Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, luni, cu premierul canadian Justin Trudeau, despre relaţia bilaterală şi acţiunea comună, în calitate de aliaţi NATO, a celor două state.

“Am avut o discuţie substanţială astăzi cu prim-ministrul Justin Trudeau, concentrându-ne pe dezvoltarea în continuare a relaţiei bilaterale dinamice româno-canadiene şi a acţiunii comune în calitate de aliaţi NATO. Privim în perspectivă spre viitorul summit NATO şi oportunitatea de a obţine rezultate semnificative”, a scris Iohannis pe reţeaua de socializare X.

I had a substantial discussion today with PM @JustinTrudeau focusing on further development of our dynamic bilateral 🇷🇴 🇨🇦 relation and joint action as NATO allies. Looking ahead to the upcoming NATO Summit and the opportunity to deliver significant results. @CanadianPM

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 29, 2024

Aceasta este cea de-a treia convorbire telefonică din ultima săptămână a președintelui Iohannis în perspectiva pregătirii summitului NATO de la Washington, după discuțiile avute cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Klaus Iohannis este, de asemenea, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, succesorul lui Jens Stoltenberg urmând a fi stabilit în contextul summitului aliat din 9-11 iulie.

Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.

“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.

Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.

Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.

Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.

SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.