Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron, reacție dură după o premieră negativă pentru Franța la nivel european: Respingerea lui Sylvie Goulard, ”un joc politic”. Ursula von der Leyen a preferat-o

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a reacționat, joi, în termeni duri, invocând un ”joc politic” care a condus la respingerea candidaturii lui Sylvie Goulard pentru poziția de comisar european din partea Franței, o premieră la nivelul Uniunii Europene pentru această țară.

Sylvie Goulard a fost victima unui joc politic care afectează întreaga Comisie Europeană’‘, a afirmat preşedintele Macron într-o declaraţie transmisă de biroul său de presă, citată de Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul de la Elysee, căruia i-a fost atribuit succesul negocierilor din culise care au culminat cu numirea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, va aborda această chestiune în discuţiile cu viitoarea preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi va căuta să se asigure că portofoliul atribuit Franţei va fi respectat, se mai arată în declaraţie.

Ulterior, într-o reacție publică, Emmanuel Macron a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

I-am propus trei nume președintelui von der Leyen. Ea mi-a spus: vreau să lucrez cu Sylvie Goulard, o cunosc, știu ce valoare are, am fost coleg ministru al apărării cu ea, a fost un eurodeputat excepțional”, a spus Macron într-o conferință de presă de la finalul unui eveniment în domeniul sănătății, organizat la Lyon.

Citat de Politico Europe, Macron a insistat, precizând că von der Leyen a vorbit și cu liderii celor trei grupuri politice majore din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe -, care au fost de acord cu propunerea lui Goulard.

”Nu înțeleg. Când președintele desemnat al Comisiei vorbește cu trei președinți de grupuri și există un acord, asta nu poate să se schimbe. Deci trebuie să înțeleg. Voi cere clarificări”, a spus Macron, care a reamintit ceea ce a susținut și initial, anume că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat și nu persoana desemnată să fie comisar european.

”Sunt foarte relaxat. Ceea ce este important este portofoliul, dar trebuie să înțeleg ce nu a funcționat. Indignare? Meschinărie? Atât timp cât nu înțeleg, nu pot comenta mai departe”, a adăugat Macron, cel care s-a opus vehement procedurii candidaților cap de listă pentru șefia Comisiei Europene, dar și numirii lui Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, în fruntea Comisiei Europene.

Sylvie Goulard a fost audiată joi pentru a doua oară de cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei pentru domeniul pieței interne și nu a reuşit nici de această dată să convingă eurodeputaţii, ea fiind respinsă cu 29 de voturi pentru şi 82 împotrivă.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard a venit ”accesorizată” cu lipsa de încredere privind integritatea sa în urma anchetelor justiției franceze, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și în contextul unei colaborări în calitate de consultant cu o fundație din California – Berggruen Institute -, dar care are și un centru deschis în China. Aceasta a trebuit să răspundă tirului de întrebări și suspiciuni cu privire la colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro/ lunar în perioada 2013-2015.

În ce o privește pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joi seară, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Albania și Macedonia de Nord fac încă un pas important pe calea aderării la UE. Comisia Europeană a prezentat Consiliului propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord,care stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare care vor fi purtate de cele două țări.

Prin aceste propuneri, solicitate Executivului european de Consiliul Afaceri Generale în luna martie, când a luat decizia de a deschide negocierile cu aceste două țări, Albania și Macedonia de Nord mai fac încă un pac important pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată în parte. Proiectele de cadre cuprind trei părți: 1) principiile care guvernează negocierile de aderare, 2) conținutul negocierilor și 3) procedura de negociere.

Scopul negocierilor este ca Albania și Macedonia de Nord să adopte întregul acquis al UE și să asigure pe deplin punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia în momentul aderării.

”Prezentând acest cadru concret pentru desfășurarea negocierilor de aderare, ne-am onorat angajamentele asumate. Propunerile noastre se bazează pe metodologia revizuită de extindere pe care am prezentat-o în luna februarie pentru ca procesul de aderare să devină mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil. Aștept cu interes discuțiile cu statele membre și organizarea, cât mai curând posibil, a primelor conferințe interguvernamentale cu cele două țări. Viitorul lor este în mod clar în Uniunea Europeană și am convingerea că ambele țări vor continua reformele pe calea aderării la UE, așa cum au făcut-o până în prezent”, a precizat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Proiectele de cadre de negociere se bazează pe experiența extinderilor anterioare și pe negocierile de aderare în curs. Acestea integrează metodologia revizuită de extindere, țin seama de evoluția acquis-ului UE și reflectă în mod corespunzător meritele și situația specifică a fiecărei țări în parte.

Credibilitatea este consolidată printr-o atenție sporită acordată reformelor fundamentale privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice și economia celor două țări.

În același timp, propunerile prevăd o orientare politică mai puternică a procesului și un dinamism sporit prin organizarea capitolelor de negociere în clustere tematice.

Predictibilitatea procesului de aderare poate fi îmbunătățită printr-o mai mare claritate cu privire la consecințele pozitive pe care le pot avea progresele înregistrate în materie de reforme și la potențialele consecințe negative în cazul absenței unor progrese, a unei stagnări prelungite sau a unor regrese în punerea în aplicare a reformelor și în îndeplinirea cerințelor procesului de aderare.

După cum s-a angajat în luna martie, când a fost adoptată decizia Consiliului, Comisia Europeană prezintă statelor membre ale UE proiectele de cadre de negociere, la care se adaugă o actualizare a progreselor pe care le-au înregistrat între timp cele două țări.

După ce statele membre vor adopta cadrele de negociere, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene va prezenta poziția generală convenită la nivelul UE în cadrul primei conferințe interguvernamentale cu fiecare dintre cele două țări, care marchează începutul oficial al negocierilor de aderare. Tot atunci vor fi date publicității și cadrele de negociere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție și solicită sancțiuni financiare pentru netranspunerea Directivei privind mărcile în legislația națională

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei, precizează un comunicat

Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește dreptul material al mărcilor UE, cum ar fi: o nouă definiție a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive de respingere a cererilor de înregistrare și noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit. Directiva a introdus, de asemenea, dispoziții procedurale pentru armonizarea procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE, luând ca reper sistemul mărcilor UE.

Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Thierry Breton: UE trebuie să dispună de o constelație proprie de sateliți pentru internet de mare viteză

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru piaţa internă, printre atribuţiile căruia se află şi sectorul spaţial, Thierru Breton subliniază că Uniunea Europeană trebuie să dispună de o constelaţie proprie de sateliţi pentru internet de mare viteză.

De asenemena Thierry Breton susuține că Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze astfel autonomia strategică, a declarat miercuri pentru cotidianul francez Le Figaro comisarul european, care doreşte “să propună rapid” acest proiect, informează AFP, potrivit Agerpres.

Reamintitm că Uniunea Europeană va investi sume mai mari de bani în lansări de rachete, sateliţi de comunicaţii şi explorarea spaţiului, pentru a-şi consolida succesele din sectorul spaţial, rămase adeseori necunoscute, şi pentru a ţine pasul cu ambiţiile Statelor Unite şi Chinei, a anunţat comisarul european Thierry Breton, citat duminică de Reuters.

“Spaţiul reprezintă unul dintre punctele forte ale Europei şi ne oferim astfel mijloacele necesare pentru a accelera dezvoltarea acestui domeniu”.

Thierry Breton speră că executivul european va aloca 16 miliarde de euro pentru sectorul spaţial în următorul său buget și a a precizat că va propune înfiinţarea unui Fond European pentru Spaţiu în valoare de 1 miliard de euro, ce va fi utilizat pentru sprijinirea companiilor de tip start-up.

Dar, pentru a dezvolta economia digitală, acelaşi comisar europeană consideră că este de asemenea “de dorit ca UE să se înzestreze, în deceniul care vine, cu un sistem de sateliţi care să facă legătura între sateliţii geostaţionari şi o constelaţie LEO (orbită joasă), echipaţi cu sisteme criptate şi tehnologii cuantice” dedicate internetului de mare viteză.

“Am ajuns deja la 15 miliarde de euro în cadrul negocierilor în curs”, a adăugat el.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending