Connect with us

Corina Crețu

INTERVIU Corina Crețu: Sperăm ca salariul minim din România să crească cu 1000 lei până la finalul mandatului nostru în Parlamentul European

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu și-a manifestat marți speranța că până la finalul mandatului actualului Parlament European directiva salariului minim european va fi adoptată, iar salariul minim din România va crește cu aproximativ 1000 lei. Fostul comisar european a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre importanța acestei directive pe plan european și pentru România cu scopul de a reduce sărăcia socială și de a construi o Europă socială și echitabilă.

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul ar trebui să fie aprobat în cadrul sesiunii plenare din 22-25 noiembrie de la Strasbourg.

În acest context, Crețu a anunțat că astăzi încep negocierile interinstituționale în legătură salariul minim european. 

“Obiectivul este acela de a asigura un trai decent, existând studii foarte clare care arată că lucrătorii, muncitorii, din păcate cei mai mulți din Europa Centrală și de Est, lucrează din greu 40 de ore pe săptămână și cu toate acestea nu își pot plăti nevoile de bază. (…) S-a propus ca statele membre să adopte un salariu minim european care să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie la nivel național. Aceasta este referința general acceptată la ora actuală. Deci, în România la ora actuală salariul mediu brut este 5.800 de lei, iar 60% din acest salariu mediu brut ar însemna 3.500 de lei, cu 1.000 de lei mai mult decât în prezent“, a afirmat europarlamentarul român.

CaleaEuropeană.ro: Care este stadiul actual al dezbaterilor europene privind directiva salariului minim și de ce este ea importantă pentru România?

Corina Crețu: Este vorba de un subiect mai puțin discutat în România, dar care are un impact asupra vieții oamenilor și a calității vieții lor. Comisia pentru Muncă a Parlamentului European a făcut un mare pas înainte și a votat directiva europeană privind salariul minim, pornind de la diferite modele sociale care există în Europa. Până acum se considera că salariul minim este de competența stabilirii de către statele membre, dar impactul crizei pe care o traversăm a făcut necesară această dezbatere.

Au fost 45 de runde de negocieri până la acest vot din Comisia de Muncă din Parlamentul European și astăzi, 22 noiembrie, de fapt încep negocierile interinstituționale în legătură cu acest salariu minim european. Obiectivul este acela de a asigura un trai decent, existând studii foarte clare care arată că lucrătorii, muncitorii, din păcate cei mai mulți din Europa Centrală și de Est, lucrează din greu 40 de ore pe săptămână și cu toate acestea nu își pot plăti nevoile de bază (chiriile, mâncarea, îmbrăcămintea). De aici, cu excepții privind grupurilor politice, s-a luat decizia că lucrătorii din Uniunea Europeană merită o viață decentă, o plată corectă, adică un salariu minim adecvat care să atingă un minim standard al decenței.

CaleaEuropeană.ro: Cum arată această limită a decenței într-o țară precum Franța sau într-o țară precum România. Cum se va face o armonizare a acestei decențe raportată la puterea de cumpărare, standardul de trai, PIB per capita sau orice alt indicator care poate fi luat în calcul?

Corina Crețu: Nu s-a vorbit de sume tocmai datorită acestei diferențe foarte mari între statele membre. S-a propus ca statele membre să adopte un salariu minim european care să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie la nivel național. Aceasta este referința general acceptată la ora actuală. Deci, în România la ora actuală salariul mediu brut este 5.800 de lei, iar 60% din acest salariu mediu brut ar însemna 3.500 de lei, cu 1.000 de lei mai mult decât în prezent. Într-adevăr, după votul din Parlamentul European va trebui ca miniștrii naționali să se întâlnească și să aprobe și apoi să se aprobe și în Consiliu. Nu vă ascund că sunt state care se opun, precum Suedia și Danemarca, care spun că Guvernele lor nu au niciun cuvânt de spus în ceea ce privește salariul mediu, pentru că în aceste țări, salariile medii și minime se stabilesc conform contractelor colective de muncă între patronat și sindicate. Nu știm dacă Suedia și Danemarca, fiind împotriva acestei directive, își vor folosi dreptul de veto în Consiliu.

Comisarul pentru muncă și afaceri sociale, Nicolas Schmit, deși provine dintr-o țară nordică, este cel care se zbate pentru această directivă. Acesta a și avut o conferință de presă zilele trecute unde spunea că în Europa 5 milioane de oameni trăiesc sub pragul salariului minim, deși muncesc. Sunt oameni care trăiesc în condiții de viață precare.

CaleaEuropeană.ro: Câți dintre cei 5 milioane de europeni sunt români? Statisticile din România arătau că cel puțin un sfert dintre salariați sunt expuși la riscul de excluziune socială sau de sărăcie.

Corina Crețu: Sunt foarte mari discrepanțe în UE, dar cei mai săraci sunt românii și bulgarii. Tocmai aceasta a fost discuția: un lucrător român nu este mai puțin bun decât unul luxemburghez și de aceea trebuie să eliminăm disparitățile existente și să avem o convergență socială.

S-a vorbit despre o remunerare corectă, un salariu corect și echitabil, proporțional cu munca pe care o face fiecare lucrător. Sărăcia în România este din păcate foarte mare, mai ales în mediul rural și este foarte important mediul rural în România, pentru că excluzând mediul rural înseamnă să excludem jumătate din societatea noastră.

De aceea, avem acum toate instrumentele: fonduri europene, care printre altele luptă împotriva sărăciei, urmate de PNNR, instrument care face referire la drepturile sociale, dar s-a pus și problema acestui salariu minim, corect în Uniunea Europeană și cred că acest lucru ar ajuta și în lupta euroscepticismului, pentru că UE este blamată de unii pentru că nu mai ia în considerare foarte mult problemele sociale ale europenilor.

CaleaEuropeană.ro: Sunteți un politician de stânga și ați făcut parte din Comisia Juncker, care a contribuit la crearea acestor formule sociale: Pilonul Social European, salariul minim la nivel european. Vorbeați mai devreme de poziția grupurilor politice, care este poziția acestor grupuri politice din Parlamentul European. Care este opinia dumneavoastră, ca fost comisar european care a gestionat problematica politicilor regionale și nu în ultimul rând politician român, cunoscător al situației din țara noastră?

Corina Crețu: Personal, sunt pentru o Europă socială, o Europă echitabilă. În Parlamentul European, așa cum am văzut în Comisia de muncă și afaceri sociale, pentru că până acum nu s-a discutat în plen, nu se mai fac diferențe în ceea ce privește culorile politice, ci membrii din statele mai sărace și-au unit forțele. Deși ne dăm seama că va fi o povară pe umerii bugetelor naționale, ne gândim în primul rând la oameni. Pe de altă parte,  am dat exemplul Suediei și Danemarcei. Într-adevăr, scandinavii au spus că ei nu au nevoie de un salariu minim. Este evident că trebuie să explicăm de ce a venit această propunere acum. Faptul că prețurile cresc din ce în ce mai mult, că nu avem ajutoare pentru cei cu venituri mici, care totuși lucrează. S-a ajuns la această chestiune, este un nivel recunoscut de toate instituțiile internaționale, că în mod ideal salariul minim brut trebuie să fie 60% din salariul mediu brut și acest lucru cumva să se impună.

Parlamentul European a venit chiar cu ideea ca directiva europeană, odată adoptată de către Consiliu, să fie implementată în doi ani și nu în trei ani. În general, țările sunt obligate ca în trei ani să transpună în legislația națională directivele europene.

CaleaEuropeană.ro: Aveți o perspectivă, din punct de vedere a calendarului, când ar putea intra în vigoare?

Corina Crețu: Începând de astăzi, au început dezbaterile interinstituționale. În Comisia de muncă au fost 57 de voturi: 37 de voturi pentru, 10 împotrivă și 7 abțineri.

CaleaEuropeană.ro: Înseamnă că în 3-4 ani vom vedea această directivă implementată în statele membre?

Corina Crețu: Președinția franceză îmbrățișează acest punct de vedere. În cadrul Comisiei de muncă s-a spus că Parlamentul European își dorește ca la sfârșitul mandatului său să se atinge obiectivul unei Europe mai sociale și această directivă să fie implementată. Până la jumătatea anului viitor, Consiliul ar putea aproba această directivă și apoi, în doi ani de zile, transpusă în legislația națională a statelor membre.

CaleaEuropeană.ro: Deci până la finalul anului 2024, în statele membre vom avea un salariu minim care înseamnă 60% din salariul mediu brut?

Corina Crețu: Vorbesc de dorința membrilor Parlamentului European, în special a celor din Comisia de muncă. Pentru a ajunge la această dată, important este să nu se blocheze în Consiliu, o țară să nu își folosească dreptul de veto. Referitor la problema sărăciei sociale, România este o țară săracă. Ce este trist este că s-a dovedit că este destul de greu să acorzi atenție problemelor sociale fără să fii etichetat. Politica nu o facem de dragul politicii, ci pentru a îmbunătății viața oamenilor. Trebuie să folosim șansele istorice pe care le avem. România are discrepanțe enorme, atât în interiorul țării, între est și vest, dar și în zone bogate sărăcia este foarte mare.

Este important să folosim la maximum pârghiile care există pentru a îmbunătăți viața oamenilor, dar și viața de zi cu zi a cetățenilor. Traversăm, de pildă, această criză dramatică a prețului la gaze care va afecta toți cetățenii. Este o temă dezbătute și în Parlamentul European. Nu putem rămâne impasibili pentru că, până la urmă, consumatorii finali, cetățenii, vor avea de suferit, economia unui stat.

Din păcate, România nu utilizează la maximum instrumentele pe care le are, nici instrumentele și flexibilizările care s-au făcut pentru fondurile europene. Pentru perioada 2014-2020 rata de absorbție a fost de 52%. Cele 30 de miliarde din PNRR plus Cadrul Financiar 2021-2027 reprezintă cea mai mare oportunitate de dezvoltare pe care România a avut-o în ultimii 32 de ani și sper să nu piardă această șansă. Nu ne permitem luxul să pierdem bani.

Corina Crețu

Taxonomia UE. Corina Crețu: Votul meu din Parlamentul European va fi pentru România, pentru păstrarea energiei nucleare și a gazului ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europalamentarul Corina Crețu a precizat că votul pe care îl va da astăzi în Parlamentul European pentru Actul delegat al Comisiei Europene, care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă, va fi un vot pentru România. 

„Sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu important al industriei energetice a țării. Romania poate reduce dependența energetică de Federația Rusă și poate contribui la tranziția spre o economie verde doar cu ajutorul energiei nucleare și a energiei pe gaz (provenind din alte surse decât din Rusia). Votul meu de azi va fi pentru Romania, pentru păstrarea energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit fostului comisar european, în aceste zile la Strasbourg au fost zile tensionate privind acest subiect, deși demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018, de către Comisia Juncker, din care aceasta a făcut parte: „s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni.”

„Mi se par deplasate și nefondate argumentele aduse pentru trecerea rapida la o economie verde, pentru ca economiile fiecărei țari sunt diferite și Romania are in continuare nevoie de gaz și energie nucleară. Cu atât mai mult cu cat prețurile la energie au explodat, nu avem planuri pentru tranzitia rapidă către energiile regenerabile, tranziție care va avea oricum un efect negativ profund la nivelul vieții oamenilor și mai ales al regiunilor defavorizate”, a mai adăugat aceasta.

Totodată, Corina Crețu atrage atenția că dacă propunerea Comisiei Europene va pica la vot, impactul asupra României, care se bazează pe energia nucleară și pe gaze naturale, ar fi „devastator”: „Companiile de stat și private nu vor mai putea accesa banii europeni din actualul și viitorul exercițiu financiar pentru investiții în rețele de gaz natural sau centrale nucleare.”

„Este greu de crezut că actuala Comisie va mai pune subiectul pe agendă, deoarece procesul decizional este extrem de complicat iar un eșec în Parlamentul European va elimina practic subiectul de pe agenda executivului european”, a mai punctat aceasta. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL5 mins ago

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

INTERNAȚIONAL36 mins ago

Șeful Pentagonului a discutat cu ministrul ucrainean al apărării despre „modalitățile de consolidare” a capacităților trupelor ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Ministrul Vasile Dîncu, în vizită oficială la Chișinău: România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de criza energetică

ROMÂNIA18 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE19 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO20 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA20 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO22 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE22 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE5 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending