Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea lui Emmanuel Macron de a suspenda ostilitățile în conflictul declanșat de Rusia pe durața Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris.

Rusia ar profita de orice suspendare a ostilităților pentru a-și apăra avantajul militar, a declarat Zelenski într-un interviu acordat vineri Agenției France-Presse, citează Politico Europe.

”Să fim sinceri … Emmanuel, nu cred”, a declarat Zelenski pentru AFP, completând că ”nu avem încredere în Putin”.

”Suntem împotriva oricărui armistițiu care face jocul inamicului”, a spus el.

”Dacă este un armistițiu, un armistițiu pe durata Jocurilor Olimpice, un armistițiu terestru, ei vor avea un avantaj”, a spus el, explicând că există ”riscul ca ei să aducă echipamente grele pe teritoriul nostru și nimeni nu va putea să îi oprească”.

Vineri, președintele rus Vladimir Putin a declarat presei de stat că a discutat ideea unui armistițiu olimpic cu omologul său chinez Xi Jinping. Întrebat dacă ar susține această idee, Putin ar fi răspuns cu o critică la adresa autorităților sportive occidentale.

Potrivit Le Monde, președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat vineri ideea unui ”armistițiu olimpic” prin care ”Rusia să înceteze operațiunile sale actuale” în Ucraina.

De altfel, în cadrul unei întâlniri la Paris cu Xi Jinping, apropiat al lui Putin, liderul francez i-a mulțumit omologului chinez pentru că susține ideea unui armistițiu în toate conflictele, inclusiv în Ucraina, pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris, care se desfășoară în perioada 26 iulie – 11 august.

Până atunci însă, la jumătatea lunii iunie, Elveția va găzdui o conferință internațională dedicată formulei de pace înaintată de Kiev.

Conform recentelor informații oferite de președinta Elveției, Viola Amherd, peste 50 de delegații din cele peste 160 și-au confirmat prezența.

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a “a agenților străini”, care a suscitat proteste masive pro-europene în această ţară din Caucaz, demersul șefei statului georgian fiind anticipat, dar totuși cu valoare mai mult simbolică. Mai mult, ea i-a solicitat președintelui francez Emmanuel Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă.

“Astăzi, am pus un veto (…) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre”, a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată, informează AFP, potrivit Agerpres.

Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, “Visul georgian”, iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii.

Textul aprobat de Parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o antrena spre Rusia.

El a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, UE și SUA au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca “organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”, şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o “legea rusă” dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia.

Zurabișvili i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a “scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”, notează AFP.

“Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

“Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

“Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez.

În decembrie anul trecut, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată la UE, în ciuda avertismentelor conform cărora Georgia a dat înapoi în ceea ce privește aspecte cheie legate de drepturile omului și nu a reușit să implementeze pe deplin reformele cerute de Comisia Europeană, printre care se numără și combaterea polarizării politice. UE a declarat că proiectul de lege este “incompatibil cu valorile europene” și ar putea bloca încercarea țării din Caucazul de Sud de a deveni membră a blocului european. Georgia este, de asemenea, stat care aspiră să adere la NATO.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit sâmbătă, la Leipzig, premiul inaugural Robert Blum pentru democrație. Premiul, de 25.000 de euro, o onorează pe politiciana în vârstă de 51 de ani pentru “angajamentul său de neclintit față de democrație și cooperarea europeană”, care va dona această sumă de bani.

Premiul poartă numele pionierului din Leipzig, Robert Blum (1807-1848) și este patronat de președintele federal Frank-Walter Steinmeier.

“Acest premiu nu este doar o recunoaştere a eforturilor mele, dar şi o dovadă a rezilienţei şi determinării cetăţenilor Republicii Moldova în calea spre democraţie”, a afirmat Maia Sandu, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale din Republica Moldova.

Preşedintele german Steinmeier, după întrevederea de ieri cu şefa statului moldovean, la Berlin, a afirmat că “în vremuri în care războiul a revenit în Europa şi când democraţia liberală trebuie să se afirme pe plan intern şi extern, conduceţi ţara cu încredere şi curaj”.

“Fie ca acest premiu să vă dea putere să vă continuaţi angajamentul pentru o Moldovă democratică şi europeană”, a mai spus Steinmeier.

Ministrul-președinte al landului Saxonia, Michael Kretschmer (CDU), și primarul orașului Leipzig, Burkhard Jung (SPD), au participat la ceremonia care va avea loc la Primăria veche din Leipzig.

Cel care dă numele distincției a fost un revoluționar din 1848.

Robert Blum a fost un creator de teatru și publicist, precum și membru al primei Adunări Naționale Germane constituite la Frankfurt pe Main la 18 mai 1848. Între 1835 și 1848, a fost activ în Leipzig din punct de vedere politic și jurnalistic.

În timpul revoluției din 1848/49, talentatul orator a militat pentru drepturile liberale și pentru schimbări non-violente în societate, luptând pentru libertatea presei și libertatea de exprimare.

Premiul Orașului Leipzig va fi acordat o dată la doi ani unei personalități din domeniul culturii, artei, științei, religiei, politicii sau jurnalismului. Printre altele, premiul onorează angajamentul față de libertatea de opinie și libertatea de exprimare.