Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Viitoarea Comisie Europeană ar putea fi instalată la 1 decembrie. România, Ungaria și Franța trebuie să propună noi comisari

Published

on

© European Parliament

Preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie, a afirmat sâmbătă președintele Parlamentului European, David Sassoli, în ceea ce reprezintă prima voce oficială care confirmă un scenariu prefigurat în urma respingerii comisarilor desemnați din partea Franței, României și Ungariei.

“Parlamentul este implicat într-un mecanism transparent. În prezent, trei alţi comisari trebuie să fie propuşi de România, Ungaria şi Franţa şi vom începe în Parlament analiza candidaturilor lor”, a explicat Sassoli, citat de agenţiile de presă italiene, în timpul unei reuniuni la Cernobbio, în nordul Italiei.

Cred că nu va fi probabil posibil să respectăm data de 1 noiembrie, vom ajunge la 1 decembrie“, a adăugat el, citat de AFP și Agerpres.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. Conform agendei oficiale a legislativului european, următoare sesiune plenară la care Comisia von der Leyen ar putea fi supusă votului are loc în perioada 25-28 noiembrie.

Sassoli a făcut aceste declarații în contextul în care Parlamentul European a încheiat săptămâna trecută procesul de audieri ale comisarilor europeni nominalizați de către țările UE și desemnați de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se ocupe de portofoliile alocate. 

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European s-au desfășurat pentru 24 de comisari desemnaţi, după ce candidații inițiali din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și László Trócsányi, au fost declarați incompatibili de Comisia pentru afaceri juridice a legislativului european din cauza unor potențiale conflicte de interese ce proveneau din declarațiile lor de avere.

Din cei 24 de comisari desemnați, 22 de candidați au fost aprobați după audieri, pentru candidatul din partea Poloniei a fost nevoie de o nouă audiere pentru aprobarea sa, iar candidata din partea Franței a fost respinsă după cea de-a doua audiere. Deși Sylvie Goulard, comisarul desemnat de președintele Emmanuel Macron, a fost audiată de două ori în cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei, aceasta nu i-a putut convinge pe eurodeputați tot din cauza unor probleme de integritate, atât în ce privește dosarul angajărilor fictive de la cabinetul său de eurodeputat, cât și referitor la colaborarea cu un think tank din California.

În context, Ursula von der Leyen a solicitat încă de joi completarea echipei sale de comisari, precizând că ”nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări, existând ecouri că ar putea surveni inclusiv modificări în atribuirea portofoliilor.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi. În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPE. De partea sa, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat în termeni duri după respingerea lui Sylvie Goulard, invocând un ”joc politic”, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și că aceasta l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. În schimb, Macron a subliniat că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat, demonstrând că nu este dispus să renunțe la acesta, și nu persoana desemnată să fie comisar european.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. 

În cele din urmă, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

  1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
  2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

  1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
  2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
  3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
  4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

  • dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
  • investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
  • îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
  • îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
  • investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

  • 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
  • 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
  • capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
  • protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
  • protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
  • creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
  • investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
  • protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
  • lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
  • 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
  • 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
  • capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
  • 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

InvestEU: Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei semnează un acord în valoare de 500 mil. euro pentru finanțarea investițiilor sociale

Published

on

© Paolo Gentiloni - Twitter

Astăzi, Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de garanție InvestEU în valoare de până la 159 de milioane de euro. Astfel, CEB devine partener de implementare InvestEU și va mobiliza aproximativ 500 de milioane de euro sub formă de împrumuturi suplimentare pentru proiecte sociale. Acest acord reprezintă o etapă importantă, deoarece este pentru prima dată când InvestEU sprijină investițiile unei bănci multilaterale de dezvoltare cu un mandat exclusiv social, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Acordul de garantare, semnat astăzi la Bruxelles de comisarul Paolo Gentiloni și de guvernatorul CEB, Carlo Monticelli, va debloca investiții semnificative în cadrul ferestrelor InvestEU “investiții sociale și competențe” și “infrastructură durabilă”.

Acestea includ locuințe sociale, locuințe la prețuri accesibile și locuințe pentru studenți, educație, ocuparea forței de muncă și competențe, asistență medicală, îngrijire pe termen lung și asistență socială precum și mobilitate urbană curată și inteligentă, servicii de apă și apă uzată și protecție împotriva inundațiilor.

Portofoliul de proiecte acoperite de această garanție InvestEU va sprijini, de asemenea, obiective transversale, cum ar fi egalitatea de gen și incluziunea socială și economică a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu handicap. Primele operațiuni în cadrul acordului sunt așteptate să fie aprobate în cursul anului 2023.

InvestEU oferă o garanție bugetară a UE partenerilor de implementare pentru a le spori capacitatea de asumare a riscurilor și, prin urmare, contribuie la mobilizarea investițiilor publice și private pentru prioritățile politice ale UE.

„InvestEU va juca un rol important în mobilizarea investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor mai ample ale UE în anii următori. Și nu există un obiectiv mai important decât construirea unei Europe sociale puternice. Sunt încântat că, începând de astăzi, avem Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ca partener de punere în aplicare a InvestEU, în special pentru investițiile sociale”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

„Prin combinarea garanției UE cu finanțarea și expertiza CEB, vom deveni parteneri și mai eficienți ai țărilor noastre membre în răspunsul lor la provocările sociale actuale. Acest acord important va consolida cooperarea noastră de lungă durată cu Comisia Europeană și reprezintă o recunoaștere a rolului strategic al CEB în promovarea coeziunii sociale în Europa”, a declarat Guvernatorul CEB, Carlo Monticelli.


Programul InvestEU va oferi UE o finanțare crucială pe termen lung prin mobilizarea unor fonduri publice și private substanțiale în sprijinul unei redresări durabile. De asemenea, va contribui la mobilizarea investițiilor private pentru prioritățile de politică ale UE, cum ar fi programul european “Green Deal” și tranziția digitală. Programul este alcătuit din trei componente: Fondul InvestEU, centrul consultativ InvestEU și portalul InvestEU. Fondul InvestEU va fi pus în aplicare prin intermediul partenerilor financiari care vor investi în proiecte utilizând garanția de 26,2 miliarde EUR de la bugetul UE. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, va crește capacitatea acestora de asumare a riscurilor și va mobiliza astfel cel puțin 372 de miliarde EUR în investiții suplimentare.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) este o bancă de dezvoltare multilaterală cu un mandat exclusiv social și reprezintă un instrument major al politicii de solidaritate în Europa. De la înființarea sa în 1956, aceasta a investit în proiecte sociale care promovează creșterea favorabilă incluziunii și oferă sprijin pentru populațiile cele mai vulnerabile din Europa. CEB acordă împrumuturi și garanții celor 42 de state membre ale sale pentru a finanța proiecte care îndeplinesc un anumit număr de criterii. Printre potențialii împrumutați se numără guverne, autorități locale sau regionale și instituții financiare.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac15 mins ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.46 mins ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO60 mins ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA4 hours ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO4 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA7 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO10 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending