Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat miercuri, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român Klaus Iohannis, dar au evidențiat nuanțe diferite în privința premierului olandez Mark Rutte, aflat în prezent în “pole-position” pentru a fi la succesorul lui Jens Stoltenberg la cârma Alianței.
Îl apreciem pe Mark Rutte, dar vom pleda pentru candidați din regiunea noastră pentru poziții înalte în NATO, UE și ONU, a declarat miercuri, la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, după ce a fost întrebat dacă țara sa susține candidatura premierului olandez Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO, relatează TVP World, care citează agenția de presă poloneză PAP.
“Noi (n.r. – statele din Europa Centrală și de Est) considerăm că regiunea noastră este insuficient reprezentată atât în cadrul Alianței și al UE, cât și în sistemul ONU. Vom milita pentru candidați din regiunea noastră pentru poziții înalte în toate cele trei organizații“, a declarat Sikorski.
În același timp, aflat la Bruxelles pentru reuniunea ministerială de externe, șeful diplomației maghiare, Péter Szijjártó, a declarat că este timpul pentru o schimbare, având în vedere că NATO nu a avut un secretar general din Europa Centrală și de Est.
Potrivit lui Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al premierului Viktor Orban, ministrul Szijjártó a subliniat că multe țări din Europa Centrală și de Est sunt membre ale NATO de 20, respectiv 25 de ani, subliniind oportunitatea acestei propuneri.
“Exprimându-și sprijinul Ungariei pentru consolidarea aripii estice a NATO, ministrul de externe Szijjártó speră că acest lucru va influența alegerea viitorului secretar general. În ciuda faptului că mulți membri sunt în favoarea lui Mark Rutte, pentru această funcție, ministrul Szijjártó a exprimat incapacitatea Ungariei de a-l susține, referindu-se la necesitatea unei încrederi maxime în conducerea NATO și comentariile din trecut ale lui Rutte despre Ungaria”, a declarat purtătorul de cuvânt.
❗️ FM Péter Szijjártó stated that, given the @NATO’s history without a Secretary-General from Central or Eastern Europe, it’s time for such a change, especially as the main security challenges currently affect this region the most. The minister also pointed out that many Central… pic.twitter.com/dwvYMzkQ9l
— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) April 3, 2024
Conform lui Szijjártó, candidatura lui Klaus Iohannis “introduce o potențială schimbare, declanșând o discuție despre necesitatea unei reprezentări a Europei Centrale sau de Est în conducerea de vârf a NATO”.
Ministrul de externe maghiar “a salutat această evoluție, pledând pentru o discuție serioasă cu privire la motivul pentru care nu a existat niciodată un secretar general din această regiune”, a conchis Zoltan Kovacs.
Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.
Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.
Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.
În schimb, Ungaria a adoptat o atitudine tranșantă. “Cu siguranță nu putem susține alegerea unui om în funcția de secretar general al NATO, care anterior a vrut să forțeze Ungaria să îngenuncheze”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, referindu-se la poziția adoptată de Rutte în timpul disputei dintre Ungaria și UE cu privire la problemele legate de statul de drept.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.
