Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ridicat problema diferențelor de preț la energie între Estul și Vestul Europei, calificând această situația care trenează de câteva luni drept ”inacceptabilă”, mai ales în contextul unei ”singure Europe, cu o piață unică”.
Acesta a participat la reuniunea miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană, unde poziția comună a României, Bulgariei și Greciei pe această chestiune a primul ”un larg sprijin”, după cum precizează Burduja într-un mesaj publicat pe Facebook, însoțit de intervenția video din cadrul întâlnirii.
”La reuniunea din Luxembourg a miniștrilor energiei din UE, am ales să spun adevărul: prețurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest. Este incorect și inacceptabil, dacă vorbim de o singură Europă, cu o piață unică. Ne-am săturat să fim <<pe roșu>> pe harta prețurilor la energie. Poziția comună a României, Greciei și Bulgariei s-a bucurat de un larg sprijin”, a menționat oficialul român.
Acesta a explicat că o parte din probleme rezidă în lipsa ”interconexiunilor în centrul Europei” și în nevoia tot mai mare a Ucrainei de a importa mai multă energie, deși ”în anii trecuți era net exportator”.
”Am explicat deschis ce se întâmplă. Lipsesc interconexiunile în centrul Europei, iar Ucraina are nevoie de tot mai multă energie de import, deși în anii trecuți era net exportator. Chiar dacă până în aprilie facturile românilor sunt plafonate, iar aceste presiuni nu se resimt, e o chestiune de principiu și de competitivitate pe termen lung. În aceste condiții, cum poate o companie românească să concureze cu una din Europa de Vest, nemaivorbind de cele din restul lumii?”, a întrebat ministrul Energiei.
În această situație, Sebastian Burduja a propus ”trei soluții clare”:
- Monitorizarea strictă din partea Comisiei Europene a capacității fluxurilor transfrontaliere în țările de tranzit (unde există linii, dar nu sunt folosite decât în mică măsură) și coordonarea lucrărilor de mentenanță (care pot bloca brusc anumite interconexiuni, ceea ce duce la creșterea masivă a prețurilor).
- Accelerarea investițiilor în interconexiuni noi și asumarea unui calendar clar din partea tuturor statelor membre. ”România este deja interconectată cu absolut toți vecinii prin 9 linii și lucrăm la încă 9, inclusiv 2 cu frații noștri de peste Prut. Avem acum 3500MW capacitate, reprezentând 20% din capacitatea totală și 38% din producția maximă zilnică! Alții nu au nici 15%, cât le cere UE, fără a fi interconectați cu vecinii lor, tot membri UE”, a remarcat Burduja.
- Măsuri excepționale pe termen scurt pentru protejarea cetățenilor europeni și a economiilor statelor membre. ”Trebuie să ne asigurăm că în UE piața de energie funcționează echitabil pentru toată lumea, iar nedreptățile sunt corectate rapid”, a explicat oficialul român.
Acesta a arătat că ”peste 3-5 ani, România nu va mai avea aceste probleme și nu va mai depinde de alții — vor avea alții nevoie de noi”.
”Pentru că cele peste 13 miliarde de euro în contracte semnate, bani nerambursabili atrași în mandatul meu, își vor spune cuvântul și vom avea încă 3500MW gaz, 2200MW nuclear, 10000MW solar și eolian, plus finalizarea hidrocentralelor începute (300MW), gazele din Neptun Deep și peste 1000MW stocare. Până atunci, lucrurile sunt clare: România cere răspicat o singură Europă, cu aceleași drepturi pentru toți pe piața de energie. Doar așa vom împlini visul lui Jean Monnet pentru o Europă a unității, prosperității și păcii”, a conchis ministrul Energiei.
Această piață unică nefragmentată reprezintă o condiție sine qua non pentru competitivitatea Uniunii Europene, potrivit raportului elaborat de un alt fost premier italian, Mario Draghi, care evidențiază nevoia unor investiții substanțiale, de două ori mai mari decât cele de după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a opri declinul continentului, în politici sectoriale și orizontale.