„Experiența noastră istorică ne arată că nu există salvare personală și nu există succes individual. Există doar instituții care, atunci când funcționează și își fac treaba, pot combate și opri extremismul de dreapta”, a transmis președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, într-un mesaj prezentat de Florin Manole în cadrul ceremoniei oficiale dedicate Zilei Europene de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor, marcată anual la 2 august.
„2 august 1944 este o zi care vorbește în egală măsură despre oameni și despre instituții. Despre instituții, pentru că nu există alte garanții mai importante pentru libertățile și drepturile cetățenești, pentru combaterea extremismului și pentru siguranța cetățenilor decât instituțiile. Și despre oameni, pentru că, în acea zi, o mie de oameni, singuri, lipsiți de orice protecție pe care o oferă o democrație, așa cum o cunoaștem noi astăzi, prin instituțiile statului, au încercat să reziste în fața terorii, în fața extremismului de dreapta, în fața exterminării. Au reușit să o facă foarte puțin”, a transmis Sorin Grindeanu.
În mesajul său, președintele Camerei Deputaților a afirmat că prima concluzie care trebuie desprinsă din lecțiile istoriei este că nu există succes personal și salvare individuală la scară istorică. El a subliniat că, „fără instituții, niciun individ și nicio comunitate nu pot supraviețui unor tragedii comparabile cu Holocaustul”.
„Acum, când extremismul de dreapta crește în Europa și în România, când democrația este sub asalt, ceea ce putem face cel mai mult și cel mai bine, ca cetățeni ai acestei țări, este să consolidăm instituțiile statului, clădite pe valorile democratice. Pentru că, experiența noastră istorică ne arată că nu există salvare personală și nu există succes individual. Există doar instituții care, atunci când funcționează și își fac treaba, pot combate și opri extremismul de dreapta. Dar nu există oameni și comunități care să reziste singuri în fața Holocaustului, în fața extremismului de dreapta și în fața urii rasiale”, a conchis Sorin Grindeanu.
La rândul său, vicepreședintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, Nicolae Păun, a afirmat că lipsa de reacție în fața extremismului poate avea consecințe grave și a cerut măsuri legislative mai ferme pentru combaterea rasismului și a antițiganismului, precum și politici publice mai consistente dedicate comunității rome.
„Eu cred că este nevoie de o reglementare legislativă mult mai categorică. Pe lângă Legea Vexler, avem și legea privind combaterea antițiganismului, dar aceasta nu are un impact suficient asupra societății și asupra instituțiilor, de la nivel local până la nivel central”, a spus Nicolae Păun.
De asemenea, Nicolae Păun a atras atenția asupra pericolului reprezentat de ascensiunea extremismului și a făcut o paralelă între contextul care a precedat Holocaustul și evoluțiile actuale din Europa.
„De ce au suferit știm cu toții: din cauza unui regim instaurat în mod democratic. Atenție, democratic. Nimeni nu l-a adus pe Hitler altfel decât prin alegeri. În momentul în care, în Europa, clasa politică a fost foarte slabă, nu a acordat atenție și nu a simțit valul extremist care se apropia și care voia să pârjolească Europa. Cred că într-un asemenea moment se află și lumea europeană acum, pentru că nu vrea să înțeleagă anumite aspecte sau, dacă le înțelege, nu acordă suficientă atenție siguranței anumitor minorități”, a subliniat acesta.
Ceremonia a reunit reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Guvernului României, corpului diplomatic acreditat la București, ai instituțiilor publice și ai organizațiilor reprezentative ale comunității rome, precum și ai societății civile, pentru a aduce un omagiu miilor de romi deportați și uciși în timpul Holocaustului.
Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor este marcată anual la 2 august, în memoria celor aproximativ 4.300 de romi – femei, bărbați și copii – uciși în noaptea de 2 spre 3 august 1944 în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. Data reprezintă un simbol al comemorării tuturor victimelor rome ale Holocaustului și reafirmă angajamentul pentru combaterea rasismului, discriminării și intoleranței, precum și pentru păstrarea vie a memoriei acestui capitol tragic al istoriei Europei.
