Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să poată suspenda temporar primirea cererilor de azil din partea persoanelor nou-sosite în situații excepționale de presiune migratorie extremă și instrumentalizată, susține premierul grec Kyriakos Mitsotakis, într-un editorial publicat marți de Politico. Măsura ar urma să fie posibilă numai în cadrul unui regim european de urgență, cu limite clare și cu respectarea obligațiilor juridice ale UE.
Mitsotakis afirmă că migrația nu mai reprezintă doar o problemă umanitară sau administrativă, ci poate fi folosită de actori statali și nestatali ca instrument de constrângere geopolitică.
„Mediul de securitate al Europei s-a schimbat fundamental. Alături de amenințările militare convenționale și atacurile cibernetice, UE se confruntă tot mai mult cu o formă mai insidioasă de presiune hibridă: instrumentalizarea deliberată a migrației de către actori statali și nestatali care urmăresc să testeze reziliența Europei, să-i submineze coeziunea și să obțină concesii politice”, a scris premierul Greciei.
Mitsotakis consideră că evenimentele recente din enclava spaniolă Ceuta reprezintă un nou avertisment privind riscurile transformării fluxurilor migratorii într-un instrument de presiune. El precizează însă că nu sunt cunoscute deocamdată cauzele exacte ale situației produse săptămâna trecută.
Premierul grec amintește precedentele de la frontiera terestră dintre Grecia și Turcia, în regiunea Evros, în 2020, precum și de la granițele Lituaniei, Poloniei și Letoniei cu Belarus, în 2021.
În asemenea situații, nu este vorba despre o creștere treptată a numărului de sosiri, ci despre deplasări bruște, masive și uneori coordonate, care pot implica zeci de mii de persoane în numai câteva zile. Acestea pot depăși rapid capacitățile naționale, paraliza sistemele de azil și primire și pune sub presiune funcționarea spațiului Schengen, avertizează Mitsotakis.
Premierul grec recunoaște progresele realizate prin Pactul UE privind migrația și azilul, care introduce mecanisme de flexibilitate și solidaritate pentru gestionarea presiunii migratorii. El susține însă că instrumentele actuale au fost concepute pentru situații care rămân gestionabile și nu oferă un răspuns adecvat atunci când fluxurile sunt provocate, amplificate sau facilitate intenționat.
În acest context, Mitsotakis propune crearea unui cadru european special pentru situațiile de presiune migratorie masivă și instrumentalizată, care să poată fi activat pe baza unor criterii clare și obiective.
Acestea ar trebui să includă atât elemente cantitative, precum amploarea și viteza sosirilor în raport cu capacitatea statului afectat, cât și indicatori calitativi, printre care existența unor dovezi privind coordonarea sau facilitarea fluxurilor de către țări terțe ori rețele de criminalitate organizată.
Activarea regimului european de urgență ar permite ajustarea temporară, proporțională și strict controlată a procedurilor obișnuite. Procedurile accelerate de azil ar urma să fie menținute, în special pentru persoanele provenite din țări ale căror cetățeni au rate scăzute de recunoaștere a dreptului la protecție internațională.
Mitsotakis consideră însă că accelerarea procedurilor nu este suficientă.
„Europa trebuie să fie sinceră în privința limitelor procedurilor sale accelerate de azil. În situații excepționale clar definite, caracterizate printr-o presiune extremă și disproporționată – fie la frontierele terestre, fie în urma unor sosiri masive pe mare – statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în cadrul unui regim european de urgență, de a suspenda temporar primirea cererilor de azil ale persoanelor nou-sosite, concomitent cu returnarea rapidă a celor care nu au dreptul să rămână, cu respectarea deplină a obligațiilor juridice ale UE”, a explicat premierul grec.
El insistă că o asemenea măsură nu ar reprezenta o abandonare a valorilor europene, ci o adaptare la noile realități de securitate.
Suspendarea ar trebui să fie limitată strict în timp, proporțională cu situația și însoțită de garanții juridice solide. Respectarea dreptului UE, a Cartei drepturilor fundamentale și a principiului nereturnării, care interzice trimiterea unei persoane într-un stat unde ar risca persecuții sau tratamente inumane, trebuie să rămână nenegociabilă, subliniază Mitsotakis.
Totodată, mecanismul ar trebui să fie însoțit de solidaritate europeană automată. Agențiile UE ar urma să ofere sprijin operațional, iar eforturile coordonate de returnare și asistența financiară și tehnică ar trebui mobilizate imediat pentru statul aflat sub presiune.
În absența unui asemenea cadru, țările de la frontierele externe vor rămâne expuse, actorii ostili vor avea motive suplimentare să exploateze migrația în scopuri geopolitice, iar diviziunile din interiorul UE se vor adânci, avertizează premierul grec.
„A recunoaște că migrația poate fi folosită ca armă nu este alarmism, ci realism”, a conchis Kyriakos Mitsotakis.
