Raport Freedom House: Democrația este în criză, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. În vreme ce SUA sunt pe o pantă descendentă, Rusia și China își ”exportă influența malignă în alte state”

Drepturile politice şi libertăţile civile s-au deteriorat în întreaga lume, ajungând în 2017 la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. Aceasta este una dintre concluziile raportului „Freedom in the World 2018“ (n.r. „Libertatea în lume 2018”) realizat de organizaţia non guvernamentală Freedom House.

Foto: Freedom House

Potrivit acestui document, ţările care au suferit un regres în materie de democraţie sunt mai numeroase decât cele care au înregistrat un progres din acest punct de vedere. Mai precis, situaţia drepturilor omului s-a înrăutăţit în 71 de state dintre cele 195 analizate, în timp ce îmbunătăţirea a fost constatată în numai 35.

Anul 2017 a prelungit, astfel, perioada care stă sub semnul democraţiilor suferinde şi autocraţiilor care prind tot mai mult curaj. Însă unul dintre cele mai tulburătoare evenimente a fost reprezentat de „retragerea accelerată a Statelor Unite din angajamentul lor istoric de a promova şi sprijini democraţia“ la nivel global.

Documentul punctează faptul că state care în urmă cu un deceniu păreau să fie promiţătoare poveşti de succes, cum ar fi Turcia şi Ungaria, alunecă pe o pantă autoritară.

În acelaşi timp, cele mai puternice democraţii ale lumii au de rezolvat serioase probleme interne, pornind de la cele legate de inechităţile sociale şi economice şi până la cele referitoare la ameninţările teroriste şi la numărul mare de refugiaţi ajunşi pe teritoriul lor. Provocările din cadrul statelor democratice au dus la alimentarea apariției liderilor populiști care apelează la sentimentul anti-imigraționist pentru câștigarea capitalului de imagine.

Populiștii de extremă dreapa au reușit astfel să obțină voturi substanțiale în urma alegerilor parlamentare din Franța, Olanda sau Austria. În vreme ce partidele de extremă dreapta nu au reușit să intre la guvernare, cu excepția Austriei, succesul acestora în cadrul alegerilor au dus la scăderea popularității partidelor istorice, de dreapta, respectiv de stânga.

În vreme ce candidatul de centru Emmanuel Macron a reușit să câștige detașat alegerile prezidențiale din Franța în fața liderului Frontului Național, Marine Le Pen, partidele mainstream din Olanda și Germania se luptă pentru a forma coaliții guvernamentale care să asigure stabilitate politică într-o Europă ce se confruntă cu multiple probleme, dar și cu acțiunile dezinformatoare ale vecinului de la Est.

Dar nu numai faptul că democraţia este în declin este îngrijorător, arată raportul Freedom House. Cele mai importante autocraţii din lume – China şi Rusia – au profitat de ocazie nu numai pentru a-şi întări politicile de represiune la nivel intern, ci şi pentru „a-şi exporta influenţa malignă în alte ţări, care le copiază din ce în ce mai mult din comportament şi adoptă dispreţul lor pentru democraţie“, afirmă autorii raportului.

Statele Unite, pe o pantă descendentă

O lungă listă de evoluții îngrijorătoare din întreaga lume a contribuit la declinul global al democrației în 2017, dar poate cea mai izbitoare dintre acestea a fost retragerea accelerată a Statelor Unite din angajamentul său istoric de a promova și sprijini democrația.

Statele Unite au pierdut, faţă de anul precedent, trei puncte pe scala de 100 de puncte folosită în acest raport pentru evaluare, 100 fiind scorul agregat aferent celui mai liber stat. Astfel, scorul agregat înregistrat de SUA în 2017 este de 86, sub Franţa (90), Marea Britanie (94) şi Germania (94).

În urma greșelilor leadership-ului american, cetățenii SUA și liderii lor au înțeles că apărarea drepturilor celorlalți este un imperativ din punct de vedere moral, dar și un beneficiu pentru ei înșiși. Dar două lungi războaie în Afganistan și Irak și o recesiune globală au deteriorat sprijinul societății pentru o implicare internațională extinsă, iar percepția privind legătura între promovarea democrației, pe de o parte, și intervențiile militare și costurile financiare, pe de altă parte, a avut un impact de durată.

Administrația Obama a continuat să apere valorile democratice în cadrul declarațiilor sale de politică externă, dar lipsa consistentă a acțiunilor a reflectat o estimare eronată a capacității SUA de a avea o influență asupra evenimentelor mondiale, dar și o dorință redusă a poporului american de a sprijini astfel de eforturi.

Foto: Freedomhouse.org

În 2017 însă, administația Trump a avut o poziție explicită – atât la nivel discursiv, cât și la nivel faptic – privind intenția sa de a se îndepărta de principiile după care s-a ghidat politica americană și care a pus bazele leadershipului american din ultimele șapte decenii.

Sloganul președintelui american Donald Trump – ”America înainte de toate” – conceput inițial de către izolaționiștii care încercau să blocheze implicarea SUA în războiul împotriva fascismului, a țintit către noțiunile tradiționale de securitate globală colectivă și către noțiunea de comerț reciproc avantajos. Ostilitatea și scepticismul administrației cu privire la acordurile internaționale cu caracter obligatorii referitoare la mediu (n.r. Acordul de la Paris privind schimbările climatice), controlul armamentului și nu numai au confirmat o reorientare.

Citiți și Donald Trump a semnat actul de retragere a SUA din Parteneriatul Transpacific (TPP)

Citiți și Administrația Trump anunță retragerea SUA din Iniţiativa pentru Transparenţă a Industriilor Extractive (EITI), un acord global anticorupție ce vizează piața petrolului

Citiți și Statele Unite se retrag din UNESCO criticând organizația pentru o atitudine ”anti-israeliană”

Chiar şi aşa, menţionează autorii raportului, Statele Unite fac parte, fără niciun dubiu, din categoria ţărilor libere. Datele prezentate arată că 100 puncte au fost acordate Finlandei, Norvegiei şi Suediei, menținându-și astfel poziția, în timp ce scorul agregat al Canadei a fost de 99 de puncte. În cazul României, situaţia a rămas neschimbată faţă de anul precedent, ţara noastră înregistrând 84 de puncte.

Foto: Freedomhouse.org

Situația capătă valențe îngrijorătoare însă în contextul unor amenințări din ce în ce mai crescute din partea Chinei și Rusiei la adresa democrației la nivel global.

China și Rusia își ”exportă influența malignă în alte state”

În vreme ce Statele Unite și alte puteri democratice s-au confruntat cu probleme interne, principalele autocrații mondiale – Rusia și China – au continuat să facă progrese. Moscova și Beijing sunt siguri când vine vorba de identificarea democrației ca pe o amenințare la adresa regimurilor lor opresive și depun eforturi neîncetate în acest sens, recurgând la acțiuni din ce în ce mai complexe pentru a-și submina instituțiile.

Vladimir Putin a desfășurat deja campanii de dezinformare înainte de alegeri în țări precum Statele Unite, Franța și Germania, a cultivat legături cu partidele politice xenofobe din Europa, a amenințat sau a invadat vecinii și s-a erijat în sursă alternativă de ajutor militar pentru dictaturile din Orientul Mijlociu. Scopul său principal este acela de a perturba statele democratice și de a fractura organizații – cum ar fi Uniunea Europeană – care le leagă.

Citiți și Directorul Comisiei de Informații din Senatul SUA avertizează: Rusia este implicată activ în viitoarele alegeri din Franța și Germania

Citiți și Alegeri în Franța. Marine Le Pen merge vineri în Rusia. Candidata la președinția Franței va avea o întâlnire cu conducerea Dumei de Stat

Citiți și Sondaj. Două treimi dintre ruși consideră că țara lor are inamici externi, iar SUA reprezintă cea mai mare amenințare

Beijingul are ambiții și mai mari – și resursele necesare pentru a le atinge. A construit un aparat de propagandă și cenzură cu acoperire globală, a folosit legături economice și de altă natură pentru a influența democrațiile precum Australia și Noua Zeelandă, a obligat diferite țări să repatrieze cetățenii chinezi care au căutat refugiu în străinătate și a oferit sprijin diplomatic și material guvernelor represive din Asia de Sud sau Africa.

Europa: Ascensiunea populiștilor de extremă dreaptă, opozanți ai valorilor democratice

Reverberațiile din 2015-2016, perioada de vârf a crizei refugiaților au alimentat ascensiunea partidelor xenofobe, de extremă dreapta, care au reușit să câștige capital de imagine în state precum Germania, Franța, Olanda sau Austria.

Foto: Calea Europeană

Marine Le Pen, liderul de extremă dreaptă al Frontului Național, a reușit să îi învingă pe candidații partidelor mainstream din Franța, promițând organizarea unui referendum privind apartenența statului francez la UE, după model britanic, dar și închiderea granițelor în fața valului migratoriu.

Alternativa pentru Germania ( AfD), partid eurosceptic, a reușit pentru prima dată în ultimii aproape 70 de ani să acceadă în Bundestag, după o campanie în care liderii acestuia au solicitat deportarea ”unui număr notabil de refugiați” și au calificat islamul drept incompatibil cu identitatea germană.

În Austria, Partidul Libertății (FPÖ), formațiune de extremă dreaptă, a reușit să se poziționeze în urma alegerilor parlamentare pe cea de-a treia poziție și a intrat astfel la guvernare, după aproape 13 ani de absență. În Olanda, Partidul de extremă dreapta PVV al lui Geert Wilders a câștigat 20 de mandate, poziționându-se pe locul doi în alegerile parlamentare, partidul premierului Rutte pierzând 10 fotolii.

Citiți și Noul guvern austriac a făcut publice obiectivele politice. Care vor fi măsurile luate împotriva migranților și cum vede relația cu Bruxelles-ul

În Ungaria și Polonia, liderii populiști au continuat s-și consolideze puterea prin dezrădăcinarea instituțiilor democratice și prin intimidarea criticilor din societatea civilă. Ambele state au adoptat legi menite să reducă activitățile organizațiilor non-guvernamentale. Partidul de guvernământ din Polonia a făcut, de asemenea, un efort în a exercita controlul politic asupra sistemului judiciar, de a promova legi care au afectat Curtea Supremă, instanțele locale și un consiliu responsabil cu numirile judecătorești, lucru ce a atras după sine activarea, pentru prima dată în istoria europeană, a articolului 7 din Tratatul UE împotriva Varșoviei care s-ar putea solda cu pierderea dreptului de vot al statului polonez în Consiliul Uniunii Europene.

Citiți și Artizanul căderii comunismului în Polonia avertizează asupra pericolului naționalist: Am neglijat democrația. Demonii s-au trezit

Citiți și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene: Reformele juridice din Polonia, ”o amenințare serioasă” la adresa independenței justiției

Autorii raportului au menţionat şi ţările care trebuie urmărite cu interes în anul 2018, având în vedere, în anumite cazuri, politicile guvernanţilor lor, iar în altele, faptul că vor fi organizate alegeri. Este vorba despre Afganistan, Angola, Georgia, Irak, Macedonia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, Statele Unite şi Uzbekistan.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.