Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, semnalează că dezechilibrele externe în cazul României sunt de natură structurală – consumăm mai mult decât producem, în vreme ce exporturile nu reușesc să țină pasul cu ritmul importurilor.
Într-un material de opinie publicat pe site-ul său, Marinescu subliniază că reducerea dezechilibrelor nu poate fi redusă la formula simplistă axată pe câștiguri de preț și productivitate.
Soluția propusă de acesta este lărgirea bazei firmelor exportatoare și diversificarea geografică a piețelor.
În noua configurație a comerțului global, punctează viceguvernatorul BNR, instrumentele de diplomație comercială devin esențiale pentru facilitarea exporturilor și accesul la noi piețe.
Cosmin Marinescu constată că procesul de consolidare fiscală, demarat în 2025, a contribuit la ajustarea importantă a deficitului bugetar, dar semnalează că deficitul de cont curent rămâne unul ridicat, cu proiecție de peste 7% din PIB în 2026, fapt ce generează riscuri și presiuni asupra stabilității macroeconomice și asupra finanțării externe.
El citează concluziile celui mai recent raport al FMI privind sectorul externe, care spune că „dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale”, ci prin „politici economice care susțin producția națională și competitivitatea exporturilor”, fiind necesară „diversificarea geografică a exporturilor mai ales în condițiile actuale de reconfigurare strategică a comerțului global, care ar putea crește dependența de importuri, în special de importurile energetice.”
Viceguvernatorul BNR a dat drept exemplu de exporturi competitive sectorul agroalimentar din România, țara noastră fiind printre principalii exportatori de cereale din UE.
Cu toate acestea, semnalează Marinescu, România exportă materii prime agricole și importă produse alimentare procesate, cu valoare adăugată mult mai mare.
Prin urmare, spune viceguvernatorul BNR, „nu contează doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare”.
El face o comparație cu Polonia, care a reușit să obțină excedente comerciale importante pe segmentul alimentar prin integrarea unei părți mai mari a lanțului agroalimentar în economia locală.
Conform viceguvernatorului BNR, „finanțarea prin datorie poate acoperi deficitele pe termen scurt, dar crește expunerea la costuri mai ridicate de finanțare și la schimbări ale apetitului pentru risc pe piețele financiare.”
„Dezechilibrele externe evidențiază limitele modelului de creștere bazat pe consum, în care cererea internă avansează mai rapid decât capacitatea economiei de a genera ofertă competitivă, excedentul de cerere fiind acoperit prin importuri. Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, consecința este cât se poate de directă: importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate, iar dependența de finanțarea externă se accentuează, cu riscurile aferente. Fluxurile externe bazate preponderent pe instrumente de capital pot atenua riscurile asociate dezechilibrelor externe, dar nu pot înlătura cauzele structurale ale acestora. Reducerea durabilă a vulnerabilităților externe necesită politici axate pe susținerea producției naționale, precum și o mai bună integrare în lanțurile de valoare globale și europene, astfel încât exporturile românești să devină cât mai competitive și reziliente”, explică Marinescu.
În încheiere, viceguvernatorul BNR arată că reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este „pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice esențiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală”:
- reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului curent cu 1,65 puncte procentuale din PIB, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior;
- estimările privind coborârea consistentă a ratei inflației, cu circa 2 puncte procentuale lunar, atât în iulie cât și în august, ca urmare a unor efecte de bază;
- perspectivele clare de revigorare a creșterii economice în 2027, date fiind prognozele de creștere economică de peste 2% conform estimărilor macroeconomice ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene;
- nivelul rezervelor internaționale de aproape 75 miliarde de euro, care asigură acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt, calculată la scadență reziduală;
- soliditatea sectorului bancar, care își menține principalii indicatori prudențiali peste media europeană.
