Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron, reacție dură după o premieră negativă pentru Franța la nivel european: Respingerea lui Sylvie Goulard, ”un joc politic”. Ursula von der Leyen a preferat-o

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a reacționat, joi, în termeni duri, invocând un ”joc politic” care a condus la respingerea candidaturii lui Sylvie Goulard pentru poziția de comisar european din partea Franței, o premieră la nivelul Uniunii Europene pentru această țară.

Sylvie Goulard a fost victima unui joc politic care afectează întreaga Comisie Europeană’‘, a afirmat preşedintele Macron într-o declaraţie transmisă de biroul său de presă, citată de Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul de la Elysee, căruia i-a fost atribuit succesul negocierilor din culise care au culminat cu numirea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, va aborda această chestiune în discuţiile cu viitoarea preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi va căuta să se asigure că portofoliul atribuit Franţei va fi respectat, se mai arată în declaraţie.

Ulterior, într-o reacție publică, Emmanuel Macron a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

I-am propus trei nume președintelui von der Leyen. Ea mi-a spus: vreau să lucrez cu Sylvie Goulard, o cunosc, știu ce valoare are, am fost coleg ministru al apărării cu ea, a fost un eurodeputat excepțional”, a spus Macron într-o conferință de presă de la finalul unui eveniment în domeniul sănătății, organizat la Lyon.

Citat de Politico Europe, Macron a insistat, precizând că von der Leyen a vorbit și cu liderii celor trei grupuri politice majore din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe -, care au fost de acord cu propunerea lui Goulard.

”Nu înțeleg. Când președintele desemnat al Comisiei vorbește cu trei președinți de grupuri și există un acord, asta nu poate să se schimbe. Deci trebuie să înțeleg. Voi cere clarificări”, a spus Macron, care a reamintit ceea ce a susținut și initial, anume că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat și nu persoana desemnată să fie comisar european.

”Sunt foarte relaxat. Ceea ce este important este portofoliul, dar trebuie să înțeleg ce nu a funcționat. Indignare? Meschinărie? Atât timp cât nu înțeleg, nu pot comenta mai departe”, a adăugat Macron, cel care s-a opus vehement procedurii candidaților cap de listă pentru șefia Comisiei Europene, dar și numirii lui Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, în fruntea Comisiei Europene.

Sylvie Goulard a fost audiată joi pentru a doua oară de cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei pentru domeniul pieței interne și nu a reuşit nici de această dată să convingă eurodeputaţii, ea fiind respinsă cu 29 de voturi pentru şi 82 împotrivă.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard a venit ”accesorizată” cu lipsa de încredere privind integritatea sa în urma anchetelor justiției franceze, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și în contextul unei colaborări în calitate de consultant cu o fundație din California – Berggruen Institute -, dar care are și un centru deschis în China. Aceasta a trebuit să răspundă tirului de întrebări și suspiciuni cu privire la colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro/ lunar în perioada 2013-2015.

În ce o privește pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joi seară, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinte al Comisiei Europene: Vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană va recomanda săptămâna viitoare lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României, a declarat, miercuri, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru cetățeni.

“Dacă este să vorbim despre procedura privind dezechilibre macroeconomice, avem acum trei ţări cu dezechilibre excesive şi zece ţări cu dezechilibre. Ciprul, Grecia şi Italia au dezechilibre excesive, au avut şi anul trecut. În acelaşi timp, Germania, Spania, Franţa, Croaţia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România şi Suedia înregistrează dezechilibre. Singura diferenţă comparativ cu anul trecut este că în Bulgaria au fost acum corectate. Sofia a înregistrat progrese importante în consolidarea guvernanţei sectorului financiar, datoria corporativă a scăzut, s-a diminuat şi ponderea creditelor neperformante”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri la Bruxelles cu ocazia publicării cor 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.

“În privinţa veştilor nu tocmai bune, am publicat recent raportul în virtutea Articolului 126.3 referitor la România care arată că iniţierea procedurii pentru deficit excesiv împotriva ţării este garantată, întrucât deficitul a fost peste nivelul de 3% din PIB anul trecut şi se estimează că va rămâne aproximativ acelaşi nivel anul acesta şi anul viitor. Ce am văzut în România este practic o acumulare de mult timp a dezechilibrelor fiscale şi o politică fiscală prociclică expansionistă începând din 2016. Statele membre au oferit un aviz care confirmă evaluarea Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că vom continua şi vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare“, a precizat Valdis Dombrovskis.

Anunțul vicepreședintelui Comisiei Europene vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

De altfel, în raportul de țară publicat miercuri, Comisia Europeană avertizează că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

În privinţa performanţelor macroeconomice, raportul notează că economia României continuă să crească, dar într-un  ritm mai lent.

”Creşterea reală a PIB a rămas solidă în 2019, cu un ritm de 4,1%, susţinut de consumul privat, dar şi de investiţii. Potrivit estimărilor, creşterea va încetini la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021, din cauza producţiei industriale mai scăzute şi a scăderii cererii externe”, arată raportul.

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Creşterea cererii interne alimentată de politica fiscală va continua, amplificând şi mai mult deficitul de cont curent, care se va deteriora la 5,1% în 2020 şi la 5,4% în 2021, anticipează Comisia.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează: Noua lege a pensiilor, principalul factor de creștere a deficitului bugetar al României la 6,1% din PIB în 2021

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare, previzionează Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România dat publicității miercuri. Cifrele cuprinse în raportul de țară apar în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

Cele mai recente previziuni economice elaborate de Comisia Europeană, în toamna anului trecut, indicau că deficitul bugetar din România va crește la 4,4% din PIB în 2020 și la 6,1% din PIB în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei “investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating “BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează Comisia Europeană, relatează Agerpres. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal (“SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.

Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază executivul european.

Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”. 

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending