Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri că Ministerul Sănătății a prezentat în ședința de guvern raportul privind îngrijirea marilor arși în țară, menționând că urmează să fie construite trei centre pentru îngrijirea acestora la București Timișoara și Târgu Mureș, finanțarea urmând a se face printr-un program cu Banca Mondială.

”Am cerut un raport Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte capacitatea statului român de a îngriji marii arşi. În şedinţa de guvern de astăzi a fost prezentat acest raport de către Ministerul Sănătăţii. (…) Un semn bun din raport: se vor construi trei centre de mari arşi la Bucureşti, Timişoara şi Târgu Mureş. Finanţarea se va face printr-un program cu Banca Mondială”, a precizat premierul după şedinţa de guvern.

Recent, prim-ministrul a avut o întrevedere cu delegația Băncii Mondial prezentându-i acesteia din urmă reformele asumate de Guvern privind pensiile şi salarizarea în sistemul public.

Şeful Executivului a mulţumit Băncii Mondiale pentru cooperare şi sprijin în realizarea reformelor, mai ales a celor din domeniul social: educaţie şi sănătate.

Recent, Ministerul Finanțelor și Banca Mondială au semnat la Bucureşti acordul de împrumut aferent finanţării adiţionale, în valoare de 150 milioane de euro, destinată susţinerii proiectului privind reforma sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar.

Sistemul de sănătate se va bucura de alte aproximativ 480 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, suma fiind destinată construirii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj și Spitalului Regional de Urgenţă Craiova.

Finanțarea mai sus amintită va fi completată de cele 2,4 miliarde de euro, cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Raport UNICEF: Alimentația copiilor nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ultimul deceniu și „ar putea deveni mult mai deficitară” în timpul pandemiei de COVID-19

Published

on

© UNICEF

Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta și a crește armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF, remis CaleaEuropeană.ro

Raportul „Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life” (Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani de viață)– publicat chiar înaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din această săptămână – avertizează că nivelul în creștere de sărăcie, inegalitățile, conflictele, dezastrele climatice și crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutrițională care afectează cei mai tineri cetățeni ai lumii, fără a se observa îmbunătățiri majore în ultimii zece ani.

„Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec. Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația”, a afirmat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. 

În cadrul unei analize ce include 91 de state, raportul constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi, în timp ce doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiză mai aprofundată a 50 de țări în care sunt disponibile date referitoare la tendințe relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu.

În condițiile în care COVID-19 continuă să perturbe serviciile esențiale și împinge și mai multe familii spre sărăcie, raportul constată că pandemia afectează modul în care familiile își hrănesc copiii. De exemplu, o anchetă realizată la nivelul gospodăriilor urbane din Jakarta a relevat faptul că jumătate dintre familii au fost nevoite să cumpere mai puține alimente nutritive. Prin urmare, procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018.

Copiii suportă tot restul vieții consecințele unei alimentații proaste și ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne, necesari pentru a asigura creșterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces.

Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriție – retard de creștere, emaciere, carențe de micronutrienți, supraponderabilitate și obezitate – cauzată de o alimentație proastă, având în vedere că necesarul de nutrienți esențiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieții.

La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere – în jur de 23 de milioane de copii – sunt mai mici de doi ani, iar prevalența retardului statural crește rapid între vârsta de șase luni și doi ani, în momentul în care alimentația copiilor nu reușește să țină pasul cu nevoile lor nutriționale tot mai mari.

Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentație proastă decât copiii care provin din mediul urban sau din familii mai înstărite. În 2020, de exemplu, proporția copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%).

Conform estimărilor din raport, România a înregistrat un ușor progres în privința reducerii procentului de copii sub 5 ani cu retard de creștere, de la 11% în 2012 la 10% în 2020. În privința emacierii moderate și severe la copiii sub 5 ani, estimările sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un ușor progres se înregistrează și la procentul de copii supraponderali din aceeași categorie de vârstă, acesta scăzând de la 9% în 2012 la 7% în 2020.

Pentru a asigura fiecărui copil o alimentație nutritivă, sigură și accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:

  • Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, a distribuției și a comercializării lor.
  • Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și a băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase și de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii și familiile.
  • Creșterea atractivității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles.

Raportul notează faptul că se pot înregistra progrese cu ajutorul investițiilor. În America Latină și Caraibe, de exemplu, aproape două treime (62%) dintre copiii de 6–23 de luni au o dietă minim diversificată, în timp ce în Asia de Est și de Sud (24%), Africa de Vest și Centrală (21%) și Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată. În toate regiunile, sunt necesare investiții prin care să se asigure tuturor copiilor alimentația diversificată de care au nevoie pentru prevenirea oricăror forme de malnutriție și pentru a crește, a se dezvolta și a învăța la potențialul lor maxim.

„Copiii nu pot supraviețui sau crește doar cu calorii. Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societății civile, partenerilor din domeniul dezvoltării și sectorul umanitar și familiilor, putem transforma sistemele alimentare și putem garanta o alimentație nutritivă și sigură, la un preț accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc în curând, constituie o ocazie importantă de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care răspund nevoilor tuturor copiilor”, a transmis Fore. 

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis, la summitul global împotriva COVID-19 găzduit de Joe Biden: Solidaritatea este un imperativ global. România a ajutat alte ţări în atenuarea efectelor pandemiei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internaţional în contextul pandemiei de COVID-19 desfășurat la New York, importanţa solidarităţii, arătând contribuția pe care România a adus-o luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

Totodată, șeful statului, a afirmat că modalitatea cea mai bună de a garanta siguranţa este un acces echitabil la vaccinurile care salvează vieţi, precum şi la terapii şi diagnostice.

“Îi mulţumesc preşedintelui Biden pentru iniţiativa de a coordona răspunsul internaţional la cea mai importantă ameninţare actuală – noul coronavirus. Pentru a ieşi învingători din această luptă este extrem de important să gândim şi să planificăm la nivel global. Solidaritatea este un imperativ global. Cred că modalitatea cea mai bună de a ne garanta siguranţa este un acces echitabil la vaccinurile care salvează vieţi, precum şi la terapii şi diagnostice”, a spus Iohannis, în cadrul intervenţiei pre-înregistrate pentru acest eveniment care s-a desfășurat în regim videoconferință.

 

El a arătat că România găzduieşte rescEU – un mecanism strategic pentru rezerve medicale şi distribuţie al Uniunii Europene, ca parte a eforturilor internaţionale de combatere a pandemiei.

De asemenea, președintele a amintit că România a ajutat alte ţări în eforturile acestora de a atenua efectele devastatoare ale pandemiei, prin trimiterea de echipe medicale în Italia, Republica Moldova şi Tunisia, dar şi în Statele Unite ale Americii, subliniind contribuţia românească din luna mai a anului trecut, cu personal medical şi experţi dislocaţi în Alabama.

Preşedintele Iohannis a amintit şi de faptul că ţara noastră a donat deja doze de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Egipt, Tunisia şi Vietnam.

“România se angajează şi este implicată în susţinerea ambiţioasei agende de consolidare a arhitecturii de securitate a sănătăţii din lume, în vederea construirii unui sistem global care este rezilient şi mai adecvat gestionării crizelor neprevăzute, precum este această pandemie”, a conchis şeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a început marți participarea sa la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde a susținut un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a luat parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri – în 2015, 2017, 2018 și 2019.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017)aici (2018) și aici (2019).

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

România susține rolul de lider pe care și l-a asumat Uniunea Europeană în materie de schimbări climatice și ambiția Uniunii Europene de a conduce efortul de restaurare a naturii, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, miercuri, în cadrul evenimentului “Acţiune transformatoare pentru natură şi oameni”, organizat în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

“Colaborarea internaţională este esenţială în combaterea schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii. Haideţi să acţionăm împreună pentru a proteja biodiversitatea, împărtăşind cunoştinţe, tehnologie şi resurse financiare. Vă invit să mobilizăm noi surse de finanţare pentru natură, să sprijinim şi să recompensăm furnizorii de servicii ecosistemice. Protejarea şi conservarea biodiversităţii trebuie să se realizeze în strânsă legătură cu dezvoltarea socială şi economică a oamenilor şi a comunităţilor”, a spus Klaus Iohannis în cadrul intervenției susținute.

Șeful statului a punctat că România se implică şi ia măsuri pentru protejarea biodiversității

“Împreună vom inversa tendinţa de pierdere a biodiversităţii până în anul 2030. Acum este momentul să acţionăm! Împreună putem opri schimbările climatice. COP26 este o etapă importantă în acest parcurs. România susţine rolul de lider pe care şi l-a asumat Uniunea Europeană în materie de schimbări climatice şi ambiţia UE de a conduce efortul de restaurare a naturii, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional”, a susţinut Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că biodiversitatea României se remarcă datorită bogăţiei sale, punctând că Delta Dunării este un reper al biodiversităţii mondiale, găzduind peste 5.000 de specii de floră şi faună.

“Biodiversitatea ţării noastre generează servicii ecosistemice pentru România, Europa şi întreaga lume. Acestea includ controlul inundaţiilor, tratarea apelor uzate, purificarea aerului sau captarea carbonului, toate esenţiale pentru calitatea vieţii, prosperitatea economică şi socială”, a explicat şeful statului.

 

Iohannis a reamintit că există o legătură strânsă între biodiversitate şi schimbările climatice.

“Pierderea biodiversităţii agravează schimbările climatice, iar acestea au, la rândul lor, un impact negativ asupra ecosistemelor şi speciilor. Creşte astfel riscul de incendii de vegetaţie şi de pierdere a biodiversităţii asociate lor”, a declarat Iohannis, subliniind că pompierii români au fost în prima linie a efortului internaţional de a opri incendiile de vegetaţie şi de a proteja natura în Grecia anul acesta.

Președintele Klaus Iohannis a început marți participarea sa la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde a susținut un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017)aici (2018) și aici (2019).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.29 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru56 mins ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.1 hour ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

MAREA BRITANIE2 hours ago

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

SUA2 hours ago

Criza submarinelor: SUA și Uniunea Europeană și-au reafirmat alianța puternică și dorința de a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Antonio Guterres: Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU doresc un Afganistan stabil, în care ajutorul umanitar să poată fi distribuit fără discriminare

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI22 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending