CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European: Ucraina poate fi membră a UE în 2030. O aderare accelerată ar dovedi că “UE este capabilă de acțiune geopolitică”
Published
2 months agoon

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, este favorabil ideii ca Ucraina să se alătura Uniunii Europene până în anul 2030, dacă vor fi până atunci îndeplinite anumite condiţii, precizând că o astfel de aderare ar dovedi că UE este capabilă de “acțiune geopolitică”.
“Ucraina poate fi membră a UE în anul 2030 dacă fiecare parte îşi face temele”, a apreciat Charles Michel într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel, notează Agerpres.
Pentru aceasta, a indicat el, UE trebuie “să grăbească procesul de luare a deciziilor”. O aderare accelerată a Ucrainei “ar dovedi de asemenea că UE este capabilă de acţiune geopolitică”, mai spune Charles Michel.
Totuşi, el a asigurat că nu vor fi relaxate criteriile de aderare pentru Ucraina sau pentru vreuna din celelalte ţări candidate, respectiv cele şase state din regiunea Balcanilor Occidentali, Republica Moldova şi Turcia.
“Ucraina şi celelalte ţări candidate trebuie să implementeze reforme, să combată corupţia şi să îndeplinească criteriile privind legislaţia”, a amintit Michel.
Chestiunea extinderii UE se află pe agenda summitului liderilor europeni care se reunesc joi şi vineri în oraşul spaniol Granada.
Pe 5 și 6 octombrie, Granada găzduiește două “summit-uri gemene“, reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) și reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE, care vor aborda prioritățile strategice ale continentului pentru următorii cinci ani. De altfel, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe liderii europeni la summitul de la Granada pentru a declanșa reflecția asupra agendei strategice 2024-2029 și extinderii UE.
În vreme ce summitul CPE se va concentra pe viitorul Europei într-un moment de cotitură geopolitică, summitul informal al Consiliului European se va concentra pe pregătirea UE pentru următoarea extindere.
Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – ar urma să aibă ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.
Mai mult, un document intern al UE care simulează impactul extinderii a constatat că Kievul ar avea dreptul la 186 miliarde de euro din bugetul european pe șapte ani după aderarea la UE, dintr-un total de 257 de miliarde de euro pentru Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcanii de Vest.
Ucraina a primit statutul de ţară candidată la UE în iunie 2022. Cele 27 de state membre nu au luat încă o decizie privind lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina, însă este de așteptat ca după prezentarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere, liderii statelor membre să decidă la summit-ul Consiliului European din decembrie 2023 în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe
Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate
SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală
Charles Michel și Ursula von der Leyen, poziție la unison de la Beijing: Relația UE cu China trebuie să funcționeze într-o lume cu fricțiuni geopolitice
Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE
Liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate: von der Leyen și Michel au pledat pentru o “relație stabilă”, Xi pentru “încredere politică”
CHINA
Charles Michel și Ursula von der Leyen, poziție la unison de la Beijing: Relația UE cu China trebuie să funcționeze într-o lume cu fricțiuni geopolitice
Published
21 hours agoon
December 8, 2023
Relația Uniunii Europene cu China este una care contează și care trebuie să funcționeze pentru a aborda provocările dintr-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere, dar relațiile comerciale și economice dintre cele două părți trebuie să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase, au transmis joi, la unison, de la Beijing, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Liderii celor două instituții ale UE au participat la cel de-al 24-lea summit UE-China, unde a avut întrevederi cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu premierul chinez, Li Qiang.
Potrivit unei declarații comune von der Leyen – Michel, summitul a reprezentat o oportunitate de a se angaja cu China după o perioadă de intensificare a contactelor și dialogurilor bilaterale. Vizitele la nivel înalt și dialogurile la nivel înalt privind chestiuni strategice și de politică externă, drepturile omului, precum și comerțul și economia, clima și mediul, digitale au deschis calea pentru summit, demonstrând angajamentul UE de a se angaja cu China. UE a evidențiat necesitatea unor progrese concrete în urma acestor discuții.
“Relația UE-China este una care contează. Dar trebuie să facem ca relațiile noastre comerciale și economice să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase. Vom continua să depunem eforturi pentru oportunități egale pentru companiile noastre. Ziua de astăzi ar trebui să fie un prim pas. De asemenea, ne bazăm pe China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să protejeze Carta ONU și, în special, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor. Vom continua să colaborăm cu China pe baza transparenței, a predictibilității și a reciprocității.”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.
Press conference after the #EUChina summit ↓ https://t.co/OJ2jsd8hhF
— Charles Michel (@CharlesMichel) December 7, 2023
“Relația noastră cu China este complexă și avem responsabilitatea de a o face să funcționeze. Am convenit că este în interesul nostru comun să avem relații comerciale echilibrate. Și trebuie să abordăm provocările într-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere. Trebuie să lucrăm cu toții pentru a ne asigura că Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
UE a subliniat importanța unei ordini internaționale funcționale și bazate pe reguli, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul său. Liderii au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE a reiterat faptul că, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China are o responsabilitate specială în ceea ce privește respectarea principiilor fundamentale ale Cartei ONU, inclusiv integritatea teritorială și suveranitatea. UE a solicitat Chinei să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului de agresiune și a încurajat ferm China să se implice în formula de pace din Ucraina. UE a subliniat importanța ca China să continue să se abțină de la furnizarea de arme letale către Rusia. De asemenea, UE a îndemnat China să împiedice orice încercare a Rusiei de a eluda sau de a submina impactul sancțiunilor.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, UE a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile teroriste brutale și nediscriminatorii comise de Hamas împotriva Israelului. UE a reiterat dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar internațional. Ambele părți au convenit asupra importanței de a asigura protecția tuturor civililor, de a îmbunătăți situația umanitară gravă din Gaza și de a pune în aplicare Rezoluția 2712 a Consiliului de Securitate al ONU. UE și China și-au confirmat angajamentul față de soluția celor două state.
UE și China sunt parteneri economici importanți, cu schimburi de bunuri în valoare de 2,3 miliarde EUR pe zi. Cu toate acestea, cu un deficit comercial al UE de aproape 400 de miliarde EUR, această relație este dezechilibrată din punct de vedere critic și structural. UE nu intenționează să se decupleze sau să se întoarcă spre interior. Prin urmare, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la denaturările subiacente și la efectele negative ale supracapacității de producție din economia chineză. UE a subliniat Chinei importanța realizării unei relații economice mai echilibrate, cu condiții de concurență echitabile și reciprocitate. UE a subliniat, de asemenea, necesitatea de a înregistra progrese în abordarea intereselor fundamentale ale UE și a cererilor de lungă durată (de exemplu, transparența mediului de afaceri, lanțurile de aprovizionare previzibile, denaturările comerciale, inclusiv subvențiile industriale, și barierele comerciale specifice fiecărui sector).
UE și-a exprimat așteptarea ca China să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți accesul pe piață și mediul de investiții pentru investitorii și exportatorii din UE. UE a reamintit că de-riscurile, dar nu decuplarea, vizează consolidarea rezilienței prin abordarea dependențelor critice în sectoare specifice, în deplină conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.
UE și China împărtășesc un interes comun pentru un sistem comercial multilateral eficient, bazat pe reguli, echipat pentru a face față provocărilor cheie ale timpului nostru.
UE a subliniat responsabilitatea comună a celor două părți de a asigura un mediu transparent și competitiv pentru economia digitală, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru inteligența artificială, care să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale. UE a subliniat obiectivul comun de a evita fragmentarea standardelor pentru tehnologiile informației și comunicațiilor.
Liderii au luat act de acordurile recente, inclusiv de instituirea unor grupuri de lucru privind reglementarea financiară, produsele cosmetice, controlul exporturilor și vinurile și băuturile spirtoase. UE a așteptat cu interes activarea rapidă a mecanismului de facilitare a fluxurilor transfrontaliere de date. De asemenea, liderii au luat act de activitatea desfășurată de la ultima reuniune la nivel înalt în ceea ce privește drepturile vamale și drepturile de proprietate intelectuală, siguranța alimentară și siguranța produselor vândute online, precum și indicațiile geografice. Liderii au convenit să relanseze dialogul la nivel înalt între popoare în 2024.
Liderii au salutat continuarea cooperării în domeniul schimbărilor climatice și al mediului, exemplificată prin acordul recent de a continua să lucreze în continuare la comercializarea emisiilor și la economia circulară. În calitate de economii majore, UE și China trebuie să conducă eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv în cadrul COP28 în curs de desfășurare. UE a recunoscut progresele recente înregistrate în ceea ce privește extinderea energiei regenerabile și intenția Chinei de a aborda problema emisiilor de metan. UE a subliniat responsabilitatea urgentă a tuturor statelor de a-și intensifica ambițiile în materie de climă și a invitat China să se alăture angajamentului global de a tripla capacitatea de energie regenerabilă și de a dubla rata de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, precum și angajamentului global privind metanul.
Liderii au discutat, de asemenea, despre sustenabilitatea datoriei, securitatea alimentară, sănătatea și pregătirea pentru pandemii, biodiversitatea, apa, guvernanța oceanelor, poluarea cu plastic și defrișările.
UE și-a reiterat îngrijorarea profundă cu privire la situația drepturilor omului în China, în special încălcările sistemice ale drepturilor omului în Xinjiang și Tibet, munca forțată, tratamentul aplicat apărătorilor drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților, precum și eroziunea continuă a libertăților fundamentale în Hong Kong, unde China ar trebui să își onoreze angajamentele anterioare. UE a salutat reluarea dialogului privind drepturile omului în februarie 2023 și a subliniat că se așteaptă ca următorul dialog să aibă loc în 2024 în China.
UE și-a reafirmat politica consecventă “O singură Chină” și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în strâmtoarea Taiwan. Instabilitatea crescută din Mările Chinei de Est și de Sud amenință prosperitatea și securitatea regională și globală. Ne opunem oricăror încercări unilaterale de a schimba status quo-ul prin forță sau coerciție. Disputele trebuie soluționate prin mijloace pașnice, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Liderii au discutat în continuare despre situația din Peninsula Coreeană, Afganistan, Myanmar și Iran.
CONSILIUL EUROPEAN
Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE
Published
2 days agoon
December 7, 2023
Președintele francez Emmanuel Macron îl găzduiește joi seară, la Paris, pe premierul maghiar Viktor Orbán, care pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, pentru o cină în care va încerca să forțeze un compromis înainte de summitul Consiliului European de săptămâna viitoare.
UE se află în panică, cu o săptămână înainte de un summit cheie în care se vor discuta decizii importante pentru viitorul Ucrainei, iar poziția înrădăcinată anti-Ucraina a premierului Ungariei îl determină pe președintele Franței să intre în scenă, Macron fiind un lider care nu se ferește de o provocare diplomatică, subliniază Politico Europe.
La summitul de iarnă al liderilor europeni, prevăzut a se desfășura la Bruxelles în perioada 14-15 decembrie, liderii UE urmează să ia o decizie istorică cu privire la aducerea Ucrainei în clubul celor 27 de națiuni și să încheie un acord bugetar cheie care ar arunca un colac de salvare de 50 de miliarde de euro economiei de război a Kievului, aflată în criză.
În timpul unei cine la Paris, Macron speră că el și Orbán pot ajunge la un compromis înainte de săptămâna viitoare.
“Ungurii adoptă poziții dure, își construiesc pârghii de negociere. Dacă fac acest lucru, este pentru a-i oferi lui Viktor Orbán marje de negociere … Acum intrăm într-o fază mai activă a negocierilor, cu discuții la nivel mai înalt” între Orbán și Macron, a declarat un diplomat francez.
“Ceea ce face Ungaria acum are sens doar dacă este pentru a găsi o cale de ieșire”, a adăugat diplomatul francez. Potrivit mai multor oficiali francezi, decizia lui Orbán de a accepta invitația lui Macron a fost un semn pozitiv în sine.
Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.
Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.
Premierul maghiar a fost luat la țintă și de șefa diplomației germane, Annalena Baerbock. “Nu avem timp pentru jocuri în acest moment“, a declarat ministrul german de externe.
“Dacă ne aflăm într-o situație în care pacea în Europa este atacată, atunci trebuie să facem tot ceea ce putem în fiecare zi și în fiecare oră pentru a ne proteja poporul nostru și, cu atât mai mult, poporul ucrainean”, a insistat ea.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc săptămâna viitoare la Bruxelles, având pe agendă recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, acordarea statului de țară candidat Georgiei și obținerea unui compromis pentru suplimentarea bugetului multianual european, UE făgăduind Ucrainei un sprijin de 50 de miliarde de euro.
Vorbind cu reporterii la Bruxelles la începutul acestei săptămâni, secretarul de stat ungar pentru diplomație și relații publice, Zoltán Kovács, a combătut cu fermitate ideea că Orbán ia o astfel de poziție pentru a determina Consiliul European să deblocheze miliarde de euro în bani europeni care rămân blocați din cauza problemelor legate de statul de drept din partea Budapestei.
“Poziția noastră privind Ucraina, poziția noastră privind revizuirea CFM și multe alte chestiuni ar rămâne în picioare indiferent de ceea ce se întâmplă cu fondurile”, a declarat Kovács.
Deși recent Ungaria a fost autorizată să primească 900 de milioane de euro în fonduri europene ca avans la planul său de redresare, plăţile din planul ungar, în valoare totală de 10,4 miliarde de euro (6,5 miliarde granturi şi 3,9 miliarde împrumuturi) rămân supuse progresului în domeniul statului de drept. Iar avansul plătit poate fi recuperat dacă plăţile nu sunt în cele din urmă validate de Uniunea Europeană.
Fondurile pentru acest plan sunt blocate aşteptând ca Ungaria să îndeplinească o serie de condiţii stabilite de Comisie, în special în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi normele privind achiziţiile publice.
Pe lângă planul de redresare, aproximativ 22 de miliarde de euro fonduri de coeziune destinate Ungariei în cadrul bugetului 2021-2027 sunt, de asemenea, blocate de Bruxelles, suspendate de reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei, drepturilor persoanelor LGBT+, independenţei academice a universităţilor în special.
COMISIA EUROPEANA
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
Published
1 week agoon
November 30, 2023
Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut joi un apel la “pornirea apărării europene și la “o apărare europeană” care să reflecte nivelul de ambiție al “Uniunii noastre geopolitice”.
Cei doi lideri instituționali s-au adresat reuniunii anuale a Agenției Europene de Apărare.
“Liderii vor să le transmită clar cetățenilor lor că vom fi alături de ei pentru a le asigura siguranța și securitatea. Avem nevoie de o adevărată apărare europeană pentru mai multă securitate. Trebuie să construim un triunghi virtuos – de obiective comune și capacități operaționale îmbunătățite”, a spus Charles Michel, într-un discurs.
Șeful Consiliului European consideră că a sosit momentul să creăm o adevărată uniune a apărării, însoțită de o “veritabilă piață unică a apărării”.
Această piață unică a apărării ar trebui să se concentreze asupra a două obiective în viitor, și anume sprijinul militar pentru Ucraina și clădirea apărării europene.
În ceea ce o privește, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, a indicat în discursul ei că pentru pregătirea industrială în domeniul apărării este necesar “un reflex european mai puternic”, de la planificare la achiziții.
“Strategia industrială europeană în domeniul apărării va sprijini acest reflex pe patru direcții”, a spus ea, enumerându-le: concentrare strategică, reguli mai bune, dublă utilizare și finanțare.
Concrete & Design Solutions

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

FMI sfătuiește România să introducă noi taxe și impozitarea progresivă în 2024, pentru a aduce mai mulți bani la buget

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE5 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”