Connect with us

U.E.

În plină reașezare globală, Angela Merkel se referă la ”Rusia, stat partener”: Geostrategic, Europa nu poate avea un interes în ruperea relaţiilor cu Rusia

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

De la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, cancelarul german Angela Merkel a respins ideea unei competiții strategice globale în care Europa ar deține un rol minor, într-un discurs în care nu a ocolit nici temele sensibile ale conductei Nord Stream 2 sau riscurile unei noi curse a înarmărilor, catalogând Rusia drept un stat ”partener” și argumentând că, din punct de vedere ”geostrategic”, Europa nu își permite să rupă raporturile cu Moscova.

„Dacă în timpul Războiului Rece am importat cantităţi mari de petrol din Rusia, nu ştiu de ce ar trebui să fie mai rău acum. Rusia rămâne un partener”, a declarat Angela Merkel.

„Vrem să facem Rusia dependentă doar de China? Acesta este interesul nostru european? Nu cred”, a adăugat cancelarul german.

Angela Merkel a declarat, de asemenea, că ar fi greşit ca Rusia să fie exclusă din punct de vedere politic.

„Geostrategic, Europa nu poate avea un interes în ruperea relaţiilor cu Rusia”, a spus cancelarul german.

Merkel s-a referit și la problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc, în contextul în care Germania a negociat cu dificultate un compromis cu țările UE privind revizuirea directivei europene a gazelor naturale, compromis agreat sub mandatul președinției României la Consiliul UE, care a și ajuns la un acord preliminar cu Parlamentul European în acest sens.

“O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Replica indirectă pentru Angela Merkel a venit din partea vicepreședintelui SUA, Mike Pence.

Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”, a afirmat Pence, într-o declarație care poate fi interpretată drept o replică la discursul anterior de pe scena Conferinței, cel al cancelarului Angela Merkel.

Discuția de pe marginea construcției gazoductului Nord Stream 2, deși reprezintă o afacere bilaterală ruso-germană, a devenit o problemă europeană și euro-atlantică.

Aflat în această săptămână la Varșovia, șeful diplomației american Mike Pompeo a avertizat că Statele vor face tot ce le stă în putere pentru a opri construcţia gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să lege Rusia de Germania. Anterior, Polonia a încercat să oprească această construcție în cadrul negocierilor privind noua directivă europeană a gazelor, compromis negociat sub auspiciile președinției române a Consiliului UE și încheiat marți seară la Strasbourg cu un acord preliminar între instituțiile UECompromisul și acordul preliminar negociate de președinția României întărește regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care este asigurat faptul că țările terțe precum Rusia nu pot ocoli legislația UE.

De altfel, reamintim că și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene: România, pe locul 3 în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

România este al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană, scrie Reprezentanța Comisiei Europene în România pe pagina sa de Facebook.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,07 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Prin comparație, la nivel european, prezența la vot la alegerile din 2014 au fost prezenți a fost de 42,61%, cu 8,32% mai puțin față de alegerile din acest an.

Citiți și Premieră de la aderarea la UE: Prezența cetățenilor români la alegerile europene a depășit procentul de 50%

În ce privește România, prezența vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.

Potrivit Parlamentului European, prezența cea mai ridicată la urne la alegerile din 23-26 mai a fost înregistrată în Belgia (88,47%), Luxemburg (84,1%), Malta (72,7%) Danemarca (66%) și Spania (64,3%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat luni că prezenta numeroară la referendum arată că ”a câștigat României europeană, democratică, în care hoții și infractorii stau la pușcărie, nu în fruntea statului”.

”Peste 6 milioane de români au spus <<Da>> la referendumul pe care l-am convocat pentru viitorul României şi au dat astfel o lecţie dură populismului, demagogiei şi discursului antieuropean şi antijustiţie promovat de PSD, în campanie şi nu numai. Ieri, a câştigat România europeană, democratică, în care justiţia este şi trebuie să rămână independentă, România în care hoţii şi infractorii stau la puşcărie, nu în fruntea statului”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a apreciat mobilizarea românilor la acest scrutin, arătând că a fost ”impresionantă”.

Votul de astăzi ne arată că democraţia s-a maturizat, că cetăţenii înţeleg ce armă puternică este votul, rezultatul de astăzi, votul de ieri, 26 mai”, a susţinut Iohannis.

El a criticat modul în care a fost organizat votul în diaspora şi a cerut autorităţilor să ia măsuri urgente pentru ca românii din străinătate să poată vota în condiţii normale.

”Este inacceptabilă bătaia de joc a autorităţilor la adresa românilor din diaspora. Românii au fost supuşi unei noi umilinţe din partea unor guvernanţi incapabili să înţeleagă că rolul lor este să fie în slujba cetăţeanului, nu împotriva cetăţeanului. Eu cer autorităţilor responsabile ca, după incidentele foarte grave din 2014 deja, care s-au repetat în mod regretabil ieri, să ia măsuri urgente astfel încât românii din diaspora să poată vota în condiţii normale, fără a sta la cozi interminabile, ore în şir, doar pentru a-şi putea exercita un drept constituţional – dreptul la vot”, a transmis preşedintele Iohannis.

Potrivit Biroului Electoral Central, prezența finală la urne pe teritorul României la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost de 41,28%. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul a fost primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Premieră în Parlamentul European: Un cipriot turc susținător al reunificării Ciprului a fost ales eurodeputat

Published

on

©️ European Parliament

Un cipriot turc a fost ales în premieră în Parlamentul European, în persoana profesorului de istorie politică de la Universitatea Cipru din capitala Nicosia Niyazi Kizilyurek, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Postul de radio de stat RIK a anunţat duminică intrarea lui Kizilyurek în Parlamentul European, citând comisia electorală.

Profesorul în vârstă de 60 de ani a candidat pe lista partidului AKEL, de stânga. Kizilyurek este un susţinător al reunificării Ciprului de mulţi ani.

Citiți și

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

Rezultate în Europa. Cine sunt câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani. Forțele europene și cele anti-europene își împart dominația în marile țări UE

Din 1974, Cipru a fost divizat între partea nordică turcă nerecunoscută internaţional şi Republica Cipriotă greacă care are capitala la Nicosia.

Insula Cipru este în întregime membră a UE. Totuşi, legea UE şi reglementările comunitare nu se aplică în partea nordică a insulei, care este ocupată de Turcia.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending