Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”, informează Pentagonul într-un comunicat.

Liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale de 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Lloyd Austin s-au concentrat miercuri, în cadrul vizitei efectuate de șeful Pentagonului la București, pe implementarea liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030, document semnat anul trecut, la Washington, de oficialul român și predecesorul lui Austin, Mark Esper. Totodată, în timp ce ministrul Nicolae Ciucă a pledat pentru creșterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, secretarul Austin a promis că SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României.

Ulterior întrevederii, cei doi înalți demnitari au susținut o conferință comună de presă. Lloyd Austin a fost primit și de președintele Klaus Iohannis, căruia șeful Pentagonului i-a transmis că SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a efectuat miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care s-a deplasat la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de vicepreședinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

Lloyd Austin s-a aflat de luni până miercuri în trei vizite în regiunea Mării Negre – Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Vizita în România a avut loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

NATO

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Published

on

© MApN

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Lloyd Austin s-au concentrat miercuri, în cadrul vizitei efectuate de șeful Pentagonului la București, pe implementarea liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030, document semnat anul trecut, la Washington, de oficialul român și predecesorul lui Austin, Mark Esper. Totodată, în timp ce ministrul Nicolae Ciucă a pledat pentru creșterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, secretarul Austin a promis că SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României.

Ministrul Ciucă, s-a întâlnit miercuri, la sediul MApN, cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd Austin, în cadrul vizitei pe care oficialul american o efectuează în România, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.roSecretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care s-a deplasat la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de vicepreședinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

Ulterior întrevederii, cei doi înalți demnitari au susținut o conferință comună de presă. Lloyd Austin a fost primit și de președintele Klaus Iohannis, căruia șeful Pentagonului i-a transmis că SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO. Austin își va încheia vizita în România la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se va adresa forțelor americane și române staționate la Marea Neagră.

Nicolae Ciucă: Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă pilonul de bază pentru securitatea şi apărarea României

În debutul întrevederii de la sediul MApN, ministrul român al apărării a reiterat consistenţa şi soliditatea relațiilor bilaterale. 

“Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă pilonul de bază pentru securitatea şi apărarea României,” a declarat ministrul apărării naționale, care a subliniat că vizita secretarului american al apărării în România a avut loc în anul în care se marchează un deceniu de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI, cinci ani de la certificarea capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la baza militară Deveselu şi 25 de ani de la deschiderea în România a Biroului pentru Cooperare în domeniul Apărării.

În contextul încheierii operațiilor militare în Afganistan, ministrul Nicolae Ciucă a arătat că “încrederea şi respectul reciproc între militarii noştri s-au dezvoltat şi consolidat în cei 19 ani de acţiuni în comun în Afganistan şi folosesc acest prilej pentru a le mulţumi militarilor americani şi români pentru modul cum şi-au îndeplinit misiunile”. Ministrul român a adus un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa în acest teatru de operaţii şi a exprimat recunoştinţă familiilor acestora.

În contextul abordării relaţiei bilaterale la nivelul apărării, cei doi oficiali s-au focalizat asupra implementării liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030.

“Implementarea acestor linii strategice și dezvoltarea domeniilor de cooperare incluse în aceste document este extrem de importantă. Mă refer, în principal, la: aprofundarea cooperării la Marea Neagră în domeniul terestru, maritim și aerian; continuarea rotației forțelor SUA în regiune în sprijinul descurajării și apărării pe flancul Estic; modernizarea şi interoperabilitatea forţelor noastre; cooperarea în domeniul securității cibernetice, respectiv sprijin în domeniul creşterii rezilienţei,” a declarat ministrul Ciucă.

România pledează pentru creșterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul său

În cadrul discuțiilor oficiale, au fost abordate subiecte relevante pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.

Cei doi oficiali au evaluat modalităţile de consolidare a cooperării la Marea Neagră pornind în mod natural de la evoluţiile din mediul regional, cu accent pe situaţia de securitate, dezvoltările din Ucraina şi Georgia, state partenere incluse în turneul regional al  secretarului apărării SUA, dar şi din Republica Moldova.

În context, ministrul Ciucă a subliniat că Marea Neagră este și va continua să fie un centru strategic de greutate extrem de important pentru securitatea europeană și euroatlantică: “Întărirea posturii de descurajare și apărare, inclusiv prin creşterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, precum şi dezvoltarea capabilităților proprii relevante şi interoperabile reprezintă soluţii pentru a contracara asertivitatea Federației Ruse.”

România a primit statutul de Dependable Undertaking, care facilitează accesul la tehnologia americană de ultimă generație

Ministrul Ciucă a salutat primirea de către România a statutului Dependable Undertaking, care facilitează accesul la tehnologia americană de ultimă generație, evidențiind derularea unor proiecte semnificative pentru înzestrarea Armatei României în relația cu SUA, în baza alocărilor bugetare relevante de 2% din PIB: sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare (PATRIOT), sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare (HIMARS), avioanele multirol F16, transportoarele blindate Piranha 5 şi sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă. De asemenea, ministrul român a exprimat apreciere pentru investițiile semnificative americane de la Bazele Aeriene Mihail Kogalniceanu şi Câmpia Turzii, precum și Poligoanele Cincu şi Babadag, în valoare de peste 225 milioane de dolari.

Cei doi oficiali au abordat şi temele de actualitate de pe agenda aliată, care vor fi discutate în cadrul reuniunii miniștrilor apărării NATO ce va avea loc, în zilele de 21 și 22 octombrie, la Bruxelles.

Ministrul român a arătat că “Alianţa se pregăteşte pentru Summit-ul NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie 2022, din perspectiva apărării fiind identificate poziţii comune legate de adaptarea Alianţei, prin ceea ce este denumit ca procesul NATO 2030, precum și referitoare la consolidarea unei posturi de descurajare şi apărare eficiente pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii aliaţilor, indiferent de originea lor”.

În context, Nicolae Ciucă a reiterat importanța pe care România o acordă consolidării coeziunii aliate și relației transatlantice: “Ne dorim ca Alianţa să rămână puternică şi capabilă să îşi protejeze toţi membrii săi şi să răspundă preocupărilor acestora. De aceea, pentru România, relaţia transatlantică rămâne un pilon important al politicii noastre de apărare”.

Secretarul american al apărării: SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României

La rândul său, secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III, a caracterizat relația dintre cele două țări drept una “bazată pe încredere și respect reciproc și pe voința politică de a ne promova obiectivele comune în domeniul apărării”.

Oficialul american a subliniat angajamentul SUA pentru întărirea legăturilor euro-atlantice și asigurarea securității flancului estic, motiv pentru care a considerat important să viziteze România înainte de Reuniunea Miniștrilor Apărării din statele membre ale NATO.

“România constituie un exemplu important al angajamentului Alianței în direcția asumării responsabilităților, modernizării în domeniul apărării și contribuției la misiunile NATO din Europa și din alte zone,” a arătat secretarul american al apărării.

De asemenea, a subliniat că țara noastră “a făcut progrese semnificative în domeniul apărării. A înlocuit echipamente militare învechite și și-a concentrat eforturile pe interoperabilitatea în cadrul NATO. În aceeași măsură, și-a întărit instituțiile din domeniul apărării și infrastructura militară, în paralel cu întărirea apărării cibernetice și adâncirea cooperării în domeniul informațiilor”.

Lloyd J. Austin a subliniat importanța cooperării dintre aliații și partenerii din zona Mării Negre, în vederea descurajării și apărării împotriva acțiunilor adverse ale Rusiei în această regiune, subliniind, în acest context, că “SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României, Bulgariei, Ucrainei și Georgiei în sprijinul acestor eforturi”.

Secretarul apărării al SUA a mulțumit țării noastre pentru sprijinul și angajamentul de a găzdui, prin rotație, un număr semnificativ de militari americani, subliniind „rolul de conducere al României în regiune în asigurarea infrastructurii sale esențiale împotriva acțiunilor adverse”.

Continue Reading

SUA

Declarație comună UE-SUA: Vom sprijini progresele regiunii Balcanilor de Vest pe calea sa europeană

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au decis să consolideze în continuare angajamentul comun în Balcanii de Vest pentru a sprijini progresele regiunii pe calea sa europeană, au anunțat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. 

În declarațiile comune publicate pe site-ul Serviciului European de Acțiune Externă și pe cel al Departamentului de Stat al SUA, cei doi au subliniat sprijinul pentru procesul de extindere al Uniunii Europene și au declarat că aderarea la UE este o prioritate pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest. Aderarea va contribui la consolidarea instituțiilor democratice, la protejarea drepturilor fundamentale și la promovarea statului de drept.

„Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană. O integrare mai strânsă va spori stabilitatea și va contribui la prosperitatea oamenilor din regiune. În acest context, subliniem că negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord ar trebui să înceapă fără întârziere”, se arată în declarațiile citate. 

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt unite în sprijinul lor ferm pentru integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei, precum și în activitatea lor comună de promovare a reformei electorale, constituționale și de menținere a funcționalității instituțiilor sale de stat.

„Suntem îngrijorați cu privire la situația din Bosnia și Herțegovina. Facem apel la toate părțile să respecte și să protejeze instituțiile statului, să reia dialogul constructiv și să ia măsuri pentru a avansa pe calea integrării în UE – inclusiv în ceea ce privește reformele relevante. Uniunea Europeană și Statele Unite sunt pregătite să faciliteze acești pași”, au transmis Josep Borrell și Antony Blinken. 

Mai mult, oficialii au subliniat importanța unui dialog facilitat de UE, care este mecanismul-cheie pentru abordarea normalizării relațiilor dintre Serbia și Kosovo. După recentele tensiuni din nordul Kosovo, UE și SUA încurajează ambele părți să evite acțiunile care amenință stabilitatea.

„Salutăm și sprijinim angajamentul Kosovo de a lupta împotriva corupției și a crimei organizate și reiterăm faptul că violența împotriva civililor, jurnaliștilor, poliției sau a altor autorități este inacceptabilă. Facem apel la toate forțele politice din Muntenegru să colaboreze pentru a menține o orientare strategică pentru ca speranțele poporului pentru un viitor în UE să devină realitate”, au conchis șeful diplomației europene, Josep Borrell și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

Citiți și: Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Comisia Europeană a adoptat marți, 19 octombrie, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Recenta vizită a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene.

Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

În ceea ce privește Muntenegru, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Prioritatea pentru continuarea progreselor globale în cadrul negocierilor rămâne îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare privind statul de drept stabilite în cadrul capitolelor 23 și 24. 

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să se angreneze într-o retorică divizivă și în dispute politice neconstructive, care au împiedicat progresul general în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie. Blocajul instituțiilor de stat și apelurile la inversarea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite numai prin dialog politic. Scăderea accentuată a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Cu toate acestea, au fost luate unele măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale în Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și va trebui să realizeze o masă critică de reforme înainte ca Comisia să poată recomanda acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda11 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO11 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac13 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi13 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO13 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi13 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending