Connect with us

SUA

Senatul SUA l-a confirmat pe generalul de culoare Charles Brown pentru funcția de șef al Statului Major Întrunit

Published

on

© US Air Force

O majoritate a Senatului american l-a susținut miercuri pe șeful Forțelor Aeriene americane, generalul Charles Q. Brown Jr., pentru a deveni cel mai înalt ofițer al armatei americane, în timp ce legiuitorii au trecut la confirmarea unora dintre cei mai înalți ofițeri ale căror promovări au fost blocate din cauza opoziției unui senator republican, relatează CNN.

Senatul a susținut cu 83 de voturi pentru și 11 împotrivă nominalizarea lui Brown de către președintele Joe Biden pentru funcția de președinte al Statului Major Întrunit.

Acesta va fi al doilea ofițer de culoare care va prezida Statul Major, după Colin Powell în urmă cu două decenii.

Senatul a avansat cu voturile pentru Brown și alți doi ofițeri militari de rang înalt, întrucât liderul majorității, democratul Chuck Schumer, a folosit o manevră procedurală pentru a ocoli un blocaj al senatorului republican Tommy Tuberville.

Tuberville a început să blocheze confirmările pentru posturile de rang înalt de la Pentagon în luna martie pentru a protesta împotriva unei politici a Departamentului Apărării, adoptată anul trecut, care oferă concediu plătit și rambursează costurile pentru cadrele militare care călătoresc pentru a face avort.

Brown și alți oficiali militari declaraseră că blocarea de către Tuberville a sute de promovări militare ar putea avea un impact de amploare în toate forțele armate, afectând trupele și familiile acestora și aducând atingere securității naționale.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, l-a felicitat pe Brown pentru confirmarea sa, i-a mulțumit lui Schumer pentru că a organizat votul și l-a criticat pe Tuberville pentru blocajul creat. „Ar fi fost deja timpul să confirmăm ceilalți peste 300 de militari nominalizați”, a declarat Austin într-un comunicat.

Nominalizarea lui Brown de către Biden, anunțată în luna mai, a urmat numirii lui Austin în funcția de prim secretar american de culoare al apărării, cea mai înaltă funcție civilă la Pentagon.

Confirmarea lui Brown înseamnă că americanii de culoare dețin pentru prima dată cele două poziții de top la Pentagon, o piatră de hotar majoră pentru o instituție care este diversificată în rândurile sale inferioare, dar în mare parte alcătuită din bărbați albi la vârf.

Schumer a deschis, de asemenea, calea pentru voturile din Senat privind nominalizarea de către Biden a generalului Randy George pentru a deveni șeful Statului Major al armatei și a generalului Eric Smith pentru a deveni următorul comandant al Corpului de Marină.

Brown îi va succeda generalului Mark Milley și va deveni primul general al Forțelor Aeriene care va ocupa această funcție de când generalul Richard Myers a renunțat la ea în 2005 – și doar al cincilea membru al Forțelor Aeriene din istoria de 73 de ani a acestei funcții.

Pilot de carieră pe avioane de vânătoare F-16, Brown va contribui cu aproape patru decenii de serviciu militar la cea mai înaltă funcție militară a națiunii, inclusiv în calitate de comandant în Pacific și în Orientul Mijlociu. De asemenea, acesta ar fi al doilea militar de culoare care ocupă funcția de președinte, după generalul de armată Colin Powell, care a ocupat funcția de președinte între 1989 și 1993.

Încadrat în 1984, Brown a fost atât instructor, cât și comandant al Școlii de Artilerie a Forțelor Aeriene ale SUA, una dintre cele mai exigente școli din cadrul armatei și întruchiparea conceptului de luptători Top Gun. De asemenea, a condus escadrile de vânătoare în Coreea de Sud și Italia înainte de a ocupa poziții cheie în comandamente importante din inima securității naționale a SUA.

În 2014, Brown a fost director de operațiuni pentru descurajare strategică și integrare nucleară pentru Forțele Aeriene ale SUA în Europa, la scurt timp după ce Rusia a invadat Crimeea; din 2015 până în 2016, a comandat Forțele Aeriene Centrale ale SUA, în timp ce SUA și aliații săi desfășurau o campanie aeriană împotriva grupării Statul Islamic; iar din 2018 până în 2020, a condus Forțele Aeriene din Pacific, chiar în momentul în care SUA și-au mutat accentul strategic de la combaterea terorismului în Orientul Mijlociu la descurajarea Chinei în Pacific.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

Blinken îi reiterează lui Xi Jinping că SUA s-au angajat „să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China

Published

on

© Ministry of the Foreign Affairs of PRC

Liderul chinez Xi Jinping a declarat că SUA și China ar trebui să fie „parteneri mai degrabă decât adversari”, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o vineri cu secretarul de stat american Antony Blinken, în Marea Sală a Poporului din Beijing, relatează Politico și CNN.

Întâlnirea, care a avut loc în ultima zi a vizitei de trei zile a lui Blinken în China, are loc în contextul în care cele două țări încearcă să continue să-și stabilizeze relațiile dificile și să extindă comunicarea – inclusiv în ceea ce privește o serie de dispute, de la tehnologie la Taiwan.

„China ar dori să vadă o SUA încrezătoare, deschisă și prosperă. Sperăm că Statele Unite vor vedea dezvoltarea Chinei într-o lumină pozitivă”, a declarat Xi pentru Blinken.

„Odată ce această problemă fundamentală va fi rezolvată… relațiile sino-americane se vor îmbunătăți cu adevărat și vor avansa”, a spus el. „China și SUA ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât adversari; să se ajute reciproc să reușească, mai degrabă decât să se rănească reciproc.”

Comentariile lui Xi vin în contextul în care oficialii chinezi se arată iritați de acțiunile pe care Washingtonul le-a luat în numele securității naționale în fața unei Chine din ce în ce mai asertive, dar pe care Beijingul le consideră ca fiind menite să îi suprime dezvoltarea. Printre acestea s-au numărat controale americane asupra exportului în China de bunuri de înaltă tehnologie care ar putea avea utilizări militare, precum și restricții asupra investițiilor americane în anumite sectoare de înaltă tehnologie din China.

Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a semnat un proiect de lege care ar putea duce la interzicerea la nivel național a platformei de socializare TikTok dacă ByteDance, compania mamă chineză a acesteia, nu o vinde – legislație pe care Beijingul a criticat-o anterior.

Blinken i-a comunicat lui Xi că SUA s-au „angajat să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China și „să trateze în mod responsabil diferențele noastre, astfel încât să nu avem nicio eroare de comunicare, nicio percepție greșită și niciun calcul greșit”.

Printre exemplele de progrese recente pe care Blinken le-a citat se numără „restabilirea comunicării între militari, combaterea traficului de droguri și reflectarea în comun asupra viitorului inteligenței artificiale”.

Întâlnirea lor a avut loc după cinci ore de întâlniri față în față între Blinken și omologul Wang Yi, pe care ambele părți le-au caracterizat ca fiind „substanțiale și constructive”.

Totuși, Wang a fost, de asemenea, clar cu privire la tensiunile puternice care există încă între cele două superputeri ale lumii. La începutul întâlnirii lor, Wang a declarat că China și SUA se confruntă cu o alegere între stabilitate și o „spirală descendentă”.

„Ar trebui oare China și Statele Unite să păstreze direcția corectă de a merge înainte în condiții de stabilitate sau să se întoarcă la o spirală descendentă? Aceasta este o întrebare majoră care se află în fața celor două țări ale noastre și ne testează sinceritatea și capacitatea”, a declarat Wang lui Blinken în timpul unei întâlniri la Casa de Oaspeți de Stat Diaoyutai, după ce a afirmat că legăturile dintre SUA și China „încep să se stabilizeze”.

„Ar trebui oare ca cele două părți ale noastre să ghideze cooperarea internațională împotriva problemelor globale și să obțină câștiguri pentru toți? Sau să se angajeze în rivalitate și confruntare – sau chiar să alunece în conflict, ceea ce ar fi o pierdere pentru toți?”, a spus el, vorbind prin intermediul unui interpret.

În timpul unei întâlniri ulterioare cu ușile închise, Wang a acuzat SUA că „iau măsuri nesfârșite pentru a suprima economia, comerțul, știința și tehnologia Chinei” și că au exagerat cu îngrijorările recente legate de „supracapacitatea” industrială a Chinei care inundă piețele globale.

„(Măsurile SUA) nu sunt) concurență loială, ci reținere, și nu elimină riscuri, ci creează riscuri”, a spus el, potrivit unei redactări a presei de stat chineze.

În comentariile adresate lui Wang înainte de sesiunea cu ușile închise, Blinken a subliniat o „responsabilitate comună” între cele două țări pentru a se “asigura că suntem cât se poate de clari în ceea ce privește domeniile în care avem diferențe”.

„Sper că putem face progrese în ceea ce privește chestiunile asupra cărora președinții noștri au convenit că ar trebui să cooperăm, dar și să ne clarificăm divergențele, intențiile noastre și să ne spunem foarte clar unii altora care este poziția noastră”, a declarat Blinken.

Călătoria este cea mai recentă dintr-o serie de angajamente la nivel înalt care a inclus o întâlnire la nivel înalt între președintele Biden și liderul chinez Xi Jinping în California în noiembrie, după o perioadă de tensiuni imense.

Cele două părți au discutat, de asemenea, despre următorii pași în ceea ce privește angajamentele asumate de cei doi lideri cu privire la avansarea cooperării în domeniul combaterii narcoticelor, comunicarea între militari, discuții privind riscurile și siguranța inteligenței artificiale și facilitarea schimburilor interumane, a declarat Departamentul de Stat al SUA în urma întâlnirii.

Vorbind cu reporterii după întâlniri, Blinken a declarat că cele două țări vor purta primele discuții privind inteligența artificială și riscurile acesteia „în următoarele săptămâni”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

În lumina viitoarelor alegeri, SUA și R. Moldova reafirmă angajamentul de a împiedica eforturile continue ale Rusiei de a interveni în instituțiile democratice și în procesul electoral din Republica Moldova

Published

on

© Mihai Popșoi/ Facebook

Statele Unite și Republica Moldova au avut pe 18 aprilie o nouă reuniune a dialogului strategic, dar și consultări politice între secretarul adjunct pentru management și resurse, Richard Verma, și viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

”Timp de peste 30 de ani, Statele Unite și Moldova au construit un parteneriat bilateral strategic. Confruntat cu amenințările reprezentate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, acest parteneriat nu a făcut decât să se consolideze”, precizează Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat

În timpul dialogului strategic, ambele părți au evidențiat progresele înregistrate de la ultimul dialog strategic de la Chișinău, în martie 2023, în ceea ce privește avansarea priorităților bilaterale, inclusiv cooperarea în domeniul apărării și securității; progresele înregistrate de Republica Moldova în direcția integrării în UE și agenda sa de reforme, inclusiv reformele din sectorul justiției și politicile anticorupție; securitatea economică și energetică; și consolidarea legăturilor interumane. 

”Statele Unite sunt alături de Republica Moldova în susținerea eforturilor de reformă democratică și economică pe termen lung, precum și în susținerea suveranității și integrității teritoriale a acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, precizează comunicatul Departamentului de Stat al SUA.

Statele Unite constată progresele înregistrate de Republica Moldova în sectorul justiției, punând în aplicare proiectele menite să promoveze reforma în acest domeniu în vederea consolidării capacității în sectorul justiției, ”inclusiv activități de stimulare a eficienței și a performanței instanțelor naționale, de simplificare a procedurilor judiciare, de asistență pentru instanțe în elaborarea și punerea în aplicare a standardelor de gestionare a calității și de îmbunătățire a sistemului integrat de gestionare a cazurilor cu instanțele”.

Cele două părți au discutat și despre programele care ajută Republica Moldova să-și dezvolte reziliența națională și să-și construiască capacitatea de a-și apăra teritoriul, a-și apăra neutralitatea și să gestioneze și să răspundă în mod eficient situațiile de criză.

De când Rusia a invadat Ucraina, Chișinăul a primit aproape 75 de milioane de dolari sub formă de asistență militară pentru a-și spori capabilitățile de apărare.

Cele două țări au abordat gestionarea de către Moldova a impactului economic, energetic, de securitate, de apărare și umanitar al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. 

Statele Unite ale Americii rămân cel mai mare donator al unei singure țări pentru Moldova, cu peste 774 de milioane de dolari de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze impactul războiului, menținând în același timp progresul în ceea ce privește agenda sa de reformă democratică și anticorupție, avansând modernizarea apărării și securității și promovând creșterea economică. 

De asemenea, este vitală asistența pentru a ajuta Moldova să își îmbunătățească rezistența la influența malignă.

Discuțiile s-au axat și pe viitoarele alegeri prezidențiale, parlamentare și pe referendumul privind integrarea europeană.

Ambele părți au reafirmat angajamentul lor față de alegeri libere și corecte și de a împiedica eforturile continue ale Rusiei de a interveni în instituțiile democratice și în procesul electoral din Republica Moldova.

Chișinăul și-a exprimat aprecierea pentru sancțiunile americane anunțate în iunie 2023 și februarie 2024 împotriva a opt cetățeni ruși și moldoveni care au încercat să submineze procesele electorale din Moldova prin cumpărarea ilegală de voturi și prin alte activități.

Ambele părți și-au exprimat angajamentul de a coopera în continuare pentru a consolida rezistența și capacitatea Moldovei de a contracara în mod eficient influența malignă străină. 

Statele Unite și Republica Moldova au discutat chestiuni legate de drepturile omului, inclusiv despre progresul Moldovei în ceea ce privește reformele legislației muncii, care a dus la o evaluare îmbunătățită în Raportul Departamentului Muncii al SUA privind cele mai grave forme de muncă a copiilor din 2023, precum și despre cooperarea în curs de desfășurare pentru a promova drepturile omului, a aborda crimele bazate pe ură și a proteja grupurile vulnerabile din întreaga lume. 

Participanții au salutat perspectivele diverse prezentate în cadrul celei de-a doua Platforme anuale a societății civile a Dialogului strategic SUA-Moldova, care a avut loc la Chișinău la 11 aprilie, și au subliniat rolul important al societății civile în avansarea relației bilaterale și a legăturilor interumane.

Republica Moldova și Statele Unite au discutat și despre securitatea energetică și dezvoltarea economică, subliniind semnarea Acordului Cer Deschis în mai 2023 și progresele semnificative în asigurarea securității și diversificării energetice a Republicii Moldova cu sprijinul USAID. 

Ambele părți s-au angajat să dedice timp, expertiză și autorități pentru a implementa rapid și eficient proiectele de asistență energetică propuse, care includ construcția unei linii de transport de energie de înaltă tensiune pentru a spori conectivitatea dintre Moldova și România și pentru a îmbunătăți stabilizarea rețelei electrice și capacitatea de rezervă.

Dialogul strategic a fost găzduit de Departamentul de Stat al SUA și a inclus reprezentanți interinstituționali și interministeriali din ambele guverne. Delegația americană a inclus reprezentanți ai Departamentului de Stat, Departamentului de Apărare, Departamentului de Justiție, Departamentului de Trezorerie, Corpului Păcii, Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională și Reprezentantului pentru Comerț al SUA.

Delegația moldovenească a inclus reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Administrației Prezidențiale și Cabinetului Primului Ministru.

Statele Unite și Republica Moldova au subliniat interesul lor comun de a continua să se bazeze pe discuțiile purtate în cadrul dialogului pentru a avansa în continuare cooperarea, înrădăcinată în valorile noastre democratice împărtășite și în interesele comune. Ambele țări s-au angajat să organizeze următoarea reuniune a Dialogului strategic la Chișinău, Republica Moldova, în 2025.

 

Continue Reading

SUA

SUA încurajează Germania să trimită rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei

Published

on

© Wikipedia

Statele Unite speră că deciziile lor și ale țărilor aliate de a trimite rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei ar putea încuraja o acțiune similară din partea Germaniei, care a refuzat până acum să furnizeze rachetele sale Taurus, a declarat joi un oficial american, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Washingtonul a confirmat cu o zi înainte că a trimis Ucrainei o variantă a rachetei ATACMS cu o rază de acțiune de 300 de kilometri, în timp ce Franța și Marea Britanie au furnizat rachete SCALP și, respectiv, Storm Shadow, ambele cu o rază de acțiune de aproximativ 250 de kilometri.

„În ceea ce privește Taurus… aceasta este o decizie care aparține Germaniei”, a declarat jurnaliștilor un înalt oficial american din domeniul apărării, întrebat dacă furnizarea de ATACMS cu rază lungă de acțiune ar putea deschide calea pentru ca rachetele Taurus să fie trimise Kievului.

„Dar, cu siguranță, furnizarea de ATACMS de către SUA, precum și deciziile anterioare ale Marii Britanii și Franței de a furniza rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, am spera cu siguranță că acest lucru ar fi un factor”, a declarat oficialul, vorbind sub protecția anonimatului.

Kievul a făcut presiuni de mult timp pentru ca Germania să îi furnizeze rachete Taurus – care pot atinge ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri – pentru a o ajuta în lupta împotriva forțelor rusești invadatoare.

Dar Berlinul a refuzat să trimită rachetele, temându-se că acest lucru ar duce la o escaladare a conflictului de peste doi ani.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL6 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.6 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA1 week ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 weeks ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 weeks ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending