Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Poziția PE în dosarul Actului legislativ privind piețele digitale, care pune capăt dominației absolute a marilor platforme online pe piața unică, va fi votată în decembrie

Published

on

© European Union, 2015

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a adoptat în această dimineață de marți, 23 noiembrie, cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția sa referitoare la propunerea de Act privind piețele digitale (DMA), care stabilește norme referitoare la ceea ce companiile cu statut de “gatekeeper” (controlorii fluxului de informație) vor avea voie să facă și să nu facă în UE.

Proiectul de lege enumeră anumite practici ale marilor platforme și permite Comisiei să efectueze investigații de piață și să sancționeze comportamentele neconforme.

 „UE susține concurența pe bază de merite, dar nu dorim ca marile companii să devină din ce în ce mai mari fără a deveni mai bune și în detrimentul consumatorilor și al economiei europene. Astăzi, este clar că normele de concurență nu pot rezolva singure toate problemele cu care ne confruntăm cu giganții din domeniul tehnologiei și cu capacitatea lor de a stabili regulile prin implicarea în practici comerciale neloiale. Legea privind piețele digitale va exclude aceste practici, trimițând un semnal puternic tuturor consumatorilor și întreprinderilor de pe piața unică: regulile sunt stabilite de colegiuitori, nu de companii private!”, a declarat raportorul Andreas Schwab (PPE, DE).

În prezent, câteva platforme mari și câțiva jucători tehnologici împiedică apariția unor modele de afaceri alternative – inclusiv pe cele ale întreprinderilor mici și mijlocii. Adesea, utilizatorii nu pot alege liber între diferite servicii. Prin Actul privind piețele digitale, UE pune capăt dominației absolute a marilor platforme online pe piața din UE“, a adăugat președinta Comisiei IMCO, Anna Cavazzini (Verzi/ALE, DE).

Identificarea celor care controlează accesul la date

Regulamentul propus se va aplica marilor companii care furnizează așa-numitele “servicii de platformă de bază”, cele mai predispuse la practici neloiale. Printre acestea se numără serviciile de intermediere online, rețelele de socializare, motoarele de căutare, sistemele de operare, serviciile de publicitate online, serviciile de cloud computing și serviciile de partajare video, care îndeplinesc criteriile relevante pentru a fi desemnate drept “gatekeepers”. Deputații europeni au inclus, de asemenea, în domeniul de aplicare al DMA browserele web, asistenții virtuali și televiziunea conectată.

De asemenea, deputații europeni au modificat propunerea Comisiei de a crește pragurile cantitative pentru ca o companie să intre în domeniul de aplicare al DMA la 8 miliarde de euro ca cifră de afaceri anuală în Spațiul Economic European (SEE) și o capitalizare bursieră de 80 de miliarde de euro.

Pentru a se califica drept gatekeeper, companiile ar trebui, de asemenea, să furnizeze un serviciu de platformă de bază în cel puțin trei țări din UE și să aibă cel puțin 45 de milioane de utilizatori finali lunari, precum și peste 10 000 de utilizatori de afaceri (deputații au clarificat într-o anexă modul în care ar trebui măsurați acești indicatori). Aceste praguri nu împiedică Comisia însăși să desemneze alte companii ca gatekeepers atunci când acestea îndeplinesc anumite condiții.

„Ce trebuie făcut și ce nu trebuie făcut” pentru a asigura piețe echitabile și deschise: o nouă prevedere pentru reclamele targetate

Operatorii de control al datelor vor trebui să se abțină de la impunerea unor condiții inechitabile întreprinderilor și consumatorilor. Deputații europeni au inclus cerințe suplimentare privind utilizarea datelor pentru publicitatea targetată sau micro-targetată și interoperabilitatea serviciilor, de exemplu, serviciile de comunicare interpersonală independente de număr și serviciile de rețele sociale.

Textul spune că un gatekeeper se va abține, „pentru propriile scopuri comerciale și pentru plasarea de publicitate a terților în propriile servicii, de la combinarea datelor cu caracter personal în scopul furnizării de publicitate țintită sau micro țintită”, cu excepția cazului în care există un „consimțământ clar, explicit, reînnoit și informat”, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor. În special, datele cu caracter personal ale minorilor nu vor fi prelucrate în scopuri comerciale, cum ar fi marketingul direct, crearea de profiluri și publicitatea orientată în funcție de comportament, subliniază deputații europeni.

Oprirea temporară a „achizițiilor cu efect devastator”

Deputații au convenit să împuternicească Comisia să impună „remedii structurale sau comportamentale” în cazul în care operatorii de date de acces sunt angajați în non-conformitate sistematică. Textul aprobat prevede, în special, posibilitatea Comisiei de a restricționa achizițiile efectuate de operatorii de control al informațiilor în domenii relevante pentru DMA, pentru a remedia sau a preveni daunele suplimentare aduse pieței interne. De asemenea, aceștia vor fi obligați să informeze Comisia cu privire la orice intenție de concentrare.

Cooperarea la nivelul UE, avertizorii de integritate și amenzile

Deputații europeni propun crearea unui “Grup european la nivel înalt al autorităților de reglementare în domeniul digital” pentru a facilita cooperarea și coordonarea între Comisie și statele membre în deciziile lor de aplicare a legii. Aceștia clarifică rolul autorităților naționale de concurență, păstrând în același timp punerea în aplicare a DMA în mâinile Comisiei.

Deputații din Comisia pentru piața internă mai spun că DMA ar trebui să asigure măsuri adecvate pentru a permite avertizorilor să alerteze autoritățile competente cu privire la încălcări reale sau potențiale ale acestui regulament și să îi protejeze de represalii.

În cazul în care un gatekeeper nu se conformează regulilor, Comisia poate impune amenzi de „nu mai puțin de 4% și nu mai mult de 20%” din cifra sa de afaceri totală la nivel mondial în anul financiar precedent, precizează deputații.

Dosarul DMA urmează să fie votat în plen în decembrie 2021. Textul aprobat va deveni apoi mandatul Parlamentului pentru negocierile cu guvernele UE, planificate să înceapă sub președinția franceză a Consiliului în primul semestru al anului 2022. Legea privind serviciile digitale (DSA) – o propunere paralelă de reglementare a platformelor online, care abordează, printre altele, conținutul ilegal și algoritmii – va fi votată de comisie la o reuniune viitoare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Comisia pentru dezvoltare regională din PE a aprobat în unanimitate opinia privind normele financiare aplicabile bugetului general al UE, pentru care Daniel Buda a fost raportor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European a aprobat în unanimitate opinia privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene, pentru care eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a fost raportor din partea comisiei anterior amintite.

”Comisia de Dezvoltare Regională a aprobat în unanimitate opinia privind  normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare). În calitate de raportor, acest vot covârșitor reprezintă un adevărat succes”, a precizat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Deși a fost un raport eminamente tehnic, acesta a încercat prin amendamentele depuse și prin compromisurile care au fost propuse ”să venim cu sublinierea necesității unei simplificări a procedurilor”.

”Prin această opinie am cerut o protecție mai mare bugetului Uniunii împotriva fraudei, corupției, conflictelor de interese, dublei finanțări și a altor nereguli”, a detaliat Buda.

De asemenea, acesta a surprins ”importanța stocării electronice a datelor și accesul la un sistem informatic integrat, care ar crește gradul de transparență la nivelul Uniunii Europene, dar și gradul de încredere a cetățenilor în cheltuielile publice realizate din bani europeni”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Vasile Blaga: România este pe agenda Consiliului din 8 Decembrie – ultimul pas pe calea integrării în Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

România este pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 Decembrie, ceea ce reprezintă ultimul pas pe calea integrării în Schengen, a afirmat miercuri europarlamentarul Vasile Blaga.

“Astăzi, 30 noiembrie 2022, avem o veste bună. Ne aflăm pe ordinea de zi a ședinței din 8 decembrie a Consiliului UE, alături de Bulgaria și Croația. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu procedurile, faptul că suntem pe agendă înseamnă că probabilitatea existenței unui consens cu privire la integrarea României în spațiul Schengen este foarte mare. Este un pas foarte important având în vedere că, în toți acești ani, nu am ajuns niciodată în această etapă, evident din cauza faptului că, politic, nu a existat o unanimitate cu privire la acordul integrării în Schengen”, a afirmat eurodeputatul.

“Nu trebuie, totuși, să uităm un lucru, tot procedural. Ordinea de zi pe care ne aflăm acum este una provizorie, ea va fi votată în debutul ședinței Consiliului și, în urma acestui vot, poate fi modificată. Cu această rezervă, sunt optimist că decizia va fi una favorabilă României, dar și Bulgariei și Croației”, a mai declarat eurodeputatul Vasile Blaga.     

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European pentru raportul Curții de Conturi Europene referitor la sprijinul UE pentru regiunile carbonifere, consideră că ”o cooperare între statele membre și autoritățile locale” este un element cheie pentru ca tranziția către economia verde să fie un succes.

”Există studii care arată că multe locuri de muncă riscă să fie pierdute în regiunile care fac această tranziție către o economie neutră din punct de vedere a emisiilor de carbon. Folosind Fondul de Traziție Justă și alte resurse pentru a investi inteligent în oameni și întreprinderi ar putea înlocui aceste locuri de muncă, a proteja mediul și a ajuta economia”, a subliniat Marinescu în intervenția sa.

Acesta a punctat că ”tranziția este o procedură complexă”.

”Dacă se face corect, poate avea beneficii asupra regiunilor carbonifere în ceea ce privește angajarea, economia și mediul. Dacă nu va fi făcută cum trebuie prin procese de tranziție justă schimbările economice ar putea duce la inegalitate socială crescută, greve, agitație socială și pierderi de competitivitate a unor sectoare întregi sau a unor întreprinderi. Impactul trece dincolo de cifrele șomajului pentru că aceste pierderi de locuri de muncă îi vor afecta și pe subfurnizori și veniturile din impozite, sisteme de asigurări sociale și de sănătate. E important să ne gândim ce locuri de muncă ar fi potrivite pentru foștii mineri, date fiind capacitățile lor și așteptărilor lor salariale”, a semnalat acesta.

În viziunea sa, Comisia Europeană ”ar trebui să se asigure că planurile stabilesc în mod detaliat măsurile de susținere pentru toate categoriile de lucrători afectați direct și indirect de tranziția spre economia verde”.

”O cooperare puternică între statele membre și autoritățile locale este necesară și ea va fi cheie pentru asigurarea succesului acestui proces. Consultările între diversele părți sunt foarte importante pentru a ne asigura că problemele inevitabile sunt anticipate și gestionate bine și fără discriminare. De exemplu, pentru a determina care muncitori vor fi relocați în alte orașe sau care vor fi concediați și în ce condiții. Comisia, atunci când va aproba planurile teritoriale de tranziție justă, trebuie să verifice că toate criteriile au fost respectate. Investițiile ar trebui să accelereze tranziția către o economie locală sustenabilă și diversificată care să fie orientată spre viitor și să ofere locuri de muncă de calitate și susținere comunităților și municipalităților”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul a salutat crearea platformei pentru o tranziție justă, având în vedere că ”statele membre au nevoie de orientare”.

”Este important să publicăm proiectele și planurile finale, atât din punct de vedere al transparenței, cât și pentru a facilita învățarea și schimbul de experiență între regiuni, pentru a oferi informații investitorilor și pentru a implica toți partenerii la potențialul lor complet în dezvoltarea acestor regiuni. Este foarte important să se utilizeze toate fondurile europene și regionale pentru aceste planuri și ele trebuie să fie coerente cu alte fonduri europene, de exemplu Facilitatea de Redresare și Reziliență”, a evidențiat eurodeputatul.

Acesta a amintit și de Complexul Energetic Oltenia, o companie producătoare de electricitate pe bază de cărbune.

A existat un plan de restructurare a acestei companii, aprobat de către Comisie. Fondurile pentru ”modernizare vor finanța acest plan, și aceasta este aprobat, deci planul de restructurare a companiei cu două grupuri pe gaz. Va mai exista și o altă entitate bazată pe energie fotovoltaică și costă 900 de milioane. Din fondul de modernizare, care este oferit pe baza certificatelor cu emisii, asta va produce până în 2027 60.000 de șomeri, 12.000 direct, restul indirect. Acești oameni trebuie să își găsească un loc de muncă. Fondul de tranziție este pentru asta. Nu doar ca să își găsească locuri de muncă, ci să stimulăm investițiile în această regiune pentru a crea locuri de muncă. Regiunea mea nu are o conexiune nici măcar rutieră cu vestul  Europei. Va face foarte dificil să aducem investiții în regiune. O autostradă ar putea fi începutul aducerii investițiilor. Sigur că e necesar să reducem emisiile, dar trebuie să vedem cum să nu reducem și viețile acestor oameni. După părerea mea, e același lucru: ori că mori din cauza emisiilor, ori că mori de foame și nu ai o slujbă, tot mori. Trebuie să fim echilibrați”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

La începutul lunii noiembrie, Curtea de Conturi Europeană a emis un raport care evidențiază că asistența financiară pusă la dispoziție de UE pentru regiunile carbonifere a avut un impact limitat atât asupra ocupării forței de muncă, cât și asupra tranziției energetice.

În pofida progreselor de ansamblu, cărbunele rămâne o sursă semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră în mai multe țări din UE.

Auditorii au recomandat deci ca noul Fond pentru o tranziție justă să fie utilizat în mod eficace și eficient pentru a atenua impactul socioeconomic pe care tranziția UE către neutralitatea climatică îl are asupra regiunilor carbonifere.

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA13 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO13 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.14 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE14 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO14 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO9 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO13 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO14 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending