Pe 5 și 6 octombrie, Granada găzduiește două “summit-uri gemene“, reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) și reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE, care vor aborda prioritățile strategice ale continentului pentru următorii cinci ani, remarcă președinția Spaniei la Consiliul UE într-un material informativ consacrat celor două evenimente politice majore. La ambele momente, România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care se va deplasa în Spania cu mesajul “caracterului strategic al extinderii” și deschiderii negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina în acest an.

Ambele reuniuni, care reprezintă o etapă-cheie a președinției spaniole a Consiliului UE, vor avea loc la Centrul de Conferințe din Granada. Acesta va fi cel de-al treilea CPE care va avea loc de la crearea forumului, la 9 mai 2022, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care deținea atunci președinția rotativă a Consiliului.

Reuniunea Comunității Politice Europene, care și-a desfășurat cele două reuniuni anterioare la Praga (Cehia) și Bulboaca (Republica Moldova), va reuni la 5 octombrie aproximativ 50 de lideri de pe întregul continent.

O zi mai târziu, șefii de stat sau de guvern din UE își vor ține reuniunea informală, la care vor participa liderii celor 27 de state membre.

Punerea bazelor pentru viitorul Europei

În cadrul celor două reuniuni se va discuta despre viitorul Europei, într-un moment-cheie din punct de vedere geopolitic și, în cazul UE-27, la punctul culminant al actualului ciclu legislativ al UE.

La reuniunea din 5 octombrie sunt invitaţi să participe 47 de şefi de stat şi de guvern din cele 27 de state membre ale UE şi non-UE (Albania, Andorra, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Islanda, Kosovo, Liechtenstein, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Elveţia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit).

Mai sunt invitaţi şi preşedinţii Consiliului European, Comisiei Europene şi Parlamentului European.

Sesiunile de lucru ale CPE se vor axa pe aspecte strategice și, în special, pe provocările viitoare pentru regiune.

Pentru președinția spaniolă a Consiliului UE, această reuniune are loc într-un moment fundamental din cauza schimbărilor și transformărilor prin care trece în prezent lumea, ceea ce face din Granada orașul în care se pot lua decizii fundamentale pentru viitor.

Reuniunea se va axa pe conflictele actuale care afectează continentul, scopul fiind acela de a profita de prezența majorității liderilor europeni pentru a restabili unitatea acestora în fața agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Discuțiile din cadrul CPE vor fi organizate în patru grupuri de lucru în jurul a trei teme:

Digitalizarea, cu un accent deosebit pe inteligența artificială, care reprezintă o problemă-cheie pentru viitor, atât în cadrul UE, cât și în afara granițelor sale. Sesiunea se va concentra pe posibila reglementare a inteligenței artificiale și pe dezvoltarea beneficiilor acesteia, precum și pe modul în care Europa ar trebui să conducă o tranziție digitală care să fie umană și să respecte drepturile fundamentale. Printre prioritățile sale, președinția spaniolă a Consiliului a propus să se treacă la o digitalizare responsabilă, garantând accesul egal și confidențialitatea pentru europeni.

Energie, mediu și tranziție ecologică. În cadrul acestei mese rotunde, liderii vor aborda marile dezbateri privind energia care au avut loc în ultimii ani, în vederea asumării de către UE a rolului de lider și în această tranziție, care este unul dintre obiectivele semestrului spaniol.

Multilateralism și geostrategie. Acest grup, care va fi la rândul său împărțit în două, va reflecta asupra diferitelor implicații ale războiului din Ucraina și asupra posibilei reforme a rolului anumitor instituții și organisme internaționale față de conflict. Spania s-a angajat să sprijine Ucraina alături de aliații din NATO și UE. UE susține ferm și pe deplin Ucraina și va continua să ofere un sprijin politic, economic, militar, financiar și umanitar puternic țării și poporului său atât timp cât va fi necesar.

Reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern

La 6 octombrie, în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern (EUCO) din cele 27 de state membre, vor începe discuțiile privind pilonii viitoarei agende strategice 2024-2029. 

Principalele chestiuni care vor fi abordate sunt autonomia strategică deschisă și pregătirea UE pentru următoarea extindere, iar liderii vor lucra la elaborarea unei declarații, acest summit fiind considerat un succesor al summitului de la Versailles din martie 2022, la două săptămâni după ce Rusia invadase Ucraina. De altfel, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe liderii europeni la summitul de la Granada pentru a declanșa reflecția asupra agendei strategice 2024-2029 și extinderii UE.

Autonomia strategică deschisă (OSA) sau cum UE să devină mai rezilientă, documentul “Resilient EU2030” promovat de președinția spaniolă fiind baza discuțiilor. Acest document identifică vulnerabilitățile cu care UE s-ar putea confrunta de acum până în 2030, identificând o serie de bunuri, servicii și tehnologii pentru care ar putea și ar trebui să își consolideze capacitățile de producție internă.

Pregătirea UE pentru următoarea extindere. Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – ar urma să aibă ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană. Mai mult, un document intern al UE care simulează impactul extinderii a constatat că Kievul ar avea dreptul la 186 miliarde de euro din bugetul european pe șapte ani după aderarea la UE, dintr-un total de 257 de miliarde de euro pentru Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcanii de Vest.

Președinția spaniolă dorește să facă progrese în ceea ce privește pactul UE privind migrația, ceea ce reprezintă o provocare majoră, având în vedere că acesta este ultimul semestru complet al acestei legislaturi europene. Spania este una dintre cele cinci țări mediteraneene (Med5) cu cea mai mare presiune migratorie dinspre Africa, alături de Italia, Cipru, Malta și Grecia.

Ucraina se va afla, de asemenea, pe ordinea de zi. UE a dat dovadă de unitate și fermitate împotriva invaziei rusești în Ucraina încă de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.