egalitate, respectarea de către toate statele membre ale UE a valorilor prevăzute la articolul 2, cu recomandări specifice fiecărei ţări (Raportul european privind DSF), urmată de o dezbatere interparlamentară şi un ciclu permanent de politică DSF în cadrul instituţiilor UE;

4. reaminteşte că raportul european privind DSF trebuie să integreze şi să completeze instrumentele existente, în special Tabloul de bord privind justiţia, Organismul de monitorizare a pluralismului mass-media, raportul anticorupţie şi procedurile de evaluare inter pares întemeiate pe articolul 70 din TFUE, înlocuind Mecanismul de cooperare şi de verificare pentru Bulgaria şi România. regretă decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE privind combaterea corupţiei în 2017;

5. invită Comisia să aibă în vedere corelarea propunerii sale de regulament privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre cu un mecanism UE cuprinzător, permanent şi obiectiv pentru protejarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale;

6. invită Consiliul să ajungă la un acord pentru a adera la acordul interinstituţional privind Pactul pentru DSF şi să sprijine şi alte propuneri ale Comisiei de consolidare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale;

7. consideră că, în cazul în care Comisia şi Consiliul resping în continuare instituirea unui Pact pentru DSF, Parlamentul ar putea lua iniţiativa de a lansa un proiect-pilot pentru DSF şi o dezbatere interparlamentară;

8. invită Consiliul să îşi asume cu toată seriozitatea rolul instituţional în cadrul procedurilor în curs de desfăşurare în temeiul articolul 7 alineatul (1) din TUE şi să informeze Parlamentul imediat şi pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii;

9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei şi Consiliului, parlamentelor şi guvernelor statelor membre, precum şi Comitetului European al Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor şi consiliilor subnaţionale.

Trebuie amintit faptul că problema privind crearea unui mecanism pentru evaluarea statului de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene a devenit un subiect dezbătut cu efervescență odată cu ascensiunea populiștilor, dar și odată cu derapajele de la valorile democratice constatate în state precum Ungaria sau Polonia împotriva cărora a fost activat articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene.

În luna mai a acestui an, premierul belgian, Charles Michel, a propus crearea unui mecanism pentru evaluarea situaţiei statului de drept în toate ţările Uniunii Europene, în contextul propunerilor privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea normelor democratice.

„Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei, potrivit Politico Europe.

Ideea intervine în contextul în care Comisia Europeană a propus condiţionarea acordării fondurilor de coeziune de respectarea normelor statului de drept.

Citiți și:

Comisia Europeană: Cum va funcționa mecanismul respectării statului de drept în alocarea fondurilor europene

Nevoia respectării statului de drept de către toate statele membre a fost exprimată și de președintele Franței, Emmanuel Macron, care i-a îndeamnat pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept.

Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Semnatarii Declarația Grupului de interes al PE privind accesul echitabil la asistența medicală solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Semnarea Declarației Grupului de interes al Parlamentului European privind accesul echitabil la asistența medicală este un document prin care se atrage atenția Comisiei Europene să investească mai mult în găsirea unor soluții pentru combaterea pandemiei și să nu lase pe nimeni în urmă nici după criza COVID-19, transmite eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE).

 

„Vedem cu toții că răspândirea COVID-19 a pus societățile și economiile noastre sub tensiune și a arătat ce lipsuri sunt în sistemele de sănătate. Încă dinainte de pandemie, Europa se confrunta cu deficit de medicamente, iar acest gol este accentuat acum de criză. Avem nevoie de o procedură accelerată pentru punerea pe piață, în condiții de maximă siguranță, a medicamentelor și vaccinurilor împotriva COVID-19 și, mai apoi, de o procedură comună de achiziții publice, care să evite specula și creșterea nejustificată a prețurilor”, spune Dan Motreanu.

Acesta mai explică că pacienții cronici au, de asemenea, nevoie să li se garanteze tratamentele care nu au substitut. Și, cum nicio țară nu poate asigura furnizarea tuturor medicamentelor, noi, eurodeputații semnatari ai acestui apel către Comisia Europeană, solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente.

„Criza COVID-19 ne-a învățat că nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, nici acum și nici în viitor. E clar că prioritatea imediată a UE este să asigure acces echitabil la diagnostice, medicamente, dispozitive medicale și echipamente de protecție pentru toate statele lovite de pandemie. Salutăm eforturile făcute de Comisie și sumele alocate pentru cercetare însă trebuie să avem mereu în vedere că boala nu cunoaște granițe, iar pacienții au drepturi egale”, punctează eurodeputatul PPE.

De asemenea, eurodeputații semnatari ai declarației solicită Comisiei să continue inițiativele planificate anterior: Planul pentru combaterea cancerului, siguranța pacienților, sănătatea digitală, spațiul european de date privind sănătatea și îngrijirea integrată, strategia farmaceutică pentru Europa. Nu în ultimul rând, Europa trebuie să pună accent special pe sănătatea mintală. Actuala criză a avut și are un impact psihosocial puternic în special în rândul persoanelor cu afecțiuni cronice și a celor în vârstă.

„Sănătatea nu este doar o problemă națională. Este o prioritate urgentă a politicii de sănătate europeană. Tocmai de aceea, nu mai putem accepta rolul limitat al UE în gestionarea amenințărilor fundamentale pentru sănătatea cetățenilor europeni”, mai spune Dan Motreanu.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Săptămâna europeană a luptei împotriva cancerului. Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România, unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică pentru sănătate

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a transmis o întrebare către Comisia Europeană privind rolul ONG-urilor în Planul european pentru combaterea cancerului, în contextul în care această boală solicită mobilizarea tuturor resurselor financiare și umane pentru combaterea ei.

România, unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică pentru sănătate

„Am trimis astăzi o întrebare Comisiei Europene referitoare la rolul pe care îl vor avea organizațiile non-guvernamentale și non-profit în Planul european pentru combaterea cancerului. În țările în care sistemele de sănătate nu sunt suficient de puternice, aceste organizații au o contribuție semnificativă, iar România este unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică și de ajutor oferit oamenilor în diverse situații legate de sănătate”, precizează eurodeputatul PPE.

Acesta subliniază necesitatea de a recunoaște că asociațiile civile au un stat de actor de sine stătător mai ales în lupta împotriva cancerului, deoarece, explică Marinescu, „avem de-a face cu o boală care solicită toate resursele disponibile, fie financiare sau umane dacă vrem să o învingem”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Fostul eurodeputat S&D Emilian Pavel subliniază oportunitățile de investiții private și cercetare pentru România în cadrul planului de redresare a UE

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Fostul eurodeputatul social-democrat Emilian Pavel prezintă trei oportunități de care poate profita România în contexul propunerii lansate de Comisia Europeană privind un plan de redresare pentru generația viitoare, care se bazează pe un instrument de 750 miliarde de euro pentru consolidarea economiei și rezilienței statelor membre post-pandemie. 

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

„Este o propunere curajoasă, de stânga, una care nu se încadrează în șablonul austerității promovate de guvernele de dreapta”, precizează fostul eurodeputat S&D.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Taxarea digitală a giganților IT

Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activele marilor corporații.

La nivel european, România a fost printre primele state membre care au discutat despre marile corporații (multinaționale) care nu plătesc taxe acolo unde realizează profitul și care au subliniat, astfel, oportunitatea ca taxarea acestora în viitor să aducă noi resurse proprii la bugetul UE. Eurodeputații care, însă, au susținut această idee, spune Emilian Pavel, au fost catalogați drept. eurosceptici. Totuși, prin propunerea Comisiei Europene, s-a revenit la ideea susținută de România. 

În acest context, fostul eurodeputat speră că și Consiliul UE va găsi un compromis, având în vedere că Franța și Italia au adoptat deja legislații naționale pentru taxarea digitală a giganților IT. Acesta subliniază că va fi greu să convingem statele membre să transforme aceste taxe  care sunt parte din venitul lor, în venit propriu al UE și minus în bugetul național.

Finanțarea investițiilor private

O altă măsură cu potențial enorm pentru România, punctează Emilian Pavel, este suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune. În acest sens, politicianul spune că programul IMM Invest ar putea fi finanțat prin acest program, însă pentru a oferi granturi, nu credite.

Investiții în cercetare pentru sănătate, mediu și digitalizare

România poate beneficia de suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

„Aici se aprind câteva lumini. Cantacuzino ar fi doar una. Pentru laserul de la Măgurele ar fi luminița salvatoare după ce au fost lăsați fără parteneri într-un nou proiect de finanțare de partenerii din Cehia și Ungaria. Aici am dat doar două exemple. Pe partea digitală, fără nicio grijă, cred că avem cel mai mare potențial, însă”, mai precizează fostul eurodeputat social-democrat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending